Actualitatea Ardeleană

Autor:

Arad
Preşedintele Comitetului Regiunilor Europene: „Mă aşteptam ca majoritatea să voteze altfel la referendumul din Marea Britanie”

Preşedintele Comitetului Regiunilor Europene, Markku Markkula, a declarat, vineri (24 iunie 2016 - n.n.), la Arad, referitor la rezultatul referendumului din Marea Britanie, că se aştepta ca majoritatea să voteze „altfel”, însă în condiţiile în care britanicii vor să iasă din Uniunea Europeană (UE), se doreşte ca Europa să nu acorde „exces de atenţie” acestei „teme” şi trebuie „depăşită situaţia”.
„Este o chestiune importantă, mă aşteptam ca majoritatea să voteze altfel, dar aceasta este realitatea, acesta este rezultatul, trebuie să depăşim situaţia. Noi nu putem visa la un eventual pas înapoi făcut de Anglia, dar dacă britanicii vor să iasă din UE, vor ieşi. Vor fi mulţi paşi de făcut. Negocierile de ieşire vor dura poate doi ani, dar am dori ca Europa să nu acorde exces de atenţie acestei teme, deoarece avem nevoie să ne concentrăm pe investiţii strategice, să ne îndreptăm atenţia spre propriile noastre proiecte, spre o Europă mai bună, mai unită, pentru că avem nevoie de o nouă creştere economică, de locuri de muncă pentru tineri şi de o colaborare mai strânsă, bazată pe valorile noastre europene: libertate, deschidere, solidaritate. Pe de altă parte, însă, s-a văzut că Scoţia doreşte să rămână în Europa şi probabil va căuta să îşi găsească drumul său”, a afirmat Markku Markkula, în timpul unei vizite în municipiul Arad.
El a menţionat că alte state care intenţionează să iasă din UE ar fi bine să ţină cont de ce se va întâmpla cu Marea Britanie în viitor, în urma rezultatului referendumului.
„În ceea ce priveşte alte regiuni care vor să se desprindă de patria „mamă” şi să organizeze referendumuri în acest sens - cum ar fi Catalunia, din Spania, şi altele - ar fi bine dacă ar lua seamă la ceea ce se va întâmpla cu Regatul Unit al Marii Britanie în viitor, putând învăţa din asta”, a precizat preşedintele Comitetului Regiunilor Europei, Markku Markkula.

Braşov
Adrian Veştea este noul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov

Adrian Veştea (foto) este noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, ales vineri (24 iunie 2016 - n.n.), prin vot secret, de plenul Consiliului, după o şedinţă care a durat peste cinci ore.
El a fost propunerea grupului PNL-PER, cu sprijinul UDMR şi FDGR obţinând un număr de 20 de voturi din cele 31 exprimate. Candidatul propus de PSD, Marius Dunca, a fost votat de 11 consilieri judeţeni.
Noul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov a declarat că doreşte să pună în practică, alături de colegii săi, toate proiectele din campania electorală, afirmând că judeţul trebuie să cunoască o altă dezvoltare.
„Săptămâna viitoare îmi voi da demisia din funcţia de primar al oraşului Râşnov, ales în 5 iunie, pentru a nu încălca perioada de legalitate, apoi voi începe noua activitate în care am fost ales azi de colegii mei. În ceea ce mă priveşte, sunt un om hotărât, o persoană dinamică, ce îşi propune să pună în operă toate proiectele de care s-a pomenit în campania electorală. Cred că sunt foarte mulţi ani de când locuitorii judeţului Braşov aşteaptă acest lucru. Uşa mea va fi deschisă tot timpul, nu vor exista dispute, şi îi aştept pe toţi colegii mei să vină cu proiecte constructive pentru acest judeţ”, a punctat Adriana Veştea.
Prin vot secret au fost aleşi şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean. Aceştia sunt Adrian Gabor (PNL) şi Romer Ambrus Izabella Agnes (UDMR).
Consiliul Judeţean Braşov este format din 35 de consilieri - 16 din partea PNL, 11 de la PSD, câte trei de la UDMR şi PER şi doi de la FDGR.

Harghita
Primarul din Miercurea-Ciuc nu a depus jurământul; atribuţiile sale vor fi îndeplinite de viceprimarul ales Szoke Domokos

Primarul ales al municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR), nu a putut depune jurământul vineri (24 iunie 2016 - n.n.), la şedinţa solemnă de constituire a Consiliului Local (CL), întrucât documentul care să ateste validarea mandatului său încă nu a fost comunicat de către Judecătoria Miercurea-Ciuc.
Drept urmare, atribuţiile de primar au fost preluate, în urma votului consilierilor, de Szoke Domokos, unul dintre viceprimarii aleşi.
În cadrul şedinţei festive de constituire a Consiliului Local Miercurea-Ciuc, prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, i-a informat pe cei prezenţi că nu a fost comunicată, deocamdată, de către Judecătoria Miercurea-Ciuc, încheierea şedinţei de validare a mandatului lui Raduly Robert Kalman, motiv pentru care acesta nu poate depune jurământul de primar decât într-o şedinţă viitoare.
„Ne aflăm în momentul de faţă în situaţia lipsei încheierii Judecătoriei Miercurea-Ciuc de validare a mandatului primarului Raduly Robert Kalman. În momentul în care această încheiere va fi comunicată către Consiliul Local şi către Primărie, prefectul judeţului emite un ordin pentru o nouă dată, când se va depune jurământul de către primar, de comun acord, bineînţeles, urmând ca la prima şedinţă sau într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, primarul să poată depună jurământul, adică să fie în funcţie. Pentru că instanţa îl validează, iar jurământul îi conferă funcţia”, a explicat prefectul Adrian Jean Andrei.
Referitor la această situaţie, prefectul a spus că şi în localităţile Bălan şi Băile-Tuşnad primarii nu au depus jurământul din cauza lipsei încheierii privind validarea mandatului şi o vor face într-o şedinţă viitoare.
Drept urmare, Raduly Robert Kalman, venit la şedinţă împreună cu o parte a familiei sale, a părăsit sala şi nu a asistat nici măcar la depunerea jurământului de către colegii săi.
Mandatele consilierilor locali au fost validate, după care aceştia au depus jurământul.
Ulterior, au fost aleşi cei doi viceprimari ai municipiului Miercurea-Ciuc, respectiv Fuleki Zoltan şi Szoke Domokos, ambii de la UDMR, care au primit 15 voturi „pentru”, două „abţineri” şi două voturi „împotrivă”.
După acest moment, consilierii au votat ca Szoke Domokos să îndeplinească atribuţiile de primar, până când Raduly Robert Kalman va putea depune jurământul.
Szoke Domokos a fost viceprimar al municipiului Miercurea-Ciuc şi în ultimele două mandate, dar a fost suspendat câteva luni după ce a fost acuzat şi apoi judecat, împreună cu primarul Raduly Robert Kalman, într-un dosar instrumentat de DNA. Fuleki Zoltan a mai ocupat această funcţie în ultimele luni, după ce Raduly Robert Kalman şi-a dat demisia, în urma începerii urmăririi penale împotriva sa, iar Szoke Domokos a fost suspendat din funcţie.
Prefectul Harghitei i-a asigurat pe consilieri şi pe primarul ales de tot sprijinul său pentru dezvoltarea municipiului Miercurea-Ciuc şi a punctat faptul că nu vor avea o misiune uşoară.
„Cred că aveţi o misiune extrem de importantă, aveţi o responsabilitate extrem de mare, iar astăzi, când mandatele vă vor fi validate şi veţi jura pe Constituţie şi pe Biblie, aş vrea să înţelegeţi sensul cuvintelor, în momentul în care spuneţi „jur”. E foarte important să faci din inimă ceea ce faci, nu neapărat din obligaţie. Vă doresc succes în tot ceea ce faceţi, iar în momentul în care ridicaţi mâna, să o faceţi cu toată deschiderea şi cu toată tăria, pentru că dezvoltarea municipiului trebuie să continue”, a spus Adrian Jean Andrei.
Consiliul Local Miercurea-Ciuc este format din 19 membri, dintre care 13 reprezintă UDMR, trei sunt de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, doi de la PNL şi unul de la PSD.

Covasna
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt: „Referendumul din Marea Britanie arată că Bruxelles-ul trebuie să-şi regândească rolul”

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt (foto), aflat joi (23 iunie 2016 - n.n.) într-o vizită în judeţul Covasna, a declarat că referendumul organizat în Marea Britanie, pentru a se decide ieşirea sau rămânerea în Uniunea Europeană, demonstrează că Bruxelles-ul „trebuie să-şi regândească rolul” în cadrul acestei uniuni.
El a menţionat că procentul mare de britanici care susţine ieşirea din Uniunea Europeană arată că „opinia publică este dezamăgită de Bruxelles”, iar vina pentru o eventuală retragere aparţine „birocraţilor de la Bruxelles care au destrămat Uniunea Europeană prin neputinţa lor”.
Semjen a opinat că actualii lideri ai UE nu au aproape nimic în comun cu fondatorii acesteia, care au visat o uniune „clădită pe civilizaţia creştină”, iar, în context, a amintit că cetăţenii UE nu au fost consultaţi nici în privinţa imigranţilor islamişti.
„Chiar dacă britanicii decid să iasă sau să rămână, un lucru e clar: dacă Uniunea Europeană vrea să mai existe, primul pas este schimbarea radicală a birocraţilor de la Bruxelles, deoarece aşa este inacceptabil. (…) Cert este că toţi cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE ar trebui să forţeze birocraţia de la Bruxelles să ia în serios opiniile cetăţenilor, pentru că dacă uniunea ar funcţiona bine, nu s-ar mai pune problema ca britanicii să iasă. (…) Conducerea UE vrea să ne spună nouă ce să gândim şi ce să facem, dar chiar invers ar trebui să fie. Întâi trebuie întrebaţi cetăţenii UE ce gândesc despre această migraţie. (…) Faptul că cetăţenii UE nu sunt consultaţi într-o problemă aşa de mare denotă că Uniunea Europeană şi birocraţii de la Bruxelles au rupt legătura cu cetăţenii UE, de aceea 50% dintre britanici nu mai vor să rămână în UE, iar eu îi înţeleg”, a declarat presei Semjen Zsolt.
El a mai spus că Ungaria va organiza un referendum în cadrul căruia maghiarii vor fi întrebaţi dacă vor imigranţi în ţara lor şi consideră că acelaşi lucru ar trebui să îl facă şi celelalte state europene.
Semjen Zsolt a participat joi la festivităţile organizate în comuna covăsneană Valea-Crişului de către Asociaţia Silvică Maghiară, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea organizaţiei. La eveniment a fost prezent şi preşedintele Ungariei, Ader Janos, alături de mai mulţi oficiali ai Guvernului de la Budapesta.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: