10 MARTIE LA TÂRGU-MUREŞ, PRETEXT PENTRU DISCURSURI SEPARATISTE

Ca şi în anii precedenţi, şi în 2016, secuii, pe de o parte, etnicii maghiari, de aceeaşi parte, s-au adunat la Monumentul Secuilor Martiri de pe strada „Secuilor martiri” în număr de circa 3.500, sosiţi din localităţi ale judeţelor Harghita şi Covasna, ale judeţului Mureş, cât şi târgumureşeni. Câţi secui au fost cu exactitate prezenţi acolo, probabi nu este prea relevant. Luând însă cunoştinţă de mesajele transmise de vorbitorii care s-au succedat la microfonul de pe scenă, au convins de faptul că adunarea în sine pentru coemorarea secuilor martirizaţi este doar un pretext, fiindcă scopul este separatismul etnic, exprimat în mod public. Ideea principală care se desprinde este aceea ca judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să dobândească autonomie teritorială, dar s-a exprimat şi dorinţa autonomiei pe întreg cuprinsul Ardealului! În această idee, se pare că secuii au „invitat la dans” câteva articole de lege din Constituţia României.

Discursuri separatiste, la scenă deschisă

Manifestarea de la Monumentul Secuilor Martiri a început după-amiază, la ora 16. După o slujbă de pomenire. Izsak Balazs, preşedintele Asociaţiei „Siculitas” a dat citire documentului denumit „Manifest de Ziua libertăţii secuilor”.
După ce s-a referit la martiriul secuilor în lupta pentru libertatea „ţinutului secuiesc”, Izsak Balazs a continuat: „Nu vom avea linişte până când autonomia teritorială nu va fi o realitate. România nu îşi respectă obligaţiile faţă de drepturile minorităţilor naţionale înscrise în Carta Europei. România nu a luat în seamă recomandările UE de regionalizare teritorială a ţării. România nu a luat în seamă drepturile democratice ale cetăţenilor săi. Ba din contră, îi persecută pe liderii noştri şi simbolurile noastre… ne obstrucţionează dreptul la adunări publice… Autonomia ţinutului secuiesc (?! - n.r.) este de aşa natură încât se încadrează în restructurarea teritorială a ţării pe seama majorităţii populaţiei entice maghiare… Pentru stabilirea regimului juridic al ţinutului secuiesc (?! - n.r.), dorim să avem discuţii cu partea română, despre opinia populaţiei, în spirit constructiv… Constituirea ţinutului secuiesc (?! - n.r.) nu afectează integritatea şi suveranitatea statului român, nu afectează drepturile şi libertăţile populaţiei entice române şi ale altor etnii, nici structura României. Ţinutul secuiesc (?! - n.r.) să aibă conducere regională distinctă. În asta constă şi Statutul ţinutului secuiesc (?! - n.r.)… România ignoră tratatele cu Ungaria, de colaborare şi de bună vecinătate. Noi dorim ca toţi cetăţenii să aibă parte deplină de libertate şi egalitate în drepturi…”.
Din cele de mai sus înţelegem că, de vreme ce pretinsa autonomie a aşa-zisului ţinut secuiesc nu va aduce atingere Statului Român şi nici cetăţenilor săi, etnicii maghiari şi-ar dori, de fapt, declararea acestor judeţe ca stat, de sine stătător, în care ei să-şi facă legea, în ideea că, urmare a regionalizării României, Ţara s-ar diviza în mai multe state, în ceva similar cu SUA. Dar - ce să vezi? - SUA este SUA, România este România şi… Ungaria este Ungaria. Fiecare cu graniţele de stat clar definite.
La microfon a urmat europarlamentarul Tokes Laszlo, începându-şi părinteşte expunerea: „Pace şi îndurare vouă de la Dumnezeu…”. Amin!
A urmat o pledoarie despre libertate, trecând în revistă personaje precum Fodor Imre, ultimul primar etnic maghiar la Târgu-Mureş, apoi Cseresznes Pall, dar şi la cei care, la vremea lor, au luptat pentru libertatea secuilor.
„Înaintea Zilei libertăţii secuilor această zi a fost Ziua martirilor secui. Martirii secui la Târgu-Mureş, un puternic stâlp de susţinere al etnicilor secui. De fapt, se comprimă în sine dorinţa de libertate, pe etape, lupta pentru libertate de la 1848 a lui Makk Jozsef, mişcarea de eliberare care a împărţit Ungaria în 12 regiuni, ca lunile anului, a 11-a lună a fost a ţinutului secuiesc, şi aici, reprezentativ a fost Scaunul Mureş, poleit cu aur, locul unde ne-am adunat acum, aici. Da, aici, în adevăratul sens al cuvântului, aici a fost înecată în sânge lupta noastră pentru libertate, încercările noastre de luptă pentru libertate… Consiliul Naţional Secuiesc a ales această zi ca fiind ziua libertăţii secuilor, ca o continuare a luptei pentru libertate şi autonomie a secuilor, ca punct de bază şi de orientare. Golgota martirilor secui ne obligă prin iluminarea şi sacrificiul lor. Dar fraţilor, daţi-mi voie ca pe lângă martirii numiţi să vorbesc şi despre vrednicia celor care s-au sacrificat pentru constituirea ţinutului secuiesc şi au suferit în închisori…”
Tokes Laszlo a trecut în revistă personaje care, într-un fel sau altul, au suferit pentru libertate, atât preoţi cât şi femei sau intelectuali, lansând îndemnul: „… Ei sunt cei pe care îi fericeşte Iisus pentru că flămânzesc, le dă dreptate şi belşug. Să flămânzim şi să ne raliem şi noi pentru adevăr, să flămânzim şi să ne asociem pentru libertate. Să devansăm apropiata zi de 15 (martie) la sărbătoarea libertăţii secuilor, o minoritate lipsită de drepturi, de teritoriul secuiesc. Să flămânzim pentru libertate, să luptăm, pentru ea ne ridicăm glasurile pentru că drepturile şi libertatea noastră nu numai că nu ne-o asigură, dar vor să ne priveze şi de exprimarea opiniilor, de dorinţa manifestărilor publice, a adunărilor şi a luărilor de cuvânt ”. Tokes a anunţat că aceste chestiuni au fost cuprinse într-o petiţie pe care a depus-o la o comisie a Parlamentului European, dar încă n-a primit răspuns. „Lupta noastră hotărâtă pentru libertate nu este alta decât luptă pentru libertate. Asta ne arată secuii martiri care şi-au sacrificat viaţa pentru cauza asta şi ulteriorii, care au ales să se jertfească, au suportat ani grei de închisoare pentru libertate”. Trecând în revistă unele momente mai semnificative mai recente, Tokes afirmă: „… După (opinia - n.a.) UDMR, ziua libertăţii secuilor nu priveşte politica în ansamblul ei (nu este o chestiune de interes politic), ci să participăm individulal (huiduieli în mulţime). Nu cred. Nu cred că asta n-ar fi o problemă politică, tare ca piatra (… şi iute ca săgeata? Mulţimea scandează „Trădători!”). Asta e o politică fermă, tare ca piatra, care se impune din 1989 de la Timişoara, priveşte politica noastră a maghiarilor ardeleni. Asta este o problemă politică tare ca piatra şi aici nu este vorba despre un individ oarecare sau unul oficial, ci este vorba de un singur fel de om, aşa cum acei credincioşi (secui - n.a.) şi preoţi care au ales calea luptei în urmă cu 160 de ani, ca voi înşivă, care nu sunteţi politicieni, dar acest caz îl abordaţi şi îl sprijiniţi sub aspect politic. Cum mai putem spera să ne cucerim libertatea dacă nu pot să asigure indivizilor şi minorităţilor dreptul la autodeterminare…? Dar poate să se mai mire cineva că am ajuns aici unde suntem? Fără plăcere, cu paşi mărunţi, unde ne-a condus politica de conjunctură?”. Fără a răspunde la întrebările puse, Tokes afirmă că politica de la Bucureşti „… acolo îl loveşte pe maghiar pe unde nimereşte. Şi nu le este ruşine… Această comemorare prin mitingul de protest nu se referă doar la secui şi la maghiarii ardeleni, ci şi la români, la Europa. Această zi să fie ziua libertăţii românilor, s-ar putea denumi aşa, căci nici poporul român nu este liber… Populaţia României nici nu poate fi liberă până când nu va fi liber fiecare cetăţean, până când, noi, secuii, maghiarii, trăim încă în amintirea regimului ceauşist. Libertatea este una şi indivizibilă. Cum ne-am putea alătura poporului liber al Europei până când, aici, acasă, noi nu ne câştigăm deplina libertate? Ce a spus Iuliu Maniu la Consiliul Dirigent… la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia? „Nu vrem să devenim din asupriţi, asupritori.” O vorbă clasică, profundă. Şi cum s-a redactat Proclamaţia de la Alba-Iulia? Libertate deplină pentru toată populaţia. Şi ce se realizează de la 1919 pentru minorităţi…? Noi nu suntem migratori. Suntem un popor înrădăcinat. Avem pământ natal, ţară natală, pământ secuiesc, ţara noastră, Ardealul. Da, cum a spus primarul Kover Laszlo, ar trebui asigurate drepturile fundamentale pentru băştinaşi. Să se asigure…! Ni se asigură libertatea de mişcare. Acum fiecare îşi ia lumea-n cap să plece, dar despre asta nimeni nu vorbeşte că avem dreptul la pamântul natal ca să trăim mulţi ani pe el…? Da, pe acest pamânt natal trebuie să ne înrădăcinăm picioarele. Am citit că în timp de 20 de ani populaţia judeţului Harghita a scăzut cu zece la sută. Dar cui vom cuceri libertatea? Păi, evreilor sigur că le-ar da autonomia pentru că deja i-au vândut Israelului, dar cui îi va trebui autonomia dacă nu va mai fi cine să se bucure de ea şi care să lupte pentru ea înainte de a o cuceri…? Doamnelor şi domnilor, asupra noastră planează şi umbra pericolului ca românii şi maghiarii să devină minorităţi în propria lor ţară. Acest pericol se manifestă de zeci de ani, prin care naţiunile europene se transformă în minorităţi naţionale pe propriul lor continent. Pentru asta să ne respectăm şi mai mult pământul natal, să respectăm şi mai mult Ţara Ardealului, chiar dacă pâinea este mai neagră decât dincolo… Urez în acest loc, în prezenţa tuturor, vreau să fac auzită această chemare gândindu-mă la conducerea României, asta s-ar cuveni (exprimată - n.a.) într-o altă proclamaţie, ca să se termine curentul (cursul) antimaghiar care ne face ravagii, cu propaganda antimaghiară, hărţuirile verbale şi juridice, să se termine şi să ne lase să trăim…”. Tokes Laszlo a afirmat, în încheiere, că ar trebui ca liderii români şi maghiari să se aşeze la o masă rotundă pentru a discuta problemele lor comune, în speţă autonomia (?! - n.r.) ţinutului secuiesc, concluzionând: „Cred că a sosit vremea să se adune din nou secuii…”.
A urmat la microfon Gunther Dauwen, din Belgia, directorul Alianţei Libere Europene (European Free Alliance - EFA). Discursul l-a ţinut în limba engleză şi a fost tradus în limba maghiară. Vorbitorul a adus la cunoştinţă că partidul pe care-l reprezintă se luptă pentru drepturile minorităţilor naţionale, alcătuirea regiunilor în baza reorganizărilor administrativ-teritoriale ale ţărilor, pentru a creea o Europă mai bună. Să urmărim câte ceva din expunerea domniei sale: „… Astăzi avem o dublă sărbătoare. Una este aceea prin care sărbătorim memoria celor trei secui martiri, care în urmă cu 162 de ani şi-au dat viaţa pentru libertate şi autodeterminare, dar în acelaşi timp, sărbătorim mărinimia conducerii fiindcă ne-a permis să ne adunăm aici şi să sărbătorim această zi. România trebuie să respecte drepturile minorităţilor şi trebuie să le ia în considerare doleanţele, în interesul garantării păcii, egalităţii şi dezvoltarea categoriilor de oameni…”. După ce arată că, prin politica sa, Românânia îi ameninţă şi îi asimilează pe secui, Gunther conchide: „Şi toate astea se întâmplă în timpul guvernării lui Iohannis, care, el însuşi, ca parte a unei minorităţi naţionale, ar trebui să fie mai sensibil (Mulţimea scandează: „Jos cu el!”). În urmă cu câteva zile Klaus Iohannis a retras (Ordinul - n.a) Steaua României lui Tokes Laszlo. Vreau să spun că mă raliez cu părintele, cum că Ungaria trebuie să-i sprijine pe maghiarii din România. Cred că este un noroc pentru mine, pentru că niciodată n-am fost decorat cu Steaua României, deci, Iohannis nu are ce să retragă de la mine”. De acord. Aici avem un punct în comun. Nici eu n-am primit distincţia în discuţie… Vorbitorul ne dezvăluie, apoi, cum că „autonomia nu este un slogan sec. Autonomia înseamnă mai multă democraţie, mai multe decizii în folosul populaţiei, respectarea culturii şi identităţii populaţiei”. După ce-şi exprimă dezamăgirea pentru discriminările economice şi de altă natură la care este supusă populaţia etnică secuiască, vorbitorul încheie: „Suntem forţa schimbării în UE şi vrem să conlucrăm în continuare cu secuii pentru ca să facem schimbări şi în România”.
A urmat la microfon Marc Gafarot i Monjo, reprezentantul Partidului Democrat Catalan. A ţinut un discurs liber, în limba engleză, tradus şi el în limba maghiară. A lăsat impresia mai degrabă a unui tip tocmai sosit de la o nuntă. După ce a citit un baner al demonstranţilor, scris în limba engleză („Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş violează în mod repetat Legea educaţiei”), grăieşte: „… Desigur, tot aşa, este o nebunie că la Facultatea de Farmacie (secuii) nu pot să înveţe în limba maghiară”. După ce-i asigură pe demonstranţi de tot sprijinul catalanilor, afirmă în continuare: „Voi nu sunteţi o minoritate (etnică - n.a.). Voi sunteţi fiinţe omeneşti. Voi nu sunteţi o minoritate printre oameni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, chiar şi pe români, pentru că Dumnezeu trebuie să-i lumineze şi pe oamenii de la Bucureşti… Transilvania este nimic fără cultura maghiarilor. Este parte integrată a acestui pământ şi acestei ţări. Şi pentru asta voi să fiţi mândri. Generaţiile (viitoare - n.a.) trebuie să preţuiască asta. Nu vă abandonaţi cultura, obiceiurile, nu ascultaţi de cei care nu vă respectă. Nu am venit aici să vă învăţ pe voi, ci să învăţ de la voi”. După ce le-a vorbit manifestanţilor din experienţa catalană, i-a îndemnat să transmită generaţiilor viitoare cultura lor, deoarece cultura europeană nu este întreagă fără cultura lor, a secuilor. În cele din urmă, a arătat că autonomia aşa-zisului ţinutului secuiesc este şi în interesul românilor, pentru ca toţi să aibă o ţară comună, mai bună.
A venit rândul expunerii lui Jose Maria Etxebarria, reprezentantul Partidului Naţional Basc. Vorbitorul a abordat mai dur problemele în expunerea sa, tot în limba engleză, tradusă în limba maghiară: „Sunt la curent cu faptul că în ţinutul secuiesc (?! - n.r.), în inima Europei, mă aflu (aici - n.a.) într-o regiune aparte, unde de-a lungul secolelor, diferite popoare, diferite orientări politice au subjugat, au dominat cu un scop precis, că inima Europei a fost ocupată şi dominată de diferite popoare… Graniţele s-au modificat de mai multe ori, dar cel mai important este că ţinutul secuilor (?! - n.r.) este teritoriul în care strămoşii voştri au locuit aici”. Discursul a continuat în aceeaşi notă, aducând critici la adresa conducerii de la Bucureşti.
De la Budapesta a sosit la eveniment Szabolcs Attila, reprezemtantul FIDESZ: „Toată lumea se întreabă, care va fi soarta Europei? Ce se va întâmpla cu stabilirea emigranţilor, ce va fi cu cultura, religia noastră? Le-am spus celor de la Budapesta să privească în Ardeal, în ţinutul secuiesc… Am văzut ce s-a întâmplat în ultimii 100 de ani. De la îngrădirea (utilizării - n.a.) limbii, nimicirea culturii… Doamnelor şi domnilor, Europa are mare nevoie de ţinutul secuiesc. … Acest popor apără Europa de 1.000 de ani. Şi-a respectat mereu jurământul, şi-a vărsat sângele pentru patrie, pentru libertate… Secuii nu cer altceva decât ceea ce au oricare alte popoare: autoguvernare, autonomie…”.
A urmat rândul lui Szocs Peter, reprezentantul Tineretului Maghiar din Ardeal. În expunerea sa, printre altele, s-a referit la forma de învăţământ din şcoli în limba maghiară, care, prin programul lor, pregătesc mai degrabă specialişti destinaţi exportului. A spus că datorită condiţiilor economice precare de acasă, se încurajează emigrarea, exprimându-şi, în acelaşi timp, teama că se va întoarce vechiul regim (dar despre care are idee doar din lecturi şi naraţiuni), că se doreşte marginalizarea secuilor. Este motivul pentru care au nevoie de autonomie, pe care ei s-o clădească zi de zi.
Un moment aparte a fost invitaţia adresată lui Biro Zsolt, preşedintele Partidului Civic Maghiar. Şi-a ţinut alocuţiunea pe fondul huiduielilor mulţimii adunate la manifestare. N-a interesat pe nimeni ce avea de spus vorbitorul, care, în cele din urmă a reuşit să se facă auzit: „Cred că acum, la Târgu-Mureş, cu atitudinea asta, suntem condamnaţi la eşec sigur. Eu cred că azi punem autonomia secuilor între separatism, şi atunci, este condamnată la eşuare sigură. Am înţeles mesajul dumneavoastră… Mulţumesc celor ce au venit aici, fiindcă autonomia nu depinde de partide, nu de indivizi, nu de Biro Zsolt, nu de Tokes Laszlo, ci de voi, şi dacă asta o înţelegeţi, vom avea autonomie”.
A urmat la microfon Szilagy Zsolt, preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor. El a subliniat că autonomia este o chestiune naţională şi că fiecare partid ar trebui să sprijine obţinerea autonomiei. „Autonomia în ţinutul secuiesc (?! - n.r.) este o voinţă a poporului. De 100 de ani cerem să ni se respecte drepturile. Asta ne-au promis în decembrie 1989, asta ne-au promis cu multe ocazii… Autonomia va duce la creştere economică. Sunt convins că ţinutul secuiesc (?! - n.r.) va fi mult mai bogat şi Ardealul va fi mult mai bogat dacă ar avea propriul parlament, propria conducere, propriul buget, l-am putea avea pentru noi… Trăim într-o ţară în care justiţia defineşte steagul secuiesc ca steag de reclamă… Trăim într-o ţară unde nu este firesc să ne putem utiliza limba maternă. Trăim într-o ţară dominată de corupţie… Nu vrem să trăim într-o astfel de ţară. Vrem o Românie în care românului nu-i este frică de maghiar, dar nici maghiarul să nu se teamă de român. Vreau să trăim într-o ţară unde secuimea se autoguvernează, unde ardelenii români şi maghiari decid împreună şi nu le trimit bucureştenilor corupţi taxele. Să trăim într-o ţară unde catolicii, reformaţii, luteranii, evangheliştii, unitarienii, greco-catolicii au respectate drepturile inalienabile. În pace, cu dragoste, vrem să trăim cinstit cu românii. Le cinstim cultura, limba şi tot asta aşteptăm de la Bucureşti. Bucureştiul să respecte cultura străveche a maghiarilor şi secuilor, limba, şi să nu ne mai ameninţe. Într-o astfel de ţară trăim, unde din purice facem elefant, bombă din petardă. Să nu fabrice duşmani din secui. Nu suntem terorişti. Pentru drepturile noastre ne lutăm paşnic, democratic… Suntem justificaţi să cerem şi autonomia Ardealului, pentru că şi românii vor fi mai liberi doar atunci când nu se vor mai teme de autonomia noastră…”.
În continuare, Izsak Balazs a acordat lui Haz Sandor distincţia „Gabor Aron”, iar Daniel Kinga şi Benedek Szilard, elevi în ultimul an de liceu, au interpretat o melodie, vocal şi la clarinet.
Manifestarea de la Monumentul secuilor martiri s-a încheiat după depunerea coroanelor. Izsak Balazs i-a invitat pe demonstranţi să-l însoţească până la Palatul Administrativ pentru a-i înmâna prefectului petiţia, apoi s-au intonat imnurile Ungariei şi al secuilor.

Marşul secuilor

Trebuie să facem precizarea că nu a fost primită aprobare pentru acest marş. Marşul în sine a fost în afara legii. La fel şi manifestarea de la monument. Aprobarea a fost dată pentru „miting comemorativ”, dar comemorarea secuilor martiri a fost doar un pretext, fiindcă, prin luările lor de cuvânt, vorbitorii au lansat apeluri autonomiste, fapt ce aduce atingere Constituţiei României.
Deplasarea manifestanţilor s-a făcut pe traseul străzilor „Secuilor martiri”, „22 Decembrie 1989”, „Republicii”, „Revoluţiei”, „Piaţa Trandafirilor”, „Piaţa Victoriei”. Tot traseul a fost asigurat de organele de ordine, mobilizate pentru a preveni incidente nedorite: Gruparea de Jandarmi Mobilă, Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Mureş, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş. În timpul deplasării, manifestanţii au scandat lozinci proautonomiste şi împotriva Tratatului de la Trianon. S-a ajuns în Piaţa Victoriei, în dreptul Palatului Administrativ. În fruntea delegaţiei manifestanţilor s-au aflat Tokes Laslo şi Izsak Balazs. La intrarea în clădire, delegaţia a fost întâmpinată din partea Prefecturii de Ioan Iacob, care a primit petiţia înaintată de Izsak Balazs şi a promis că va fi înregistrată imediat, urmând ca în dimineaţa zilei următoare să-i fie înmânată prefectului de Mureş, Lucian Goga, petiţie care va fi transmisă Guvernului României.
Delegaţii s-au întors la manifestanţi. Izsak Balazs i-a înştiinţat că a predat petiţia la Prefectură şi i-a invitat pe manifestanţi ca, după intonarea imnurilor Ungariei şi al secuilor, să se deplaseze la maşinile parcate, în două coloane, pe o lungime de circa 100 de metri, în apropiere, în Piaţa Victoriei. În final, a luat cuvântul Tokes Laszlo: „Bună seara! Bună seara! Eu sper, îi propun domnului preşedinte Izsak Balazs ca, cândva, când ne vom fi înţeles cu autorităţile române în privinţa autonomiei, asta să fie reşedinţa regiunii autonome, unde am dus această petiţie, asta să fie reşedinţa”. După ce manifestanţii au scandat „Suntem acasă!” şi au intonat imnurile, în jurul orei 20 s-au îndreptat spre autobuzele care îi aşteptau să-i ducă acasă. N-au fost acasă. Au fost într-o excursie. Dar cine va achita facturile de plată? Cine îi va trage la răspundere pe responsabili pentru încălcarea legii în România, ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene?

Categorie: