Actualitatea Ardeleana

Autor:

Covasna

Liderii organizaţiilor judeţene ale UDMR, PCM şi PPMT cer demisia prefectului
Organizaţiile judeţene Covasna ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Partidului Civic Maghiar (PCM) şi Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) cer demisia prefectului judeţului Covasna, Sebastian Cucu, după ce Prefectura a pierdut în instanţă procesul intentat PCM pentru intonarea imnului Ungariei la o manifestaţie publică organizată anul trecut.
Liderii covăsneni ale celor trei formaţiuni politice au susţinut miercuri (30 septembrie 2015 - n.n.) o conferinţă de presă comună, în care au salutat sentinţa definitivă şi irevocabilă a Tribunalului Covasna care a dispus anularea procesului verbal de contravenţie şi exonerarea PCM de la plata sumei de 5.000 de lei.
„Se adevereşte că amenda a fost nelegală, deci am avut dreptate. (…) Domnii prefecţi care ne-au amendat, şi mă refer atât la fostul prefect (Marius Popica - n.r.) care ne-a amendat, cât şi la actualul prefect (Sebastian Cucu - n.r.) care a dus procesul mai departe, au greşit, iar când cineva greşeşte, e firesc să plece acasă. (…) Într-o ţară democratică, europeană este de neconceput ca cineva să te amendeze pentru că ai cântat imnul altui stat, este ceva ieşit din comun. Dacă e cinstit, prefectul să-şi dea demisia”, a declarat liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef.
Preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor a salutat şi el decizia instanţei, cerând la rândul său demisia prefectului.
„Dreptatea a învins aroganţa naţionaliştilor. (…) Ceea ce au reuşit să facă prefecţii români este o unitate naţională între partidele maghiare. Le mulţumim pentru acest lucru. Cu acţiuni împotriva steagului secuiesc, împotriva imnului, denumirilor străzilor şi instituţiilor publice ne-au adus la o pace politică între partidele maghiare”, a declarat Tamas Sandor.
Liderul UDMR Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, care este şi primar al municipiului, a menţionat că duminică seară, în piaţa centrală din localitate, va fi organizată o slujbă religioasă oficiată de preoţii bisericilor istorice maghiare pentru a „sărbători faptul că s-a terminat cu bine” acest proces care a durat aproape un an de zile şi care a creat animozitate între români şi maghiari.
În cadrul conferinţei de presă, reprezentantul PPMT, Bedo Zoltan, a făcut un apel către clasa politică şi comunitatea românească la înţelegere şi respectarea reciprocă a valorilor şi identităţii naţionale.
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a declarat, miercuri (30 septembrie 2015 - n.r.), că respectă sentinţa judecătorească şi a refuzat să facă orice fel de comentarii legate de demisia solicitată de politicienii maghiari.
Prefectura Covasna a amendat conducerea PCM la sfârşitul anului trecut cu suma de 5.000 de lei pentru intonarea imnului Ungariei la o manifestare publică organizată pe 4 iunie 2014 în municipiul Sfântu-Gheorghe, cu prilejul Zilei solidarităţii naţionale a maghiarilor şi comemorării Tratatului de la Trianon, care a consfinţit destrămarea imperiului austro-ungar şi Unirea Transilvaniei cu România.
Instanţa a dispus anularea procesului verbal de contravenţie şi exonerarea PCM de la plata sumei de 5.000 de lei, pe motiv că Prefectura a amendat organizaţia judeţeană PCM Covasna şi nu filiala Sfântu-Gheorghe, care a organizat evenimentul, iar niciuna dintre acestea nu are personalitate juridică. De asemenea, a reţinut, printre altele, faptul că legea nu interzice intonarea imnurilor altor state pe teritoriul României, dar stabileşte condiţiile intonării acestora cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor cu caracter internaţional, însă prevederile legale nu pot fi extrapolate la o adunare cu caracter neoficial. Sentinţa Tribunalului Covasna este definitivă şi irevocabilă.

Harghita
Prefectul le cere şefilor de instituţii să înlocuiască Drapelul României arborat pe sedii, dacă este deteriorat
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a cerut, luni (28 septembrie 2015 - n.n.), şefilor de instituţii prezenţi la şedinţa Colegiului Prefectural să înlocuiască Drapelul României arborat pe sedii, dacă acesta este deteriorat, în caz contrar fiind pasibili de amenzi.
„Acum e rugăminte la dumneavoastră, mai târziu nu va mai fi o rugăminte. Sunt foarte multe instituţii publice, pe care le coordonaţi şi le conduceţi, pe al căror sediu se află steagul României deteriorat sau distrus în totalitate. Am rugămintea să luaţi toate măsurile prevăzute de legea 75 din 1994 şi HG 1.157 din 2001, pentru a arbora drapelul românesc în bune condiţii şi în stare bună. Ştiţi că sunt contravenţii şi de asta vreau să vă rog, astăzi, la Colegiul Prefectural, cei care ştiţi să luaţi toate măsurile necesare”, a declarat prefectul Harghitei.
Potrivit prevederilor legale, arborarea necorespunzătoare a steagului României constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.500 de lei. (…)
Referitor la arborarea altor steaguri decât cel naţional, prefectul a precizat că a transmis primarilor şi Consiliului Judeţean că, în termen de 30 zile, trebuie să îşi aprobe steagurile proprii, conform legii 141 din 2014.
„Am formulat şi am înaintat o circulară tuturor primăriilor din judeţ pentru a face, în termen de 30 zile, toate demersurile, pentru a intra în legalitate, adică fiecare să îşi ia măsurile necesare pentru aprobarea steagurilor proprii. Am înştiinţat şi Consiliul Judeţean şi chiar astăzi am primit o adresă semnată de domnul preşedinte Borboly Csaba, prin care ni se spune că a fost iniţiat un proiect de hotărâre. (...) Eu am speranţă că terminăm odată şi cu bătălia steagurilor şi cu tot felul de speculaţii care se fac şi cu subiecte gratuite pe care unii abia le aşteaptă”, a conchis prefectul Harghitei.

Hunedoara

Constructorii au modernizat mai mult de o treime din drumul spre Cetatea Sarmizegetusa Regia
Constructorii au modernizat mai mult de o treime din drumul judeţean care face legătura între localitatea Costeşti şi Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştie, autorităţile apreciind că lucrările la această cale de acces se vor termina până la sfârşitul anului.
„Progresul fizic al lucrării este de 36-37%. Monitorizăm atent acest proiect pentru că se derulează cu fonduri europene. Noi am garantat că se va termina în acest an”, a declarat, miercuri (30 septembrie 2015 - n.n.), preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Adrian David.
Potrivit acestuia, pentru ca proiectul să poată beneficia integral de finanţarea europeană nerambursabilă va trebui ca ultima cerere de plată din partea constructorului să fie făcută cel mai târziu pe 20 noiembrie.
Autorităţile judeţene vor analiza joi stadiul la care s-a ajuns cu acest proiect, preşedintele CJ Hunedoara apreciind că există o uşoară întârziere faţă de graficul stabilit iniţial.
„Constructorul s-a mobilizat pentru că doreşte să recupereze timpul pierdut”, a spus David.
Lucrările de modernizare şi reabilitare a celor 18 kilometri de drum judeţean care urcă de la Costeşti spre Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia sunt executate de o firmă din Deva care a câştigat licitaţia organizată în acest sens pentru suma de 18,22 milioane lei. Investiţia este finanţată din fonduri europene obţinute pe exerciţiul financiar 2007-2013 şi, prin urmare, în cazul nerespectării termenului de execuţie, banii se pierd.
În prezent, accesul turiştilor pe acest drum este restricţionat, cei care doresc să vadă fosta capitală a Daciei fiind nevoiţi să aleagă alte rute. Informaţii despre traseele alternative se pot obţine la pensiunile din zonă.

Covasna

Consiliul Local Sfântu-Gheorghe a aprobat înfiinţarea Asociaţiei „Terra Siculorum 2021”
Consiliul Local (CL) Sfântu-Gheorghe a aprobat miercuri (30 septembrie 2015 - n.n.) înfiinţarea Asociaţiei „Terra Siculorum 2021”, în parteneriat cu Centrele de Cultură ale judeţelor Covasna şi Harghita, în scopul susţinerii candidaturii municipiului la titlul de „Capitală culturală europeană 2021”.
Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a explicat că rolul principal al acestei asociaţii este de a pregăti candidatura, de a planifica, coordona, promova şi realiza evenimentele prevăzute în program şi de a strânge fonduri pentru desfăşurarea acestora.
CL Sfântu-Gheorghe a aprobat, totodată, participarea cu 3.000 de lei din bugetul local la constituirea patrimoniului iniţial al asociaţiei, precum şi plata unei cotizaţii anuale de 300.000 de lei, reprezentând 60% din totalul cotizaţiei anuale plătite de către asociaţi.
Hotărârea a fost adoptată cu majoritatea voturilor reprezentanţilor UDMR. Dintre cei patru consilieri români, Corina Bote (PNL), Rodica Pârvan şi Joos Ştefan (PSD) au votat împotrivă, în timp ce liberalul Mădălin Guruianu a votat proiectul, el fiind mandatat să reprezinte Consiliul Local, împreună cu alţi doi consilieri, în adunarea generală a asociaţiei.
Rodica Pârvan a declarat în plenul Consiliului că salută participarea municipiului Sfântu-Gheorghe la această competiţie, însă nu este de acord cu denumirea „Terra Siculorum”, care, potrivit acesteia, „ascunde dorinţa de legitimare a aşa-zisului ţinut secuiesc”. „Acest termen „Terra Siculorum”, în care noi (românii - n.r.) nu ne regăsim, reprezintă o inducere în eroare, (...) ascunde dorinţa mascată de legitimare a aşa-zisului ţinut secuiesc”, a declarat Rodica Pârvan.
Primarul Antal Arpad a replicat că nu este niciun secret faptul că Sfântu-Gheorghe doreşte să-şi depună candidatura în numele „ţinutului secuiesc”, fiind susţinut în acest scop de către oraşele Târgu-Secuiesc din judeţul Covasna şi Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc şi Gheorgheni din judeţul Harghita. El a mai spus că „Terra Siculorum”, varianta în limba latină a „ţinutului secuiesc”, este o denumire străveche a acestei zone.
„Ar trebui să vă regăsiţi şi dumneavoastră (în această sintagmă - n.r.) pentru că trăiţi aici. (…) Nu vrem să legitimăm nimic, pentru că este legitimat. (…) Haideţi să trăim în realitatea secolului 21, haideţi să ne promovăm şi să câştigăm toţi din acest proiect”, a spus Antal Arpad.
Data limită pentru depunerea candidaturii pentru titlul „Capitala culturală europeană 2021” este 10 octombrie a.c., urmând să fie susţinută o lună mai târziu în faţa juriului internaţional, care, pe baza proiectelor prezentate, va alege oraşele care vor intra în turul al doilea. Documentaţia pentru competiţia finală se va depune în luna august 2016.
Coordonatorii proiectului de candidatură au ales ca temă centrală identitatea individuală şi comunitară, în jurul căreia vor construi celelalte programe, pornind de la specificul municipiului Sfântu-Gheorghe unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Aceştia şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă al cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii.
Pentru acest titlu şi-au mai anunţat intenţia de a candida oraşele Arad, Baia-Mare, Braşov (pentru zona metropolitană), Brăila (pentru judeţele Tulcea şi Ialomiţa), Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova (pentru Oltenia), Iaşi, Timişoara şi Târgu-Mureş.

Categorie: