Actualitatea Ardeleană

Autor:

Covasna
Obiectivul UDMR - 10.000 de semnături pentru candidatura primarul Antal Arpad

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) a lansat, miercuri (23 martie 2016 - n.n.), campania de strângere de semnături pentru candidaţii uniunii la alegerile locale din acest an, propunându-şi ca pentru primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, aflat sub control judiciar, să adune 10.000 de adeziuni, faţă de cele 550 necesare.
Preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în acest fel comunitatea locală îşi va putea exprima susţinerea şi solidaritatea faţă de actualul primar, aflat la al doilea mandat.
„Noi am iniţiat, de azi, în tot judeţul, şi, desigur, şi în Sfântu-Gheorghe, strângerea de semnături pentru candidaţii la Primărie, pentru candidaţii la Consiliul Local şi pentru candidaţii la Consiliul Judeţean. (…) Candidatul pentru ciclul următor pentru funcţia de primar al oraşului Sfântu-Gheorghe, din partea UDMR, este domnul Antal Arpad. Pentru dânsul adunăm semnături din două motive: în primul rând, pentru a fi în regulă cu legislaţia în vigoare şi să putem depune la Biroul Electoral Judeţean aceste semnături cerute de lege, şi în al doilea rând, nu ne ascundem după deget, ca să vedem dacă şi cetăţenii susţin candidatura domnului Antal Arpad. Iniţiativa noastră nu se referă la 550 de semnături, ci vizează 10.000 de semnături într-o săptămână sau două săptămâni maxim, pe care, desigur, dorim să le depunem şi pe masa autorităţilor ca să putem dovedi că domnul Antal Arpad, care a muncit şi până acum pentru oraşul Sfântu-Gheorghe, pentru Ţinutul Secuiesc (?! - n.n.), are susţinere din partea populaţiei oraşului Sfântu-Gheorghe”, a declarat Tamas Sandor.
Liderul fracţiunii UDMR din cadrul Consiliului Local Sfântu-Gheorghe, Miklos Zoltan, a declarat că, în semn de solidaritate cu Antal Arpad, toţi consilierii uniunii vor candida pentru un nou mandat.
„Suntem decişi să continuăm în echipă munca pe care am început-o cu ani în urmă şi am luat decizia ca toţi, fără excepţie, să ne depunem candidaturile pentru a continua în calitate de consilieri locali şi în următorul mandat”, a declarat Miklos Zoltan.
Semnăturile vor fi strânse prin intermediul unor standuri amplasate în şapte locuri din oraş, dar şi prin intermediul voluntarilor, în sistem door-to-door.
Antal Arpad a postat miercuri pe pagina sa de socializare un mesaj prin care le mulţumeşte colegilor de partid pentru susţinere şi pentru demararea acestei campanii şi menţionează că pentru el funcţia de primar „nu este un scop, ci un mijloc” de a munci pentru comunitate.
„Pentru mine, munca de primar este echivalentă cu modernizarea Ţinutului Secuiesc, deoarece în administraţiile locale putem arăta, în primul rând, ce anume putem realiza dacă suntem lăsaţi să muncim în interesul locurilor noastre natale. Ultima perioadă a întărit credinţa mea şi a echipei mele că trebuie să muncim până când se poate. De aceea, dacă mi se va elimina interzicerea exercitării funcţiei de primar, voi continua cu drag munca începută pe care am desfăşurat-o de-a lungul ultimilor opt ani, pentru că îmi place şi sunt convins că aceasta are sens. Pentru mine scaunul de primar nu este un scop, ci un mijloc de a munci pentru realizarea obiectivelor pe termen lung ale comunităţii noastre. Oricum ar evolua lucrurile, eu voi rămâne în slujba comunităţii”, a scris Antal Arpad pe facebook.
În luna februarie a.c., Antal Arpad a fost pus sub control judiciar, fiind cercetat de DNA într-un dosar privind atribuirea unor contracte de modernizare a infrastructurii oraşului, respectiv de modernizare a unor străzi şi trotuare, realizarea de piste pentru biciclişti şi iluminat public, printr-un credit de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Procurorii au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, interdicţia de a-şi exercita funcţia, de a părăsi ţara şi de a intra în contact cu angajaţii Primăriei şi reprezentanţii BERD. Primarul şi-a luat concediu fără plată pentru cele 60 de zile, cât se află sub control judiciar.
Antal, în vârstă de 40 de ani, a fost ales primar al municipiului Sfântu-Gheorghe în anul 2008, pe listele UDMR Covasna, după patru ani în care a fost deputat în Parlamentul României.
Pentru Primăria Sfântu-Gheorghe şi-au mai anunţat intenţia de a candida profesoara Rodica Pârvan din partea PSD, consilierul local Mădălin Guruianu din partea PNL şi fostul viceprimar Balint Jozsef, cu sprijinul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania.

Alba
Dacian Cioloş: „Primarii au un rol determinant în a bloca sau în a stimula cadastrarea”

Primul ministru Dacian Cioloş a afirmat, luni (21 martie 2016 - n.n.), la Ciugud, unde Guvernul a lansat pachetul de măsuri pentru „Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, că, după alegerile locale, va fi organizată o întâlnire cu primarii de comune pentru a discuta despre cadastrare, edilii putând juca un rol determinant în acest proces.
„Cred că cel mai bun moment e imediat după alegerile locale, când avem din nou primar confirmat în funcţie pe o perioadă de câţiva ani, şi o să organizăm o întâlnire împreună cu primarii comunelor rurale după alegeri, pentru că vreau să văd care sunt primarii care se angajează să dea sprijin oficiilor judeţene de cadastru să-şi facă cadastrarea generală la nivelul comunei. Şi aici, ca şi cu vânzarea terenurilor, şi au legătură cadastrarea cu vânzarea terenurilor, primarii pot să joace un rol determinant în a bloca procesul, pentru interese pe care nu vreau să le comentez aici, sau în a-l stimula în aşa fel încât, într-o perioadă scurtă, de un an jumătate - doi ani maximum, să se poată face cadastrarea întregii comune, ceea ce ar putea debloca multe lucruri. Deci, eu sunt gata, în mandatul acesta, până la sfârşitul anului, după alegeri, să lucrăm direct, de la nivelul ANCPI-ului, cu acei primari care se angajează să se implice într-un astfel de proiect”, a declarat premierul.
Dacian Cioloş a adăugat că nu totul depinde de ANCPI ori de un minister sau de altul.
„Nu ştiu dacă transferul ANCPI-ului de la un minister la altul e cel care va debloca activitatea. Am avut o discuţie, împreună cu domnul vicepremier Dîncu, cu conducerea Agenţiei de Cadastru şi le-am cerut să se organizeze în aşa fel încât să putem aborda cadastrarea generală la nivelul unei comune şi nu bucată cu bucată”, a precizat şeful executivului.
Alături de premier, la vizita în judeţul Alba au participat viceprim-ministrul Vasile Dîncu şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

Harghita
Prefectul solicită anularea în instanţă a hotărârii prin care „steagul secuiesc” a fost votat steagul judeţului

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, s-a adresat instanţei solicitând anularea hotărârii Consiliului Judeţean prin care „steagul secuiesc” a fost aprobat ca steag al judeţului, motivând că aceasta încalcă mai multe legi.
În documentele înaintate Tribunalului Harghita se arată că „în urma exercitării controlului de tutelă administrativă, prefectul a constatat faptul că hotărârea a fost adoptată cu încălcarea mai multor prevederi legale şi constituţionale şi cu nesocotirea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor judeţului Harghita”.
Potrivit sursei citate, hotărârea menţionată este similară cu o alta, adoptată în 2009, care a fost anulată de Curtea de Apel Târgu-Mureş prin Decizia civilă nr. 2690/R/26.09.2012, definitivă şi irevocabilă. Drept urmare, decizia Curţii de Apel, în care se arată că steagul este monoetnic şi nu este reprezentativ pentru toţi locuitorii, se bucură de „puterea lucrului judecat” şi nu poate fi contrazisă prin nicio altă hotărâre.
„Instanţa (Curtea de Apel Târgu-Mureş - n.r.) a reţinut că modelul de steag adoptat de Consiliul Judeţean este un steag monoetnic, fără reprezentativitate pentru interesul colectivităţilor pe care acesta este obligat, prin lege, să-l servească. Ca atare, atâta vreme cât există o hotărâre judecătorească ce s-a pronunţat în mod definitiv şi irevocabil asupra legalităţii modelului de steag, ca fiind steagul judeţului, acesta se bucură de puterea lucrului judecat, adică nu poate fi contrazisă prin nicio altă hotărâre”, se precizează în documentele trimise Tribunalului de Instituţia Prefectului.
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a declarat că a solicitat instanţei să constate că, prin introducerea doar a anumitor simboluri heraldice pe steagul aprobat, Consiliul Judeţean nu a acţionat în numele şi în interesul colectivităţilor pe care le reprezintă.
„Adoptarea, printr-un act administrativ cu caracter normativ a aşa-zisului steag secuiesc, în calitate de simbol oficial al unei unităţi administrativ teritoriale în care trăiesc şi români, precum şi locuitori ai altor etnii, respectiv transformarea unui simbol monoetnic specific în mod exclusiv al unei comunităţi, într-un simbol al unei autorităţi publice a Statului Român nu corespunde obligaţiei de respectare a interesului social şi a politicii legislative a Statului Român, cu atât mai mult cu cât autonomia locală este exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege. De aceea, consider că orice steag trebuie să fie reprezentativ pentru toţi locuitorii judeţului, mai ales că, în virtutea prevederilor Constituţiei, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, a declarat presei prefectul Adrian Jean Andrei.
Prefectul a punctat faptul că a cerut Consiliului Judeţean Harghita revocarea acestei hotărâri şi intrarea în legalitate, dar autoritatea publică nu s-a conformat, motiv pentru care s-a solicitat anularea acesteia în instanţă.
„Am solicitat instanţei anularea hotărârii, pentru că ea încalcă legile şi Constituţia României, steagul nefiind reprezentativ pentru toate comunităţile din judeţ. Consiliul Judeţean trebuia să mai ţină seama şi de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea hotărârii, era obligat să ia în considerare interesul social, politica legislativă a Statului Român, cerinţele corelării cu reglementările interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte. Însă, aceste cerinţe nu au fost respectate, având în vedere faptul că în luna decembrie a fost depus un amendament de completare a proiectului de hotărâre, în speţă de aplicare pe steag a unui simbol care să reprezinte şi comunitatea românească, iar această solicitare nu a fost luată în considerare”, a declarat prefectul judeţului.
Consiliul Judeţean Harghita a aprobat, în şedinţa ordinară din decembrie 2015, cu majoritate de voturi, „steagul secuiesc” ca steag al judeţului, o decizie similară fiind luată de deliberativul judeţean şi în 2009.
Proiectul de hotărâre, iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar „steagul secuiesc”, aprobat ca steag al judeţului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru şi auriu, de pe „steagul secuiesc”, şi/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna şi steaua cu opt raze.
Consilierul judeţean liberal Ion Proca a depus în decembrie un amendament la acest proiect şi a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să îi reprezinte pe românii din judeţ, întrucât „aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria şi spiritualitatea Neamului Românesc”.
Amendamentul consilierului liberal a fost respins, însă, la vot, iar consilierii UDMR şi cei ai Partidului Civic Maghiar au decis, din nou, ca „steagul secuiesc” să fie steagul judeţului Harghita.

Categorie: