15 martie: Cum se traduce în română mesajul de libertate al ungurilor…

Ca de obicei, în ziua de 15 martie, ungurii au comemorat începutul Revoluţiei ungare la 1848. Peste tot, cei care au luat cuvântul au vorbit despre necesitatea de a-şi impune simbolurile proprii, cum ar fi steagul secuiesc, obţinerea autonomiei teritoriale şi nevoia de libertate. Dacă povestea steagului secuiesc şi autonomia teritorială sunt de dată mai recentă şi este clar ce înseamnă aceste lucruri, poate nu este lipsit de importanţă să traducem în limba română ce înseamnă acest mesaj cifrat de „libertate” pe care îl propovăduiesc liderii secuilor. Pentru cei neavizaţi pare a fi un mesaj ciudat, câtă vreme ei se gândesc la libertatea de conştiinţă, libertatea de exprimare sau libertatea de a călători, drepturi de care conaţionalii noştri se bucură pe deplin. Atunci, ce înseamnă această libertate? Libertatea, din punctul de vedere al ungurilor, înseamnă nici mai mult, nici mai puţin, decât libertatea de a-i discrimina, umili, batjocori şi înjosi pe români. Acesta este un „drept” despre care ei cred că li se cuvine, altminteri, ei pozând în victime, o comunitatea oprimată, care nu are dreptul să îşi exprime liber „valorile şi tradiţiile”. Vom exemplifica câteva din manifestările de „libertate” ale liderilor politici şi administrativi maghiari, ca mostre de exercitare a pretinselor lor drepturi. Astfel, au îndepărtat indicatoarele bilingve de la intrarea în localităţi şi au pus unele inscripţionate doar în limba maghiară. Site-urile primăriilor conduse de unguri sunt redactate doar în limba maghiară. Pe instituţiile publice (primării de oraşe şi comune, consilii judeţene) apar denumirile în limba maghiară „Varoshaza”, „Kozseghaza” şi „Megyehaza”. Documentele din unele instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară. Evenimente publice sunt organizate doar pentru maghiari. Instituţii de drept ale statului sunt atacate de liderii unguri, care îndeamnă la influenţarea hotărârilor instanţelor de judecată şi instigă la ultraj. Ocuparea posturilor din administraţia publică se face doar pe baza cunoaşterii limbii ungare. Lideri unguri ameninţă românii cu exterminarea fizică dacă nu primesc autonomie. Exemplele manifestărilor ungureşti de „libertate” pot continua. Ne punem, însă, întrebarea dacă această „libertate” este tocmai normală sau de dorit? Poate cel mai bine ar fi să nu li se mai îngăduie să-şi ia libertatea de a face astfel de gesturi de „libertate”!

Categorie: