Actualitatea Ardeleană

Autor:

Hunedoara
Primarul şi un poliţist din municipiul Brad au cucerit vârful Mont Blanc

Primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, şi poliţistul Radu Pavel, din aceeaşi localitate, au reuşit să cucerească, marţi (26 iulie 2016 - n.n.), vârful Mont Blanc (4.810 m), cel mai înalt din Europa Centrală şi de Vest, la capătul unei ascensiuni care a durat şapte ore.
În etapa finală a ascensiunii pe Mont Blanc, cei doi au plecat de la Refugiul Gouter (3.830 m) la ora 2 noaptea şi au ajuns în vârf la ora 9, ora locală.
„Am ajuns cu bine. Colegului meu, Radu Pavel, care este poliţist la Poliţia Brad, i-a fost ceva mai uşor, pentru că este o fire mai sportivă. Mie, cu o vârstă, dar şi cu o viaţă mai sedentară, mi-a fost mai dificil, dar sufletul şi ambiţia m-au adus aici, pe vârf. Mă bucur că am reuşit alături de colegul meu, Radu”, a declarat primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
Expediţia brădenilor (…) a fost formată din şapte oameni, de diferite profesii, cu vârstele cuprinse între 32 şi 65 de ani. În ascensiunea spre Refugiul Gouter, considerat ca fiind ultima tabără din traseul de escaladă, au ajuns patru dintre aceştia, ceilalţi acuzând probleme de sănătate din cauza lipsei de oxigen.
În noaptea de luni spre marţi, în atacul final al vârfului au plecat doi membri ai expediţiei, care s-au simţit mai bine după aclimatizarea de la 3.800 de metri.
„Muntele a fost blând cu noi şi ne-a lăsat să urcăm. Ne-am bucurat de o oră de soare, deasupra Europei. Aici este plin de grupuri de alpinişti care vin din toată lumea şi îşi aşează steagurile pe vârful Mont Blanc, pe un semn distinctiv. Am făcut acelaşi lucru şi noi astăzi, cu steagul României şi cu cel al municipiului Brad”, a adăugat Florin Cazacu.
Acesta a mai spus că traseul parcurs până în vârf este unul dificil, care poate fi parcurs doar de alpiniştii ce s-au pregătit intens pentru acest obiectiv. (…)
Florin Cazacu a dorit să precizeze că reuşita expediţiei s-a datorat, în special, spiritului de echipă ce i-a animat pe membrii acesteia, fiecare având câte un rol important în tot acest demers. (…)
Expediţia pe Mont Blanc a fost pregătită de către membrii ai echipei încă de anul trecut, când au urcat pe toate vârfurile cu înălţime mai mare de 2.500 de metri. Optimişti că vor reuşi în demersul lor, alpiniştii din Brad şi-au stabilit ca slogan cuvintele cu lui Avram Iancu: „No, gata? No, hai!”.
Vârful Mont Blanc are o înălţime de 4.810 metri, fiind cel mai înalt din Europa de Vest şi al treilea din Europa, după Elbrus (5.642 m) şi Dykh-Tau (5.204 m) - ambele în Caucaz - Rusia.
Mont Blanc a fost cucerit, pentru prima dată, în anul 1786, de către doi alpinişti amatori, Jacques Balmat şi Michel Paccard, ascensiunea lor fiind apreciată ca începutul alpinismului modern. Primul român care a urcat pe Mont Blanc a fost geologul Radu Porumbaru, la 2 octombrie 1877.

Covasna
Templu dacic, descoperit de arheologi în Cetatea din Valea Zânelor

O echipă coordonată de dr. Viorica Crişan, de la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va relua săptămâna aceasta săpăturile arheologice la Cetatea Dacică din Valea Zânelor - Covasna, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumină a unui templu descoperit în urmă cu aproape trei ani.
Dr. Viorica Crişan a declarat că zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ, iar săpăturile au început trei ani mai târziu.
„Am spus mereu că dacii de aici ne-au chemat, pentru că nu pot spune altfel. În anul în care a căzut pădurea, printre rădăcinile arborilor doborâţi de furtună au ieşit la iveală vase, ziduri, părţi de obiecte. (…) În campania aceasta va trebui să scăpăm de un maldăr mare de pământ, pentru că în cercetările din anii trecuţi, respectiv 2013-2015, în zona în care am început săpăturile, în zona bastionului, au ieşit urmele unui templu dac. Am dezvelit doar o parte, pe trei şiruri de stâlpi care au fost montaţi în stâncă. (…) Deocamdată avem şapte stâlpi, dar eu cred că merg spre 15, poate 17 stâlpi, deci trebuie să decopertăm o zonă destul de mare care este acoperită cu pământul aruncat din zona în care am descoperit templul”, a precizat dr. Viorica Crişan.
Potrivit acesteia, templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia şi este o raritate pentru cetăţile din afara Munţilor Orăştiei. Este posibil să fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale şi vase, în special ceşti de opaiţ, dar şi mărgele şi alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar şi sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeţi, pinteni etc..
Cetatea a fost ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate. (…)
Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară, dar specialiştii nu pot confirma acest lucru.
„Da, se spune că în interiorul cetăţii ar fi o pivniţă în care se găseşte un tezaur foarte mare. (…) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informaţiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaş ca să fie ridicată (…), putem vorbi de un întreg munte tăiat şi fortificat. (…) Nu ştim dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie aşa, dar nu avem nicio dovadă. Ştim că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost Cetatea de la Covasna sau nu, şi nici numele cetăţii deocamdată nu îl ştim”, a mai spus aceasta.
Primele campanii de săpături arheologice la Cetatea din Covasna au fost făcute cu ajutorul armatei, până în anul 2003, când echipa a fost formată din tineri din zonă, pasionaţi de istorie. (…)
Luna viitoare vor fi organizate două evenimente pentru public la Cetatea Dacică de la Covasna, respectiv Zilele Cetăţii şi Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic. Viorica Crişan e de părere că cetatea ar putea atrage un număr mai mare de turişti în zonă, dacă autorităţile locale s-ar implica mai mult în protejarea şi promovarea ei.

Harghita
Tokes a vorbit, la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, despre autonomie şi „protectoratul” Ungariei

Europarlamentarul FIDESZ, Tokes Laszlo, prezent, sâmbătă (23 iulie 2016 - n.n.), la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, a readus în discuţie problema autonomiei teritoriale a „ţinutului secuiesc”, i-a mulţumit premierului Ungariei, Orban Viktor, pentru „serviciile aduse naţiunii maghiare” şi a vorbit din nou despre acordarea „protectoratului” pentru maghiarii din afara graniţelor acestei ţări.
Tokes Laszlo a amintit că, în urmă cu câţiva ani, i-a cerut premierului Ungariei să accepte „statutul de putere protectoare faţă de maghiarii din afara frontierei”, după modelul Austriei pentru Tirolul de Sud, model care, în opinia sa, ar trebui implementat şi în Transilvania.
„Înainte de a ne acuza cineva de iredentism, trebuie să spunem că nu e o problemă de frontieră (…), nu vrem teritorii, ci drepturi comunitare. (…) Vrem, în acord cu legislaţia din România, să creăm un sistem global şi real pentru comunitatea maghiară din România, care, conform convingerilor noastre, este singura garanţie pentru a asigura dezvoltarea noastră liberă. Voinţa noastră este în acord deplin şi corespunde normelor de autonomie din multe ţări şi funcţionează în Europa. (…) Trebuie să ne simţim acasă pe meleagurile unde ne-am născut, unde s-au născut strămoşii noştri, să ne păstrăm identitatea şi să nu devenim străini la noi acasă”, a spus Tokes Laszlo, potrivit traducerii asigurate de organizatori.
Cea de a XXVII-a ediţie a Universităţii de Vară de la Băile-Tuşnad s-a desfăşurat în perioada 20-24 iulie sub motto-ul „Am fost, suntem şi vom fi acasă în Europa”, iar printre invitaţi s-a numărat şi premierul Ungariei, Orban Viktor.
Universitatea de la Băile-Tuşnad a fost organizată de Fundaţia Pentru Minorităţi - Pro Minoritate din Budapesta şi Consiliul Tineretului Maghiar din România - Cluj.

Harghita
Declaraţie comună împotriva cotelor de migranţi, adoptată la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad

Reprezentanţii mai multor organizaţii civile maghiare şi partide politice din Bazinul Carpatic au semnat, la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, o declaraţie comună prin care şi-au exprimat dezacordul faţă de impunerea cotelor de migranţi şi acordarea dreptului fiecărui stat al Uniunii Europene de a gestiona problema migraţiei.
Nemeth Zsolt, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, care a participat, sâmbătă (23 iulie 2016 - n.n.), la lucrările Universităţii de Vară, alături de premierul Ungariei, Orban Viktor, a dat citire acestei declaraţii în care semnatarii critică „politica migraţionistă greşită” a Bruxellesului şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de viitorul Europei, concluzionând că, în mod evident, există o legătură directă între fenomenul migraţionist şi terorism.
"Liderii europeni se fac că nu înţeleg sau chiar nu înţeleg şi neagă că e o relaţie între migraţie şi terorism şi văd ca singură soluţie a acestor probleme stabilirea imigranţilor pe teritoriile statelor membre ale UE. Pentru noi este foarte important viitorul Europei, noi vrem să avem dreptul de a decide asupra viitorului nostru, cu cine vrem să trăim alături şi cu cine nu”, a declarat Nemeth Zsolt, potrivit traducerii asigurate de organizatori.
Semnatarii au lansat un apel către toţi cetăţenii Ungariei, precum şi către cei din afara graniţelor care au cetăţenie maghiară să participe la referendumul cu privire la impunerea cotelor obligatorii de migranţi, care va fi organizat în octombrie în această ţară, şi să se pronunţe împotriva acestei măsuri impuse de Bruxelles.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a menţionat că un sondaj european a evidenţiat faptul că peste 60% dintre cetăţenii intervievaţi sunt de părere că creşterea criminalităţii şi terorismul au legătură cu fenomenul migraţionist şi că migraţia în masă reprezintă un pericol pentru culturile naţionale.
„Trebuie să ne oţelim voinţa, (…) să construim garduri, să oprim oamenii care vor să intre ilegal. (…) Credeţi-mă că apărarea noastră cu animale de pluş nu se poate, trebuie să privim în faţă asta”, a susţinut Orban.

Harghita
Orban Viktor, premierul Ungariei: „Avem nevoie de o armată europeană comună”

Premierul Ungariei, Orban Viktor, a afirmat sâmbătă (23 iulie 2016 - n.n.), la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, că Europa are nevoie de o armată comună, care să îi întărească siguranţa şi stabilitatea, subliniind că măsura trebuie privită prin prisma retragerii Marii Britanii din UE şi creşterii migraţiei dinspre Asia şi Africa.
Orban a declarat că NATO, în formatul actual, „este capabil să garanteze pacea în Europa”, dar consideră că statele membre ar trebui să joace un rol mai activ.
„NATO, în formatul actual, este capabil să garanteze pacea în Europa. (…) În continuare, NATO este un lucru de care avem nevoie şi trebuie să fim membri activi în NATO, e clar acest lucru. Marea Britanie, (…) a cincea economie şi o putere nucleară, a ieşit din structurile UE, deci eu cred că, din acest motiv, trebuie să ne gândim foarte serios la crearea unei armate comune în spaţiul comunitar, însă avem nevoie de o armată adevărată, în care să avem un singur limbaj comun (…), în care se dau instrucţiuni într-o singură limbă (…), o armată nu doar de formă, ci şi de fond”, a precizat Viktor Orban.
În context, premierul ungar a mai spus că statele membre trebuie să se gândească serios la modificarea bugetelor şi la alocarea de fonduri mai mari pentru cercetare în domeniul militar şi pentru armată. (…)
În opinia sa, în prezent, „Europa este slăbită” şi nu poate face faţă fenomenului migraţiei, care se va amplifica în condiţiile în care populaţia Asiei şi Africii va creşte semnificativ în următorii ani.

In realizarea rubricii sunt folosite stiri ale Agentiei Nationale de Presa - AGERPRES

Categorie: