Actualitatea Ardeleană

Autor:

Covasna
Prefectura: Adoptarea în regim de urgenţă a Strategiei Culturale a municipiului Sfântu-Gheorghe nu se justifică
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a explicat miercuri (3 februarie 2016 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă, că a solicitat Consiliului Local Sfântu-Gheorghe revocarea Strategiei Culturale a municipiului pe perioada 2016-2022 pe considerentul că, în mod nejustificat, a fost adoptată în regim de urgenţă.
Prefectul a menţionat că un astfel de „document complex” ar fi trebuit să fie supus, înaintea adoptării, unei dezbateri publice de 30 de zile şi nu de 15 zile, aşa cum au procedat autorităţile locale. Potrivit acestuia, procedura de urgenţă este cu atât mai puţin justificată cu cât municipiul Sfântu-Gheorghe dispune de o strategie de dezvoltare pe perioada 2008-2018.
„Nu se pune problema că am fi împotriva strategiei culturale a municipiului, nici vorbă de aşa ceva, dar nu se justifică procedura de urgenţă. (…) Nu există nicio raţiune pentru care să fie trecută cu grabă prin Consiliul Local. Nu spunem că nu e nevoie de o strategie culturală, dimpotrivă, e foarte importantă şi dacă cineva vrea să sublinieze importanţa ei, asta e calea, să fie supusă dezbaterii. Am vrut să lămuresc acest lucru (…), nu avem nimic cu strategia, vrem doar să fie respectată legea”, a explicat prefectul Sebastian Cucu.
La cererea Prefecturii, Consiliul Local Sfântu-Gheorghe a revocat luni Strategia Culturală pe perioada 2016-2022, adoptată în toamna anului trecut în regim de urgenţă pe motiv ca municipiul să-şi poată depune candidatura pentru titlul „Capitala culturală europeană 2021”, dar primarul Antal Arpad i-a reproşat prefectului că a atacat documentul.
„Ce m-a surprins a fost faptul că ne-a scris o scrisoare în care a zis că, având în vedere că nu am câştigat titlul de capitală culturală europeană, nu mai are rost strategia. Dar eu cred că putem să avem o strategie culturală, indiferent dacă suntem sau nu în cursă, dacă am câştigat sau nu acest titlu. (…) Vom aştepta 45 de zile, după care vom aprinde o lumânare în faţa Prefecturii pentru a sublinia importanţa acestei strategii”, a declarat primarul Antal Arpad.
Strategia Culturală a municipiului pentru perioada 2016-2022 prevedea, printre altele, dezvoltarea infrastructurii instituţiilor de cultură şi a resurselor umane din acest domeniu, precum şi susţinerea candidaturii municipiului la titlul „Capitala culturală europeană 2021”.

Harghita
Prefectul verifică dacă folosirea în administraţie a limbii române şi a celei materne se face cu respectarea legii
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, verifică dacă folosirea în administraţie a limbii române şi a celei materne, în cazul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, se face cu respectarea legii, în caz contrar autorităţile publice riscând sancţiuni contravenţionale.
Adrian Jean Andrei a trimis, vineri (5 februarie 2016 - n.n.), o circulară tuturor primarilor din judeţ în care le solicită ca în termen de 30 zile să comunice Instituţiei Prefectului dacă ordinea de zi a şedinţelor Consiliului Local este adusă la cunoştinţa publică atât în limba română, cât şi în limba minorităţii naţionale, acolo unde este cazul, potrivit legii.
De asemenea, prefectul a mai cerut să i se comunice şi dacă şedinţele consiliului local se desfăşoară în limba maternă, acolo unde o treime dintre consilieri aparţin minorităţilor naţionale, respectiv dacă este asigurată traducerea în limba română, precum şi dacă în cadrul ceremoniilor oficiale organizate de autorităţile administraţiei publice locale se utilizează, pe lângă limba oficială a statului, şi limba maternă.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu le-a mai cerut primarilor, printre altele, să îl informeze dacă tăbliţele indicatoare de la intrarea şi ieşirea din localităţi sunt inscripţionate conform prevederilor legale, precum şi tăbliţele cu denumirea autorităţilor administraţiei publice locale sau a instituţiilor de sub autoritatea acestora.
O altă solicitare a prefectului vizează respectarea legii privind traducerea documentelor, dar şi funcţionarea Compartimentului cu atribuţii privind relaţiile publice.
Primarii au la dispoziţie 30 de zile să îl informeze pe prefect în legătură cu aceste aspecte şi să pună în aplicare prevederile legale, acolo unde acest lucru nu s-a întâmplat, în caz contrar fiind pasibili de amenzi sau chiar de procese în instanţă.
„În caz de neconformare şi de nerespectare a dispoziţiilor legale, reprezentanţii autorităţilor publice locale sunt pasibili de sancţiuni contravenţionale, iar în cazurile în care se impune, prefectul îi va acţiona şi în instanţă pe cei care nu respectă legea. Sunt convins că maturitatea şi experienţa în administraţia publică a edililor îşi vor pune amprenta pe luarea măsurilor legale în această problematică”, a declarat Adrian Jean Andrei.

Braşov
UNPR a desemnat un independent candidat pentru Primăria municipiului reşedinţă
Preşedintele UNPR Braşov, senatorul Sebastian Grapă, l-a prezentat joi (4 februarie 2016 - n.n.), într-o conferinţă de presă, pe candidatul acestei formaţiuni la funcţia de primar al Braşovului, fiind vorba de inspectorul fiscal Ioan Dumitru Dumitrescu, independent.
„În primul rând, candidatul pe care l-am prezentat astăzi este soluţia de câştig pentru Braşov. Este ceea ce Braşovul are nevoie pentru următorii patru ani, raportându-ne la toate deficienţele care au existat în ultimele două mandate. Este un specialist, un finanţist vechi al Braşovului pe care l-am convins noi să candideze, iar motivaţia care a stat la baza acestei candidaturi este aceea că Braşovul are nevoie de domnia sa. A lucrat în finanţe toată viaţa, încă mai lucrează şi este un foarte bun specialist în segmentul atragerii de fonduri europene şi de cheltuire riguroasă a banilor”, a declarat preşedintele UNPR Braşov.
Candidatul UNPR la fotoliul de primar al Braşovului este independent şi va fi susţinut pentru funcţia de primar de Alianţa UNPR-PNŢCD de la nivelul municipiului. Sebastian Grapă a ţinut să precizeze că îi aşteaptă şi pe colegii liberali să i se alăture după ce vor face o analiză a candidatului acestei formaţiuni politice la funcţia de primar, dar şi pe cei din PSD. „Aştept ca toţi cei care doresc să ne sprijine să vină alături de noi”, a mai spus Sebastian Grapă.
Ioan Dumitru Dumitrescu lucrează în sistemul financiar din anul 1978, fiind director general al Direcţiei de Finanţe Braşov în perioada 2011-2012, iar din anul 2012 până în prezent director adjunct la ANAF Braşov. Acesta a precizat că în acest moment lucrează la programul privind candidatura sa, iar când va fi definitivat, îl va prezenta presei.

Covasna
Sondaj realizat de UDMR: 42% dintre etnicii maghiari au dublă cetăţenie
42% dintre etnicii maghiari din judeţul Covasna care au participat la un sondaj realizat de UDMR au dublă cetăţenie, română şi maghiară, cei mai mulţi dintre aceştia fiind tineri, cu studii superioare.
Potrivit rezultatelor sondajului, date marţi (2 februarie 2016 - n.n.) publicităţii, majoritatea etnicilor maghiari au solicitat cetăţenie maghiară din considerente identitare, dar şi pentru anumite avantaje, cum ar fi posibilitatea de a călători, a munci şi a studia mai lesne în străinătate.
Sondajul a fost realizat în peste 10.000 de familii din oraşele Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Baraolt şi Covasna, iar 42% dintre intervievaţi au declarat că au solicitat şi au primit cetăţenie maghiară, 4% au solicitat, dar încă nu au primit, 26% au intenţia de a solicita anul acesta sau în viitorul apropiat, iar ceilalţi nu au de gând să solicite dubla cetăţenie. Ponderea cea mai mare în rândul celor care au cerut cetăţenie maghiară o deţin tinerii cu studii superioare, iar cea mai mică persoanele peste 74 de ani.
„La întrebarea de ce au cerut cetăţenie maghiară, 88% au răspuns pentru că sunt maghiari, deci e o chestiune ce ţine de identitatea naţională, alţii au spus că vor să muncească în străinătate, să studieze sau pentru a călători, iar cu un paşaport maghiar au mai puţin disconfort decât cu un paşaport românesc. Doar 4% au spus că vor să emigreze şi îi avantajează cetăţenia maghiară. (…) 65% dintre cei care nu doresc cetăţenie maghiară spun că sunt maghiari şi fără cetăţenie, alţii spun că procesul birocratic e complicat sau că nu au intenţia de a se muta în Ungaria”, a declarat preşedintele UDMR Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, care este şi primar al municipiului.
Liderul UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat că sondajul a fost făcut cu scopul de „a afla starea” comunităţii maghiare şi ce gândesc membrii acesteia despre dubla cetăţenie şi a fost realizat în paralel cu un sondaj privind aşteptările pe care le au de la politicieni. „E important pentru noi, şi pentru statistică şi pentru sfera sentimentală să ştim aceste lucruri, ca să ştim cum să proiectăm viitorul”, a declarat Tamas Sandor.

Covasna
Centrul de Cultură Arcuş îşi continuă activitatea la Casa Bastion, după evacuarea din castel
Centrul de Cultură Arcuş, evacuat în toamna anului trecut dintr-un castel retrocedat în care a funcţionat timp de 25 de ani, îşi continuă activitatea într-un nou spaţiu, aflat în municipiul Sfântu-Gheorghe.
Directorul adjunct al Centrului, Liliana Dimitriu, a declarat, luni (8 februarie 2016 - n.n.), că evenimentele sunt organizate la Casa Bastion. (…)
„Centrul de Cultură există, cu toată lupta, şi îşi continuă activitatea”, a declarat Liliana Dimitriu.
Centrul de Cultură a fost evacuat din castelul de la Arcuş în luna septembrie a anului trecut, prin executor judecătoresc, după ce reprezentanţii urmaşilor fostului proprietar au revendicat imobilul şi au obţinut în instanţă o sentinţă definitivă şi irevocabilă, după mai mulţi ani de judecată.
Conducerea Centrului a arătat în repetate rânduri că aspectele de natură patrimonială nu sunt complet clarificate între Statul Român şi moştenitori, aceştia obţinând dreptul de proprietate asupra castelului, capelei şi grajdurilor din incintă, unde a fost amenajată o galerie de artă, dar nu şi asupra terenului. De asemenea, a arătat că Statul Român a realizat investiţii considerabile pentru întreţinerea şi funcţionarea castelului şi domeniului de la Arcuş, fără de care astăzi ar fi fost o ruină, investiţiile realizate între anii 1968 şi 2012 fiind evaluate la circa 3,4 milioane de euro.
Castelul de la Arcuş, care a aparţinut baronului Szentkereszty, căsătorit cu Maria Florescu Bibescu, a fost retrocedat unor rude îndepărtate ale acestora, stabilite în Africa de Sud. După naţionalizare, în perioada comunistă, castelul a fost transformat în orfelinat, şcoală de mecanici agricoli, magazie, sediu de CAP, reşedinţă pentru Nicolae Ceauşescu, iar în 1990 aici a fost înfiinţat Centrul de Cultură, aflat în subordinea Ministerului Culturii. Domeniul mai cuprinde, printre altele, un parc dendrologic, o livadă, un lac şi o bogată colecţie de sculpturi expuse în aer liber.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: