Actualitatea Ardeleană

Autor:

Bucureşti
DNA: Primarul Braşovului, George Scripcaru, sub control judiciar într-un dosar privind achiziţia de autoturisme

Procurorii DNA au dispus, miercuri (28 septembrie 2016 - n.n.), punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile faţă de primarul municipiului Braşov, George Scripcaru (foto), cercetat pentru abuz în serviciu într-un dosar care vizează achiziţionarea unor autoturisme de către o societate aflată în subordinea administraţiei locale.
Scripcaru este urmărit penal pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, precum şi pentru participaţie improprie la abuz în serviciu, potrivit unui comunicat al DNA.
Din cercetările efectuate de procurorii Serviciului Teritorial Braşov al DNA reiese că faptele au fost comise între anii 2007 şi 2015.
„În perioada 2007-2015, inculpatul Scripcaru George (…) şi-a exercitat influenţa reală asupra directorului general al unei societăţi din subordinea Primăriei Braşov şi l-a determinat să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să achiziţioneze succesiv, pe parcursul celor nouă ani, patru autoturisme marca Skoda Superb ce au fost puse ulterior, în mod formal, la dispoziţia Primăriei Braşov, semnându-se în acest sens mai multe contracte şi acte adiţionale. Scopurile urmărite de edil au fost obţinerea unor foloase necuvenite pentru sine, constând în folosinţa exclusivă a maşinilor respective, dar şi neplata costurilor pentru întreţinerea/utilizarea acestora (vinietă, asigurarea CASCO, RCA, ITP, revizii şi reparaţii)”, se precizează în comunicatul DNA.
Procurorii mai susţin că George Scripcaru, pentru a ascunde faptul că autoturismele date în mod succesiv în folosinţa Primăriei Braşov sunt utilizate în interesul său personal, a solicitat aceluiaşi director ca, în cazul în care pe adresa societăţii vor veni solicitări din partea Poliţiei Rutiere, să fie comunicat numele unui angajat al societăţii, care să fie sancţionat contravenţional în locul său.
În urma acestui demers, pe 12 martie 2009 a fost încheiat un proces verbal prin care o altă persoană a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 120 de lei şi două puncte penalizare pentru că a depăşit viteza maximă admisă în localitate în timp ce conducea unul dintre autoturismele respective.
„În realitate, autoturismul fusese condus de inculpat, rezultatul fiind obţinerea pentru acesta din urmă de foloase necuvenite, constând în aceea că nu figurează în evidenţele Poliţiei cu sancţiuni contravenţionale şi nu a plătit amenda respectivă. Consecinţa acestei conduite infracţionale a fost prejudicierea societăţii respective cu suma totală de 630.567,28 lei reprezentând valoarea maşinilor achiziţionate şi cheltuielile suportate cu întreţinerea/utilizarea acestora”, se mai arată în comunicat.
Procurorii precizează că lui George Scripcaru i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Mureş
Borbely Laszlo: „După 26 de ani, nu s-a reuşit încă o accentuare a acestei entităţi regionale în România”

Deputatul UDMR, Borbely Laszlo, a declarat vineri (30 septembrie 2016 - n.n.), la Târgu-Mureş, că, deşi există în România o puternică identitate regională, este nevoie de o extindere a dialogului referitor la regionalizare în toate zonele României, mai ales că după 26 de ani încă nu s-a reuşit o accentuare a acestei entităţi.
Borbely a spus că aceasta este una dintre concluziile seminarului „Transilvanism şi etnicitate - Teorie şi practică”, pe care l-a organizat vineri, la Târgu-Mureş, la care au participat politologi, reprezentaţi ai societăţii civile şi o serie de politicieni ai UDMR.
„Am avut discuţii importante nu doar pentru această zonă a României, iar prima concluzie e că trebuie să continuăm acest proces şi poate trebuie să implicăm şi alte regiuni. Pentru că mi se pare foarte ciudat într-o ţară care, de-a lungul istoriei, a cunoscut multe sute de ani de statalitate regională - pentru că era Ţara Românească, Moldova, Transilvania şi, după 1918, a devenit ca şi stat omogen, România (halal exprimare, halal gândire - n.n.). Din acest punct de vedere, cred că trebuie să ne întrebăm cu toţii: avem nevoie de o gândire regională? Avem nevoie de regionalism? Avem nevoie de legi care să ducă decizia mai aproape de cetăţean? Pentru că vorbim mult şi de aceste regiuni economice, dar încă după 26 de ani nu s-a reuşit încă o accentuare a acestei entităţi regionale, ci sunt regiuni care nu au un statut de regiune administrativă, pe baza încadrării Uniunii Europene”, a spus Borbely.
Acesta a arătat că pentru concretizarea regionalizării trebuie schimbată şi Constituţia şi că România este una dintre puţinele ţări din UE care nu are definită acea dimensiune NUTS I, care înseamnă regiuni mari.
„Pentru că, şi trebuie să spun foarte deschis, pe vremea când eram la guvernare, între 2006-2008, nu am dorit ca să fie o variantă care nu a fost acceptată de UDMR, care nu mergea pe regiunile istorice, ci pe o altă configurare. După 26 de ani încă bâjbâim în această dimensiune. Nemaivorbind de faptul că totuşi există o identitate regională destul de puternică în România, cu cultură proprie, cu tradiţii, cu dialecte, cu religii care, în unele zone, sunt diferite. Din acest punct de vedere, nu numai că vom încerca să sintetizăm alte seminarii, ci vom veni cu propuneri - dacă tot aniversăm 100 de ani de la România Mare, care a luat fiinţă la 1918, haideţi să discutăm la 100 de ani ce gândim noi - maghiarii din România, românii din Transilvania, moldovenii, bucovinenii, cei din sud - ce fel de ţară avem şi, evident, a fost o proclamaţie de la Alba-Iulia şi să vedem cum păşim după acest al 100-lea an al statalităţii României” (adând, foarte adânc - n.n.), a subliniat Borbely Laszlo.

Cluj
UDMR cedează două posturi de deputat PCM şi va avea un deputat de Sibiu

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri (30 septembrie 2016 - n.n.), la Cluj-Napoca, la finalul Consiliului Permanent al UDMR, că formaţiunea sa a decis să colaboreze cu PCM şi să-i ofere două locuri eligibile de deputat, la fel cum a decis ca maghiarii din Sibiu să aibă un deputat propriu, care va candida pe un loc eligibil în Harghita.
„Lucrul cel mai important e colaborarea noastră cu PCM, ei au primit două locuri eligibile pe listele noastre, vor candida pe listele UDMR. Nu e vorba de coaliţie, nu e vorba de alianţă politică. Ei vor intra pe listele noastre, două locuri eligibile pentru Camera Deputaţilor, în judeţul Covasna şi în judeţul Mureş”, a spus Kelemen Hunor, care a adăugat că e vorba de „o decizie raţională”.
O altă decizie luată vineri se referă la acordarea unui loc eligibil maghiarilor din Sibiu.
„Pe de altă parte, noi am vrut să demonstrăm că suntem responsabili unii faţă de ceilalţi şi, la propunerea mea, judeţul Harghita a oferit un loc eligibil, locul 4 pe lista judeţeană, unui judeţ care n-a avut posibilitatea în 26 de ani să trimită un reprezentant în Parlament. Sunt câteva judeţe unde noi suntem în minoritate absolută, dar de unde noi în fiecare an electoral primim peste 50.000 de voturi. Ei n-au avut posibilitatea să aibă un reprezentant în Parlament şi, la propunerea mea, au acceptat colegii să oferim un loc eligibil pentru judeţul Sibiu, domnului Benedek Zakarias, un om care cunoaşte foarte bine judeţul şi un om care activează în UDMR din 1990”, a menţionat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, UDMR îşi propune ca la alegerile parlamentare din 11 decembrie să obţină 8-9 locuri de senator şi 18-19 locuri de deputat.

Alba
Florin Roman (PNL): „Cioloş poate fi şi după alegerile parlamentare premier”

Secretarul general adjunct al PNL, Florin Roman, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba, a afirmat vineri (30 septembrie 2016 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că Dacian Cioloş poate fi şi după alegerile din decembrie premier susţinut de unul sau de mai multe partide politice.
„Suntem foarte convinşi că Dacian Cioloş îşi va respecta cuvântul dat atunci când a preluat mandatul de premier şi nu va intra într-un partid politic. (…) Însă, domnul Cioloş, cu siguranţă, poate fi şi după alegerile din decembrie un premier susţinut de un partid politic sau de mai multe partide politice şi, cu siguranţă, PNL poate susţine un guvern cu un program de guvernare asumat de PNL şi convenit cu domnul Cioloş”, a declarat Florin Roman.
Liberalul a adăugat că ştie că Dacian Cioloş îşi doreşte să continue ceea ce a început la nivelul Guvernului, unde, a apreciat Roman, face treabă foarte bună. „Face treabă foarte bună pentru România, iar eu sunt convins că PNL va susţine acel premier care face treabă foarte bună pentru români”, a declarat Florin Roman.
Secretarul general adjunct al PNL a adăugat că are convingerea că preşedintele Klaus Iohannis „va fi şi el consecvent” cu ceea ce a declarat la începutul mandatului şi nu va desemna un social-democrat pentru funcţia de premier în eventualitatea, puţin probabilă, a opinat Roman, în care PSD va avea mai multe voturi.
„Cred că nu va desemna un premier de la PSD atâta timp cât PSD este condus de un condamnat penal, de domnul Dragnea, care, spre deosebire de Vasile Blaga, aflat într-o situaţie de a fi pus sub control judiciar, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte al partidului şi de şef al campaniei electorale. În schimb, domnul Dragnea nu numai că nu-şi dă demisia, dar se visează şi premier”, a susţinut Roman.
Acesta a conchis că, în opinia sa, preşedintele Iohannis îl va propune „pe acel premier care poate să facă o majoritate parlamentară, care are rezultate şi care nu are în spate un preşedinte de partid penal cum este domnul Dragnea”.

Categorie: