Actualitatea Ardeleana

Autor:

Covasna

Antal Arpad: „Candidatura municipiului Sfântu-Gheorghe la titlul Capitală culturală europeană va dărâma ziduri invizibile”
Primarul Antal Arpad consideră că proiectul cu care municipiul Sfântu-Gheorghe candidează pentru titlul Capitală culturală europeană 2021, ce are ca temă centrală identitatea personală şi comunitară, va reuşi să dărâme o parte dintre prejudecăţile şi „zidurile invizibile” care despart oamenii şi comunităţile etnice în momentul de faţă.
„Eu sunt un optimist şi am convingerea că, indiferent dacă vom câştiga sau nu acest proiect, Sfântu-Gheorghe va fi un oraş în care vor fi mai puţine ziduri invizibile care despart în acest moment oameni şi comunităţi. Şi dacă reuşim să facem acest lucru, şi sigur vom reuşi, atunci am pornit pe drumul cel bun”, a declarat primarul municipiului Sfântu-Gheorghe.
Primarul a menţionat că Guvernul Ungariei s-a arătat dispus să contribuie financiar la susţinerea programelor culturale dacă municipiul Sfântu-Gheorghe va obţine titlul de „Capitală culturală europeană 2021”.
„Vreau să mulţumesc Guvernului maghiar pentru contribuţia dată până acum la pregătirea programelor prin Fundaţia Bethlen Gabor şi vreau să menţionez că avem şi o scrisoare de intenţie din partea Guvernului Ungariei, în cazul în care vom câştiga Guvernul maghiar va cofinanţa programele culturale. Practic, noi am reuşit să mai atragem un stat în acest proiect, în afara sprijinului Guvernului României şi al Uniunii Europene. (…) Având în vedere că vorbim despre identitate, eu cred că e normal ca un guvern, chiar dacă e guvernul altui stat, să contribuie financiar la un program atunci când este vorba despre identitatea unei comunităţi care din punct de vedere cultural este foarte apropiată. Cred că noi, maghiarii din Transilvania, trebuie să ne folosim de această dublă calitate pe care o avem, de cetăţeni români şi etnici maghiari, în sensul de a fi protejaţi, iubiţi şi ajutaţi atât de Guvernul României, cât şi al Ungariei”, a mai spus Antal Arpad.
Municipiul Sfântu-Gheorghe şi-a depus sâmbătă (10 octombrie 2015 - n.n.), la Ministerul Culturii, dosarul de candidatură pentru titlul „Capitală culturală europeană 2021” în numele „ţinutului secuiesc” (?! - n.n.), fiind susţinut de oraşele Târgu-Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc şi Gheorgheni din judeţele Covasna şi Harghita. (…)
Oraşele care vor intra în turul al doilea de selecţie vor fi anunţate în luna decembrie, iar documentaţia pentru competiţia finală se va depune în luna august 2016.

Mureş

Soos Zoltan, ales candidatul de etnie maghiară pentru Primăria Târgu-Mureş, în cadrul scrutinului UDMR-PPMT-PCM
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, vicepreşedintele UDMR Mureş, a fost ales duminică (11 octombrie 2015 - n.n.), cu majoritate de voturi, pentru a fi candidatul maghiar la Primăria Târgu-Mureş în alegerile locale de anul viitor, în cadrul unui scrutin intern organizat de formaţiunile politice de origine maghiară, UDMR, PPMT şi PCM.
Pentru scrutinul intern s-au înscris pe liste 11.103 alegători, dintre aceştia s-au prezentat la urne 4.337 (39%), iar aproape 70% din voturi au fost exprimate în favoarea candidatului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Soos Zoltan.
Acesta i-a devansat pe Portik Vilmos, din partea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), şi Barabas Miklos, din partea Mişcări Civice pentru Bilingvismul din Târgu-Mureş (CEMO).
„Este o victorie a tuturor şi cred că maghiarimea din Târgu-Mureş a reuşit să dovedească un spirit civic care ne dă încredere pentru viitor. Interesul pentru prealegeri a fost mult mai mare decât ne-am aşteptat, fiind peste 11.000 de persoane care s-au înregistrat, iar din acestea 40% au participat la vot. Cred că numărul mare de participanţi dă o legitimitate mare acestor prealegeri. (…) Cred că aceste rezultate dovedesc rezultatele noii generaţii la Târgu-Mureş şi faptul că este şi o victorie a UDMR. (…) Până acum am fost un candidat în prealegerile interne, de mâine voi fi candidat pentru toţi târgumureşenii şi îmi voi anunţa proiectele pentru toţi târgumureşenii, pentru că abia acum începe competiţia reală. Cred că este important să ducem mai departe alianţa între forţele politice târgumureşene şi toţi cei care vor să schimbe conducerea de astăzi a Primăriei Târgu-Mureş sunt bineveniţi în această echipă. Târgu-Mureş este un oraş izolat şi nu cred că au fost benefice conflictele generate între români şi maghiari, asta trebuie oprit”, a declarat Soos Zoltan, într-o conferinţă de presă.
Acesta a spus că a fost felicitat de contracandidatul său, Portik Vilmos, şi că acesta l-a asigurat că PPMT va colabora cu UDMR în privinţa susţinerii candidaturii sale la Primăria Târgu-Mureş.
Preşedintele UDMR Mureş, Brassai Zsombor, a declarat că este bucuros pentru că maghiarii din Târgu-Mureş au dovedit că sunt responsabili în ceea ce priveşte politica locală.
„Au participat mai mult de 4.000 de persoane, ceea ce înseamnă circa 10% din alegătorii maghiari din Târgu-Mureş. Cred că prezenţa asta este una semnificativă. UDMR Târgu-Mureş, să fim sinceri, a avut şi mai are mult probleme interne şi s-a cam dezbinat în ultimii ani, dar totuşi rezultatul era previzibil, pentru că este o organizaţie politică importantă, care are un trecut de 25 de ani, ceea ce e şi bine şi rău, dar s-a dovedit că totuşi crezul târgumureşenilor favorizează UDMR-ul. Sigur, am lucrat pentru asta foarte mult, am dovedit, încercăm să dovedim că suntem capabili să reprezentăm comunitatea maghiară”, a spus Brassai.
Liderul UDMR Mureş şi-a exprimat convingerea că celelalte formaţiuni politice maghiare se vor alătura uniunii şi îi vor susţine candidatul pentru Primăria Târgu-Mureş, aşa cum a fost înţelegerea iniţială.

Covasna

Prefectul Sebastian Cucu spune că nu îşi va da demisia, cerută de partidele maghiare
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a declarat, miercuri (7 octombrie 2015 - n.n.), că nu va demisiona din funcţie la cererea partidelor maghiare, ca urmare a pierderii în instanţă a procesului cu PCM referitor la intonarea imnului Ungariei, el adăugând că va rămâne la dispoziţia Guvernului cât timp va fi nevoie de serviciile sale.
„Pentru că am pierdut un proces nu cred că trebuie să ne dăm demisia. (…) Pot fi de acord şi cu acest criteriu, dar nu ştiu atunci ce vor spune cei care îl impun şi mă refer aici la cei care mi-au cerut demisia. (…) Nu comentez hotărârea judecătorească, o respect chiar dacă sunt sau nu de acord cu ea”, a declarat prefectul Sebastian Cucu, menţionând că „aştept motivarea sentinţei”.
În urmă cu o săptămână, conducerile organizaţiilor judeţene Covasna ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Partidului Civic Maghiar (PCM) şi Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) au cerut public demisia prefectului judeţului Covasna, Sebastian Cucu, după ce Prefectura a pierdut în instanţă, definitiv şi irevocabil, procesul intentat PCM pentru intonarea imnului Ungariei la o manifestaţie publică organizată pe 4 iunie 2014 în municipiul Sfântu-Gheorghe, cu prilejul Zilei solidarităţii naţionale a maghiarilor şi comemorării Tratatului de la Trianon, care a consfinţit destrămarea imperiului austro-ungar şi unirea Transilvaniei cu România.
Prefectura Covasna a amendat conducerea PCM cu suma de 5.000 de lei, dar instanţa a dispus anularea procesului verbal de contravenţie şi exonerarea PCM de la plata sumei, reţinând, pe de o parte, că amenda a fost aplicată organizaţiei judeţene şi nu filialei Sfântu-Gheorghe care a organizat evenimentul, iar pe de alta, că legea nu interzice intonarea imnurilor altor state pe teritoriul României.

Arad

Kelemen Hunor: „Schimbarea de la Departamentul pentru Minorităţi poate fi interpretată ca o sancţiune pentru votul UDMR la moţiune”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat marţi (6 octombrie 2015 - n.n.), într-o conferinţă de presă la Arad, că trecerea secretarului de stat Lacziko Eniko de la conducerea Departamentului pentru Minorităţi pe o funcţie de subsecretar de stat în aceeaşi instituţie poate fi interpretată ca o sancţiune pentru votul acordat de UDMR moţiunii de cenzură.
„Această schimbare nu ar fi o tragedie, dar cum s-a întâmplat a doua zi după votul moţiunii de cenzură în Parlament, de aceea poate fi interpretată astfel şi nimeni nu greşeşte dacă interpretează în acest sens cele întâmplate”, a declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a adăugat că „a contabilizat şi această mişcare a Guvernului”, iar formaţiunea sa se va comporta în continuare ca o formaţiune politică responsabilă în opoziţie. „Dacă sunt proiecte care merită susţinute, cum a fost Codul Fiscal, le vom susţine, dar vom taxa Guvernul când greşeşte sau lucrurile nu merg bine”, a susţinut Kelemen Hunor.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a mai spus că nu are semnale privind alte eventuale schimbări în cazul reprezentanţilor UDMR cu funcţii în Guvern, dar speră că nu vor mai fi şi alte decizii de acest fel.
„Atunci când am ieşit de la guvernare, am avut o înţelegere tacită în sensul că Departamentul pentru Minorităţi va fi condus de persoana propusă de noi şi secretarul de stat pentru Minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, care nu este o poziţie politică, va fi, de asemenea, un om cu experienţă, care este susţinut de noi. (…) Vreau să cred şi sper că nu vor fi şi alte schimbări, fiindcă celelalte poziţii care sunt ocupate de oameni din UDMR nu au făcut parte din nicio înţelegere, pur şi simplu profesional s-a considerat că persoanele respective trebuie să rămână. Sper că acest semnal transmis nu va fi urmat de alte astfel de decizii”, a conchis Kelemen Hunor, care a participat la Arad la manifestările comemorative ocazionate de împlinirea a 166 de ani de la data executării de către trupele habsburgice a celor 13 generali, conducători ai Revoluţiei de la 1849-1849.
Guvernul a dezminţit, pe 2 octombrie, afirmaţiile conform cărora şefa Departamentului de Relaţii Interetnice (DRI), Lacziko Eniko, ar fi fost demisă din funcţie şi a precizat că aceasta ocupă tot un post de conducere în cadrul DRI.
„În urma afirmaţiilor nefondate făcute în spaţiul public de către reprezentanţi ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Guvernul României face următoarele precizări: afirmaţiile conform cărora secretarul de stat, Lacziko Eniko, a fost demisă din funcţia de şef al Departamentului pentru Relaţii Interetnice sunt false. Nu este vorba de demitere, ci de o schimbare pe funcţie în cadrul aceleiaşi instituţii. Doamna Lacziko Eniko a fost numită vicepreşedinte al DRI”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Comunicatul Guvernului mai arată că DRI este condus tot de un reprezentant al minorităţilor naţionale, în funcţia de preşedinte al Departamentului fiind numit Amet Aledin, fost membru al Parlamentului României, din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: