Actualitatea Ardeleana

Autor:

Covasna
Donaţie pentru păstrătorii de tradiţii româneşti din Vâlcele

O societate comercială din Mediaş, profilată pe producţia de încălţăminte, articole de echitaţie şi marochinărie, a donat Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” din Sfântu-Gheorghe zece seturi de şei şi căpestre, care au intrat în dotarea grupului de păstrători de tradiţii româneşti din localitatea Vâlcele.
De asemenea, donatorul a oferi şi 15 şerpare membrilor Corului „Voievozii munţilor” din aceeaşi localitate, coordonat de preotul Vasile Antonie Tămaş.
Reprezentantul Ligii, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat, miercuri (13 ianuarie 2015 - n.n.), că donaţia a fost mijlocită de comisarul-şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, Ioan Popa, care este prieten cu managerul societăţii medieşene.
„Directorul general al firmei este distinsul manager Fănel Mendea, (...) un om de o generozitate deosebită, promotor statornic al tradiţiilor româneşti, în Ţară şi în străinătate. (…) Este o donaţie deosebit de valoroasă prin consecinţele sale pragmatice şi semnificaţia ei simbolică”, a declarat Ioan Lăcătuşu.
El a menţionat că românii din judeţele Covasna şi Harghita, unde sunt minoritari din punct de vedere numeric, au parte de numeroase mesaje şi acţiuni de solidaritate din partea fraţilor din Ţară, amintindu-i, printre alţii, pe braşovenii Mihai Tîrnoveanu şi Florin Palas, iniţiatorii campaniei „Români pentru români” şi pe bucureşteanul Aureliu Surulescu, coordonatorul Asociaţiei „Neamunit”.

Braşov
Biserica Neagră, Castelul Bran şi Cetatea Râşnov, vizitate anul trecut de peste 1,2 milioane de turişti

Biserica Neagră, Castelul Bran şi Cetatea Râşnov au fost vizitate în 2015 de peste 1,2 milioane de turişti, număr în creştere faţă de anul precedent.
Pe primul loc între cele trei obiective turistice se află Castelul Bran, care a fost vizitat anul trecut de 602.142 de turişti, faţă de 550.465 în anul 2014, potrivit reprezentantului Castelului Bran, Alexandru Prişcu.
Acesta este urmat de Cetatea Râşnov, al cărui număr de vizitatori a ajuns anul trecut la 363.000, comparativ cu 241.000 în 2014. Liftul cu cremalieră care face legătura dintre Cetate şi centrul oraşului, dar şi numărul tot mai mare de evenimente culturale pe care le organizează Primăria oraşului în sezonul estival la Cetatea Râşnov, a făcut ca numărul de turişti să crească.
Într-un top întocmit de publicaţia de turism „Traveler”, în anul 2015, Cetatea Râşnov se află pe lista celor mai frumoase „castele de zăpadă”, ocupând poziţia zece după alte cetăţi care trebuie vizitate pe timp de iarnă, din Germania, Japonia, Scoţia, Cehia, Rusia, Norvegia sau Turcia.
Primarul oraşului Râşnov, Adrian Veştea, a precizat că în următorii ani se aşteaptă ca acest obiectiv turistic al oraşului să atragă peste 500.000 de vizitatori anual.
Biserica Neagră, cel mai vizitat obiectiv turistic din municipiul reşedinţă de judeţ a fost căutată anul trecut de 250.000 de turişti, în mare parte străini, au precizat reprezentanţi ai Bisericii, o creştere faţă de 2014, când numărul de turişti a fost de 210.000.
Piaţa Sfatului, un simbol al Braşovului, a fost locul cel mai căutat de turişti la sfârşitul anului trecut, numărul acestora fiind în creştere faţă de perioadele similare ale anilor trecuţi, susţin reprezentanţii Primăriei. La aprinderea Bradului de Crăciun, în seara zilei de 6 decembrie, s-a estimat participarea a peste 9.000 de persoane, iar de Revelion, în jur de 8.000 de persoane, braşoveni şi turişti, au marcat trecerea dintre ani în Piaţa Sfatului.
De asemenea, staţiunea Poiana Braşov a înregistrat un număr record de turişti în week-end-ul 8-10 ianuarie 2016. Administratorii domeniului schiabil din staţiune susţin că în perioada menţionată, un număr de 87.701 turişti au trecut pe la turnicheţii instalaţiilor pe cablu, faţă de 66.281 anul trecut.
Un număr din ce în ce mai mare de turişti caută şi Cetatea Făgăraşului, după ce în anul 2015 aceasta a primit Certificatul de Excelenţă în turism de la site-ul de călătorii „TripAdvisor”, iar în 2014 a fost considerată al doilea cel mai frumos castel din lume, fiind devansată de Castelul Neuschwanstein din Germania, potrivit unui clasament realizat de „Hopper”, un site dedicat planificării călătoriilor şi prezentat de publicaţia „Huffington Post”. Astfel, dacă în anul 2014 Cetatea Făgăraş a fost vizitată de 55.000 de turişti, din care 30 la sută turişti străini, anul trecut peste 100.000 de persoane au trecut pragul obiectivului turistic.

Mureş
Primăria Târgu-Mureş, obligată în primă instanţă la avizarea Marşului Secuilor din 10 martie

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a anunţat, marţi (12 ianuarie 2016 - n.n.), că Asociaţia „Siculitas Egyesulet”, pe care o conduce, a reuşit să obţină la Tribunalul Mureş o hotărâre favorabilă, în primă instanţă, prin care Primăria Târgu-Mureş este obligată să avizeze adunarea publică din data de 10 martie 2016, denumită generic „Marşul Secuilor”.
Potrivit lui Izsak, obiectul dosarului ajuns în contencios administrativ a vizat un răspuns oferit Asociaţiei „Siculitas Egyesulet” de către Poliţia Locală Târgu-Mureş, la declaraţia prealabilă depusă în luna martie 2015, prin care asociaţia îşi anunţa intenţia de organizare a manifestării pentru anul 2016.
Municipalitatea are drept de recurs în 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Primarul din Târgu-Mureş, Dorin Florea, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că va analiza care sunt căile de atac în acest caz, întrucât nu doreşte ca oraşul să devină un loc al răfuielilor de nicio natură şi nici nu vrea să dea gir unor manifestaţii care ar irita vreuna dintre etniile conlocuitoare.
„Doresc ca Târgu-Mureşul să fie locul de desfăşurare a tuturor evenimentelor care să aducă un plus de valoare târgumureşenilor, copiilor lor, prin toate manifestările pe care le facem. În rest, cine vrea să folosească Târgu-Mureşul ca arenă sau teatru de luptă sau de răfuieli politice sau de altă natură, nu le agreez. Mă voi opune cât îmi permite legea. Legea îmi permite, de exemplu, ce le-am sugerat şi ceea ce o să le sugerez şi de-acum încolo, pot face manifestări pentru a pune în valoare tot ce e cu caracter istoric sau altceva, dar nu lucruri care să irite populaţia din Târgu-Mureş. Nu mă bucură când unul îl irită pe celălalt”, a afirmat primarul.
Acesta a subliniat că în cazul acestei manifestări există o serie de „experienţe negative” şi „provocări”, referindu-se la conflictul provocat de o serie de participanţi la Marşul Secuilor din 10 martie 2014, care s-au remarcat inclusiv prin scandări cu caracter rasist şi xenofob.
„Nu mi-am schimbat cu nimic poziţia de atunci. Dacă vrem să facem ca România să devină poligon al răsfăţului isteriilor, să aducem de toate, facem aplicaţii. Invităm şi musulmani şi creştini şi începem că creăm un climat, la Târgu-Mureş, miniaturizat al conflictelor mapamondului. Dacă aveţi altă părere, să mi-o spuneţi şi mie. Nu vreau aşa ceva! Nu vreau ca Târgu-Mureşul să apară încontinuu în conflicte! Cum nu vreau nici doctorii să se certe pe UMF, că nu le aparţine lor sau neamurilor lor. UMF este cea mai prestigioasă şi mai de preţ instituţie pe care o are Târgu-Mureşul. De apărat, nu de distrus”, a mai subliniat primarul Dorin Florea.
Precizăm că în data de 10 martie 2014, în timpul unei manifestări de comemorare a secuilor martiri de la Târgu-Mureş organizată de Asociaţia „Siculitas Egyesulet”, unii participanţi, identificaţi ca aparţinând HVIM din Harghita şi Covasna, s-au dedat la acte antisociale după ce au pornit într-un marş neautorizat prin oraş. Pe parcursul deplasării către centrul oraşului, unii reprezentanţi ai Mişcării celor 64 de Comitate s-au îmbrâncit cu jandarmii, au aruncat cu petarde, au cerut anularea Tratatului de la Trianon şi au scandat lozinci cu caracter xenofob.
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Mureş a aplicat atunci amenzi în valoare totală de peste 36.000 lei pentru persoanele care s-au îmbrâncit cu jandarmii, au încercat să blocheze traficul rutier, au folosit petarde şi arme albe în timp ce au pornit într-un marş neautorizat pe străzile oraşului. Pe lângă cele 11 amenzi contravenţionale aplicate, IJJ Mureş a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş în trei cazuri de natură penală.
Imediat după aceste incidente, o serie de membri ai formaţiunii ungare „Jobbik”, care au luat parte la manifestare, au fost expulzaţi, unii primind interdicţie de a intra pe teritoriul României.
Din acest motiv, în anul 2015, municipalitatea a avizat o manifestare comemorativă la Monumentul Secuilor Martiri, însă nu a mai fost de acord ca participanţii să plece în marş prin oraş. În acest context, manifestarea a fost anulată, iar Asociaţia „Siculitas Egyesulet” a depus o declaraţie prealabilă pentru organizarea în 2016 a manifestării.

Bihor
Cseke Attila (UDMR): „Legea votului prin corespondenţă e o greşeală, cum a fost şi Legea votului uninominal”

Deputatul UDMR Cseke Attila a declarat miercuri (6 ianuarie 2016 - n.n.), într-o conferinţă de presă la Oradea, că din punctul de vedere al formaţiunii sale Legea votului prin corespondenţă este o greşeală, la fel cum a fost Legea votului uninominal.
„Legea votului uninominal a fost o greşeală. Părerea mea este că şi Legea votului prin corespondenţă este o greşeală. Şi se va adeveri acest lucru. Şi la votul uninominal am avut dreptate. Şi cred că la votul prin corespondenţă vor fi probleme, pentru că conţine nişte posibilităţi de... nu spun de fraudare, ci de eludare a comportamentului civilizat electoral”, a afirmat deputatul UDMR.
Cseke Attila consideră că Legea votului prin corespondenţă nu asigură caracterul secret, personal, egal, direct al votului.
„Eu trebuie să mă duc cu buletinul să votez, în timp ce altul îmi scanează mie buletinul şi îl trimite pe internet. Şi eu, stat român, unde am controlul că acel cetăţean, nesilit de nimeni, a pus ştampila sau x-ul acolo? (…) Comportament civilizat electoral înseamnă că fiecare cetăţean merge şi după capul lui votează. Nu după capul altora. Iar din străinătate se va putea vota şi organizat. Asta este părerea noastră din ce vedem în lege. Fiecare cetăţean român trebuie să voteze. Evident că a fost o greşeală organizarea de la alegerile prezidenţiale din 2014, s-a văzut şi efectul. Dar asta nu înseamnă că trebuie să facem o lege prin care, practic, nu avem niciun control. Şi nu e vorba de puţine voturi”, a declarat Cseke.
Parlamentarul UDMR a adăugat că acum vede „acelaşi val de populism pe care l-a văzut şi în cazul votului uninominal”, când entuziasmul a fost mare la început, dar în prezent, după două cicluri electorale, tot mai mulţi politicieni cer revenirea la alegerile pe listă de partid.
„Ştiţi bine că am fost singura formaţiune politică - şi la referendumul cu uninominalul şi când s-a introdus Legea votului uninominal -, am fost singurii care am spus că nu este bine. Drept pentru care am fost criticaţi. Inclusiv o parte a electoratului maghiar a spus că ar trebui să mergem pe vot uninominal. Deci, noi ne-am opus şi atunci. Atât a fost puterea noastră. Au trecut două alegeri parlamentare şi s-a adeverit că nu e cam bine. Să nu spun că am avut dreptate. Trebuie să facem ceva ca Parlamentul să fie, calitativ, mai bun, dar chestiunea este foarte complexă”, a mai spus Cseke Attila.

Categorie: