ACCIDENTUL AVIATIC ŞI ŢARA MOŢILOR

Scrisoare deschisă către Parlamentarii şi Guvernanţii României
Luni, 20 ianuarie 2014, spre seară, după ora 16, vestea multimediatizată a unui tragic accident aviatic în Munţii Apuseni, în zona comunelor Horia - Mărişel, în ŢARA MOŢILOR, a zguduit România.
Accidentul s-a petrecut nu departe de „Crucea Iancului” care poartă dăltuite cuvintele „Ori punem pumnul în pieptul furtunii, ori pierim!”, cuvinte adresate de Craiul Munţilor fraţilor săi de luptă şi idealuri din anii 1848-1849, ani ai războiului de autoapărare al moţilor contra invadatorilor unguri, care acum 165 de ani năvăliseră să le răpească pământul ce-l stăpâneau de milenii, chiar şi - coincidenţă - prin acea zonă a tragicului accident.
Şi iată că moţii şi acum au fost din nou voluntari la datorie, primii sosiţi la accidentaţii disperaţi fiind pădurarii-moţi, fără a avea aparaturi sofisticate, dar cu iubire de oameni şi de Munţii lor. Cinste şi plecăciune lor, Moţilor. Duhul lui Horia, al lui Iancu şi al voluntarilor din 1919 şi 1944 este încă viu.
Este, totuşi, cazul din nou să ne amintim şi să vrem să cunoaştem mai îndeaproape Ţara Moţilor, împărţită ilogic în cinci judeţe, în loc de două: unul cu o capitală la Câmpeni şi un altul cu centrul pe Crişul Alb. Să vrem să cunoaştem viaţa aspră a Moţilor, care de mii de ani apără aceşti munţi. Să le ascultăm păsurile, să vrem a le alina durerile şi a le reda drepturile lor, multe rămase pe nedrept neîmplinite până astăzi. Cei 40.000 de morţi din cea mai sângeroasă Revoluţie paşoptistă europeană încă nu au un Mausoleu. Minele şi instalaţiile răpite proprietarilor-moţi la 1948 de către comunişti nu au fost încă restituite. Mineritul tradiţional, care a fost practicat de către localnici de milenii, e îngrădit. Pădurile şi munca Moţilor, răpite în veacurile de sclavie, sunt restituite şi azi urmaşilor celor care i-au urgisit şi i-au ucis.
Să lecturăm câteva referinţe:
1) „Ţara Moţilor se află în Munţii Apuseni... Pentru a ajunge în inima lor, din orice punct cardinal trebuie să străbaţi o sută de kilometri printre creste stâncoase. Două lucruri sunt preţioase în Munţii Apuseni şi le-au făcut faima: oamenii şi aurul” (Geo Bogza - „Ţara de Piatră”, 1935).
2) „Sub noţiunea de moţ intră toţi locuitorii satelor începând de la marginea Clujului, dar mai sus de Gilău, spre sud până la Baia de Criş şi Brad, precum şi cei care populează satele de la Presaca, lângă Zlatna, Abrud, Câmpeni şi până dincolo de Vidra, iar spre apus înspre Hălmagiu şi Munţii Bihariei, până la Beiuş” (Ion Rusu Abrudeanu).
3) „Dintre toate ţinuturile şi dintre toţi „codrii verzi de brad şi câmpurile de mătase” ale pitorescului nostru Ardeal, „Munţii Apuseni” merită în cea mai largă măsură întreaga luare aminte a poporului român şi a cercurilor lui conducătoare” (IPS Mitropolit Primat, Dr. Elie Miron Cristea - Ţebea, 1924).
4) „Moţii apar cu o specială prerogativă în istoria noastră. Neamul lor vânjos adăposteşte singura tradiţie de eroism pe care vremea vitregă nu ne-a putut-o înfrânge... Ei, moţii, ne-au învăţat mai întâi să plătim cu sânge, nu cu lacrimi. Ei, moţii, au introdus virtuţile războinice pe un pământ biruit, ei reprezintă acţiunea într-o lume copleşită de visare mistică. De pe culmile Munţilor Apuseni a strigat pentru întâia oară răzvrătirea, ca un bucium, precursor al redeşteptării generale. Moţii sunt Tirolul nostru, pumnul Ardealului, iar cele două inimi mari, în care a clocotit uraganul, sunt eroii lor: Horea şi Avram Iancu” (Octavian Goga, 1924).
5) „Venim aici să lăudăm pe eroii de la 1784, 1848 şi 1919, dar cu cât îi lăudăm mai mult, să ne simţim fiecare vinovăţia noastră şi să ne spunem, că aproape nimic nu s-a făcut pentru urmaşii eroilor Munţilor Apuseni. (...) Dar dacă venim să sfinţim acest monument, fiecare atom dintr-însul să ne aducă aminte că nu merge la nesfârşit cu făgăduieli şi că trebuie să facem totul pentru acest popor. E timpul suprem!” (1934, cu ocazia dezvelirii Monumentului Eroilor de la Hălmagiu, Dr. Ioan Suciu, unul dintre organizatorii Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918, fost ministru în Consiliul Dirigent, fost organizator şi coordonator al Regimentului de moţi-voluntari „Horia”).
Cu stimă,

Categorie: