ACTA BACOVIENSIA Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău

Prezentarea revistei ştiinţifice de istorie şi arhivistică

În zilele de 6-7 octombrie 2017, în municipiul Bacău, în organizarea Consiliului Judeţean Bacău şi a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, în colaborare cu Arhivele Naţionale Bacău, a avut loc Simpozionul Naţional „Vasile Pârvan”. Deschiderea lucrărilor simpozionului s-a făcut în eleganta, dar neîncăpătoarea sală de conferinţe a Muzeului prin cuvântul de bun venit adresat participanţilor, veniţi din întreaga Ţară, de prof. Mariana Popa, managerul instituţiei, şi de către oficialităţile locale. Două au fost momentele următoare care m-au făcut să fiu de acord cu zisele unei simpatice colege de la Iaşi: „Bacăul ştie să-şi omagieze oamenii de valoare!”. Nu cu indiferenţă şi superficialitate pentru că „eticheta impune să o facem”, ci cu responsabilitate şi deosebit respect. A fost omagiat neobositul arheolog Viorel Căpitanu, ajuns la venerabila vârstă de 85 de ani, de numele căruia se leagă importante descoperiri arheologice şi a fost evocat, cu emoţie şi profundă simţire de către profesorul Vilică Munteanu, istoricul dr. Ioan Mitrea, ilustru profesor şi cercetător băcăuan, fost director al Muzeului de Istorie, trecut la cele veşnice în vara acestui an, în memoria căruia s-a păstrat şi un moment de reculegere.
În continuare, a urmat lansarea medaliei „Iulian Antonescu”, de carte şi reviste ştiinţifice editate de instituţiile organizatoare. Invitat la eveniment, mi-a revenit onoranta şi plăcuta îndatorire de a prezenta participanţilor la manifestare Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău, revista „Acta Bacoviensia”, ajunsă la numărul XII. Fiind „o bijuterie ştiinţifică”, în aria de cuprindere arhivistică, cred că informarea publicului iubitor de istorie, cum este cel al „Condeiului ardelean”, este benefică.
Pentru început trebuie să remarc două aspecte privind Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bacău. Meritul de a organiza această manifestare ştiinţifică naţională de prestigiu, ce se desfăşoară cu regularitate matematică din 1995, când a avut loc inaugurarea noului sediu al Arhivelor Naţionale Bacău şi valorificarea în mod superior a studiilor prezentate în cadrul Sesiunii de Comunicări, prin publicarea lor, tot cu o regularitate matematică, în Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău, intitulat „Acta Bacoviensia”, numărul I al acestei reviste ştiinţifice fiind editat în anul 2006. Mai mult, a devenit o tradiţie ca participanţilor la Sesiunea „Arhivele şi Istoria” să li se înmâneze, odată cu programul de desfăşurare, şi valoroasa lucrare cuprinzând comunicările care vor fi prezentate în plenul sau secţiunile manifestării. Acest fapt impune din start participanţilor punctualitate, seriozitate în trimiterea materialului, originalitate şi acribie în alegerea şi redactarea studiului, iar pentru organizatori, garanţia desfăşurării manifestării, din punct de vedere ştiinţific, la un nivel superior, dar şi eforturi intelectuale şi materiale deosebite, în redactarea, finanţarea şi editarea anuarului.
Încă de la începutul apariţiei anuarului, iniţiatorul, redactorul-şef şi tehnoredactorul, care era atunci şi directorul instituţiei, prof. Vilică Munteanu, şi-a propus în primul rând să stimuleze cercetarea privind locul Bacăului şi Moldovei, să pună „în valoare aspecte mai puţin cunoscute sau tratate din istoria românilor, cu accent pe fenomenele locale şi, de asemenea, să prezentăm anumite aspecte din experienţa profesională a arhiviştilor noştri, precum şi probleme actuale ale arhivisticii din alte ţări, care pot duce la perfecţionarea activităţii Arhivelor Naţionale”. Că obiectivele propuse au prins viaţă, o dovedesc cele 12 ediţii apărute până în prezent. Volumele însumează munca şi cercetarea a 194 de autori-cercetători, atât din Bacău cât şi din Ţară, având drept rezultat elaborarea unui număr de 499 de materiale scrise (studii, articole, recenzii, comentarii, documente, portrete de personalităţi) publicate până în prezent. Din rândul celor 194 de autori fac parte: doctori în specialitate - 60; doctoranzi - 8; arhivişti - 57 (directori - 3; experţi - 5; consilieri superiori - 21; consilieri principali - 7; consilieri asistenţi - 3; consilieri debutanţi - 1; inspectori asistenţi - 2; inspectori principali - 3; arhivişti - 12); profesori - 24; ierarhi, preoţi - 5; muzeografi - 5; ingineri - 4; colonei (r) - 2; manager, scriitor, publicist, avocat, bibliograf, bibliotecar, asistent cercetare - câte unul; studenţi - 2; nedeclarat profesiunea - 20. Dintre autorii care au publicat în „Acta Bacoviensia”, numerele I-XII, cel puţin zece studii, articole şi recenzii, pot fi evidenţiaţi: dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe) cu 26 de materiale; dr. Adrian Pohrib (Galaţi) - 17; dr. Anton Coşa (Bacău), drd. Ionela Niţu (Râmnicu-Vâlcea), prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe) - câte 13; dr. Dan Ovidiu Pintilie (Piteşti), prof. cons. sup. Rodica Iftimi (Iaşi), dr. Silviu Văcaru (Iaşi) - 12; prof. Vilică Munteanu (Bacău), prof. insp. sup. Angela Oanea şi Cristina Tanasă (Bacău) - câte 10 materiale.
Volumele I-XII cuprind: 6.272 de pagini (media - 522 pag./volum), 30,10 cm lungime de raft (media - 2,50 cm /volum), 9,390 kg greutate (media - 0,782 kg/volum), 499 studii şi articole, 790 de imagini (fotografii - portret sau grup, clădiri, sigilii, facsimile, schiţe şi planuri topografice, coperţi carte, caricaturi - media volum imagini - 65,83/vol.), 16.588 note bibliografice (media volum - note bibliografice - 1.382).
Ponderea specialităţilor sunt domeniile: istorie şi arhivistică - 83,74%.
Capitolul „Istorie” cuprinde - 302 studii; 4.108 pagini (65,56%); media pagini/studiu - 13,60 pagini; 12.025 note bibliografice, media studiu/note bibliografice - 39,81/studiu, media pagină/note bibliografice - 2,92; 524 imagini, media - 1,73 imagine/studiu şi 1,27/la 10 pagini. Tematica celor 302 studii de istorie, având în vedere epocile dezvoltării societăţii umane, se plasează, cu interferenţe, în: Epoca medievală - 56 studii (18,54%); Epoca modernă - 58 (19,20%) şi Epoca contemporană 188 (62,25%). Dintre acestea, aduc şi pun în discuţie subiecte de istorie locală un număr de 170 de studii (56,29%), din care Bacăul şi zona sa administrativă deţine 74 de studii; teme de istorie naţională - 120 de studii (39,73%), iar de istorie universală - 12 studii (3,97%). Dintre temele prioritare cercetate şi publicate în valoroasa revistă ştiinţifică, ţin să subliniez deschiderea spre problematica raporturilor moldo-transilvane şi situaţia românilor ardeleni, care este tratată în 60 de studii (19,86%) şi 12 articole privind personalităţi ardelene şi recenzii de carte. Originea, graiul, şcoala, religia şi ierarhii, tradiţiile, viaţa şi activitatea comunităţilor ceangăieşti din Moldova sunt în atenţia altor 45 de comunicări ştiinţifice publicate (14,90%). Anuarul se dovedeşte a fi un util instrument de lucru pentru studiul societăţii moldoveneşti, de-a lungul a peste 800 de ani, privind evoluţia vieţii şi legislaţiei economice (32 de teme), instituţiilor statului - biserica (10 teme), şcoala (27 teme), sănătatea (9 teme), jandarmeria, pompierii, securitatea, poliţia, vama (18 teme) - tradiţiile şi cultura (23 teme), afirmarea unor personalităţi în plan ştiinţific, literar, spiritual şi politic, a confruntărilor politice şi a conflictelor sociale.
Domeniul Arhivisticii cuprinde: 118 studii şi articole; 1.511 pagini (media studiu/pag. - 12,80), 3.597 note bibliografice (media studiu/note bibliografice - 30,48), 239 imagini (la 20 de pagini este o medie de 3 imagini).
Cele 12 volume mai cuprind: 28 recenzii, 11 texte In Mermoriam, 13 In Honorem, două Laudatium, 10 Medalioane, 11 comentarii de documente, două cuvinte înainte şi două reacţii ale subiecţilor la Laudatium.
Actualul număr, al XII-lea, apare cu prilejul celei de-a XXIII-a ediţii a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice „Arhivele şi Istoria”, desfăşurată la Bacău, în zilele de 5-6 octombrie 2017.
Spaţiul celor 454 de pagini este structurat pe patru capitole - Istorie, Arhivistică, Documente şi In Memoriam - în care sunt cuprinse lucrările a numai puţin de 38 de autori, din care 19 sunt doctori în istorie, teologie, sociologie, 12 sunt arhivişti, 2 profesori, 2 ingineri şi câte un scriitor, un ofiţer superior şi un doctorand, dar toţi cercetători pe ogorul arhivelor.
Spaţiul cel mai generos, 402 pagini, este acordat celor 32 de studii, din care 25 în domeniul Istoriei şi 7 din domeniul Arhivisticii.
Tematica istorică a Capitolului I cuprinde subiecte privind marile conflagraţii ale secolului al XX-lea - Primul şi Al Doilea Război Mondial -, problematică la care se referă comunicările a 14 (53,84%) din 26 de cercetătorii participanţi la această secţiune: Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugeanu, Sorin Iftimi, Alin Spânu, Paul Valerian Timofte, Ilie Şandru, Luminiţa Giurgiu, Bogdan C. Dogaru, Dan Prisecaru, Vasile Stancu, Valentin Ioan, Iulian Boţoghină, Daniel Nicolae, Ovidiu Boldur (monumente memoriale); celelalte teme sunt: învăţământ-cultură - Fabian Doboş, Cornelia Cucu, Adrian Deheleanu; proprietate - Adrian Pohrib şi Roman Romandaş; economie - Dănuţ Pop, Mihai Ceaucă şi Angela Oanea; politică externă - Adrian Deheleanu; sănătate - Cristina Tanasă.
Demne de subliniat sunt numele, dar şi studiile de arhivistică din Capitolul II al volumului, încredinţat fiind că această tematică interesează pe toţi dintre cei care frecventăm arhivele, ea fiind tezaurul şi izvorul nostru de documentare. Volumul a propus următoarele teme dezbaterii din această Sesiune: Aplicarea nomenclatoarelor arhivistice la Primăria municipiului Iaşi (1832-2014) - Rodica Ifteni; Destinul unui social-democrat: George Grigorovici (1871-1950). Documente din arhivele sucevene - Doina Iozefina Iavni; Posibilităţi de valorificare a informaţiilor din documentele create de Secţia Financiară a Sfatului Popular al oraşului Bacău - Eugenia Mărioara Mihalcea; Noi evoluţii în abordarea fondurilor personale de arhivă - Constantin Cheramidoglu; Adnotări pe marginea procedurilor de lucru elaborate în domeniul arhivistic - Gabriela Vulpe; Perspective privind dezvoltarea relaţiilor instituţionale dintre Serviciul Judeţean Galaţi al Arhivelor Naţionale şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova - Adrian Pohrib; Despre situaţia arhivei centrale a Partidului Comunist Român - Mircea Stănescu. Capitolul al III-lea, intitulat Documente, cuprinde, de-a lungul a 33 de pagini, comunicările a trei cercetători: Silviu Văcaru, Mihaela Chelaru şi Teodora Giurgiu, care pun în discuţie 16 documente referitoare la corespondenţa Episcopului Andrei Şaguna cu stareţul Mănăstirii Neamţului, momente din Primul Război Mondial în amintirile a doi martori ai evenimentelor şi respectiv, viziunea Inspectoratului Clerului Militar despre importanţa cultural-spirituală a Mănăstirii Dobrovăţ.
Capitolul al IV-lea, intitulat In Memoriam, este destinat omagierii profesioniştilor deosebiţi din domeniul arhivelor şi cercetării istorice, care astăzi nu mai sunt printre noi: Bujorel Petru Dulgău (Arhivele Naţionale Bihor), Dan Ovidiu Pintilie (Arhivele Naţionale Argeş) şi Vasile Arimia. Prin pana foştilor colegi Vilică Munteanu, Eugen Criste şi Tudor Răţoi, în acest număr, ne sunt reamintiţi cu obiectivitate, căldură sufletească, sinceritate şi prietenie. Cel puţin în momentul parcurgerii textelor, cred că trebuie să ne rugăm pentru ei.
Volumul, ca de altfel toate celelalte anuare ale Arhivelor băcăuane, îşi merită pe deplin un loc distinct în biblioteca specialiştilor, precum şi a iubitorilor de istorie, fiind un real şi valoros instrument de lucru pentru specialişti şi de deplină satisfacţie pentru cititorul interesat de istorie.
De remarcat este şi faptul că de-a lungul celor 12 ani de la prima apariţie, anuarul „Acta Bacoviensia” a evoluat calitativ, privind încărcătura ştiinţifică a studiilor şi prin patronajul unui competent Consiliu Ştiinţific, a creşterii profesionalismului autorilor şi varietăţii tematicii abordate.
Spun felicitări pentru apariţia celui de-al XII-lea volum al anuarului „Acta Bacoviensia” Consiliului Ştiinţific, format din: prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti - Universitatea „A.I. Cuza” Iaşi, director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi; dr. Silviu Văcaru, dr. Elena Chiaburu, dr. Ioan Lăcătuşu, dr. Adrian Pohrib, dr. Anton Coşa, care, după o analiză ştiinţifică şi metodică competentă, a dat „bun de tipar” studiilor şi articolelor publicate.
Laude, bine meritate, le adresez redactorului-şef, profesorul şi neobositul arhivist Vilică Munteanu, precum şi celorlalţi membri ai Colegiului de Redacţie: dr. Silviu Văcaru, directoarei Arhivelor Naţionale Bacău - Mihaela Chelaru, arhivistei Cristina Tanasă, dar şi Adrianei Taropa pentru frumoasa copertă.
Ceea ce reprezintă o constantă a tuturor volumelor pe care trebuie să o remarc, este excelenta calitate a prezentării grafice şi tiparului, executate la Editura „Magic Print” din Oneşti, a profesionistei directoare Maria Dohotaru.
Trebuie să mai amintim că volumul se poate afla astăzi în mâinile istoricilor-cercetători, cât şi a iubitorilor de istorie din întreaga Ţară datorită sprijinului financiar dat cu generozitate şi dragoste faţă de faptele strămoşilor de patronatul şi managerii firmelor: SC DEDEMAN SRL Bacău, SIF Moldova Bacău, SC SUBEX SA Bacău, ECONOMCOOP Bacău, dar şi prin ajutorul creştinesc al Episcopiei Romano-Catolice Iaşi.
Laudă şi cinste cui te-a scris! Această ultimă urare o fac colegilor care şi-au adus contribuţia, sub o formă sau alta, la elaborarea, apariţia şi publicarea acestei frumoase cărţi de istorie, numită ACTA BACOVIENSIA!

Categorie: