Actualitatea Ardeleană

Autor:

Braşov
Deputaţii au adoptat legea privind terenul pe care se construieşte Aeroportul Internaţional Ghimbav
Deputaţii au adoptat, marţi (18 octombrie - n.n.), legea care reglementează situaţia juridică a terenului pe care se construieşte Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, prelungind termenul de realizare a obiectivului de la 5 la 15 ani, se precizează într-un comunicat al Consiliul Judeţean (CJ) Braşov.
La dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor au fost prezenţi prefectul Braşovului, Ciprian Băncilă, şi preşedintele CJ, Ioan Adrian Veştea, care au dorit să se asigure că demersul parlamentarilor braşoveni va fi dus la bun sfârşit, astfel încât proiectul aeroportului să poată fi continuat.
„Sunt foarte fericit că eforturile conjugate ale instituţiilor administraţiei publice braşovene, Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului, Primăria Braşov, şi implicarea tuturor parlamentarilor în deblocarea celui mai important proiect al judeţului Braşov au dat roadele scontate. De acum înainte putem stabili modul în care vom continua proiectul din punct de vedere al montajului tehnico-economic, putem trece la reluarea procedurilor de licitaţie pentru lucrările la căile de rulare şi construirea turnului de control, putem discuta concret cu potenţialii investitori despre operarea viitorului aeroport”, precizează în comunicatul de presă preşedintele CJ Braşov.
Propunerea legislativă de modificare a art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov, pentru realizarea obiectivului „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav” a fost aprobată cu 233 de voturi, deputaţii prelungind astfel de la 5 la 15 ani termenul pentru realizarea obiectivului, potrivit comunicatului de presă.
Până la adoptarea legii de clarificare a situaţiei juridice a terenului pentru construcţia aeroportului, lucrările la acest obiectiv au fost sistate de anul trecut. Doar pista a fost construită şi finalizată în toamna anului 2014, cu fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean. Pentru finalizarea aeroportului, specialiştii susţin că ar mai fi necesară suma de 50 de milioane de euro, bani pe care Consiliul Judeţean nu-i are.
Primăria Braşov şi-a arătat disponibilitatea, în luna iulie 2016, de a participa la realizarea aeroportului, sub condiţia legală de a fi partener-coproprietar pe terenul prevăzut în legea pentru aeroport. Primarul George Scripcaru a declarat, în acel context, că deja a avut discuţii cu reprezentanţii unei instituţii bancare pentru a accesa un credit în acest sens.

Timiş
Semaforizarea inteligentă din Timişoara va fi inaugurată la sfârşitul lunii octombrie
Semaforizarea inteligentă pe principalele artere rutiere din Timişoara va deveni funcţională la finalul lunii octombrie, până atunci urmând să se facă ultimele reglaje de sincronizare a semafoarelor din sistemul de management al traficului.
„În 24 octombrie începe recepţia sistemului, iar pe 31 octombrie vom face inaugurarea. Pe parcursul săptămânii viitoare se vor mai face remedierile de rigoare, dacă comisia de recepţie va avea observaţii. De săptămâna viitoare, firma (...) va trece la sincronizarea semafoarelor”, a declarat marţi (18 octombrie 2016 - n.n.), într-o conferinţă de presă, primarul Nicolae Robu.
Lucrările sunt parte integrantă a centrului de comandă şi control al traficului urban realizat printr-un proiect cu fonduri europene.
Centrul de comandă s-a finalizat în decembrie 2015, iar de atunci s-a lucrat în teren la realizarea efectivă a sistemului de semaforizare. În acest timp, s-au montat zeci de semafoare suplimentare la intersecţiile arterelor principale cu străzile colaterale, pentru a contabiliza traficul ce afluează spre căile mari rutiere, pentru a calcula timpii de aşteptare la stop.
„Prin acest proiect se urmăreşte îmbunătăţirea fluxului rutier şi al siguranţei cetăţeanului în municipiu prin implementarea unui sistem de control adaptiv de management al traficului urban şi supraveghere video metropolitană în zonele vulnerabile privind riscuri de accidente şi infracţionalitate zonală”, a spus Nicolae Robu.
Valoarea totală a contractului a fost de aproape 47 de milioane de lei cu TVA, din care 98% sunt fonduri nerambursabile de la comunitatea europeană şi de la Guvernul României, în cuantum de 43 de milioane de lei, iar 2%, respectiv 912.000 de lei, reprezintă contribuţia de la bugetul local.
Sistemul de semaforizare monitorizat cuprinde 134 de intersecţii, identificate prin studiul de trafic, iar dotarea intersecţiilor şi a zonelor identificate cu risc de infracţionalitate sau zone rutiere periculoase beneficiază de 230 de echipamente de supraveghere (camere video). Totodată, acesta asigură şi coordonează sistemele de informare prin intermediul panourilor cu informaţii variabile amplasate în oraş, precum şi operarea sistemelor de aplicare a legii pentru depăşirea limitei de viteza şi a trecerii pe culoarea roşie a semaforului. (…)

Covasna
Centrala termică din oraşul Întorsura-Buzăului îşi va produce necesarul de combustibil pentru iarnă
Centrala termică din oraşul Întorsura-Buzăului, care alimentează blocurile şi mai multe instituţii publice, îşi va produce necesarul de combustibil pentru iarnă, fiind dotată cu o staţie proprie de producere a biomasei.
Primarul Leca Băncilă a declarat, luni (17 octombrie 2016 - n.n.), că aproape jumătate din cantitatea de combustibil necesară pentru sezonul de iarnă este asigurată, iar restul va fi produsă pe parcurs. Potrivit acestuia, Primăria a achiziţionat toate utilajele necesare, inclusiv un tocător pentru obţinerea biomasei din deşeuri de lemn.
„S-au făcut reparaţii la centrală, la blocuri. (…) Avem un stoc de biomasă în depozit, avem şi lemne (…) şi toate utilajele necesare. (…) Nu vom avea probleme cu căldura în această iarnă”, a declarat primarul Leca Băncilă.
El a mai spus că gigacaloria va costa în jur de 240 de lei la Întorsura-Buzăului, însă Primăria va subvenţiona 25% din valoarea acesteia, prin urmare populaţia va plăti în jur de 170 de lei pe gigacalorie.
Intenţia autorităţilor locale este de a extinde reţeaua termică a oraşului cu aproximativ doi kilometri, pentru a fi racordate şi alte instituţii publice.
Centrala termică pe rumeguş de la Întorsura-Buzăului a fost construită în anul 2004, printr-un program finanţat de guvernul danez şi cel român, care au mai sprijinit instalarea unor centrale similare în localităţile Gheorgheni, Huedin, Vatra-Dornei şi Vlăhiţa. Centrala asigură apă caldă şi căldură blocurilor şi instituţiilor publice din zona centrală.
Decizia construirii unei staţii proprii de producere a biomasei a fost luată pe fondul creşterii preţului acestui combustibil, dar şi pentru eficientizarea activităţii. Leca Băncilă a menţionat că, la vremea punerii în funcţiune a centralei, rumeguşul se găsea „pe toate drumurile”, gaterele nu mai ştiau cum să scape de el şi îl dădeau gratis, dar între timp au apărut mai multe centrale pe biomasă, precum şi firme care produc panouri PAL din aceste deşeuri, prin urmare este tot mai greu de procurat.
La Întorsura-Buzăului, oraş supranumit şi Mica Siberie, iarna ţine aproape şase luni pe an. Oficial, cea mai scăzută temperatură înregistrată în ultima jumătate de secol în această localitate a fost de minus 35,8 grade Celsius în 8 februarie 2005. Anul trecut, pe 8 ianuarie, la Întorsura-Buzăului s-au înregistrat minus 34,6 grade Celsius.

Sălaj
Film artistic despre masacrele horthyiste din 1940, de la Ip şi Treznea
„Valea orbilor", un film artistic ce prezintă aspecte privind masacrele trupelor horthyiste din satele sălăjene Ip, Treznea şi Nuşfalău, din toamna anului 1940, prin intermediul unei poveşti de dragoste dintre o româncă şi un evreu, a fost realizat în perioada august - septembrie, în Sălaj, el urmând a rula în cinematografe începând cu 2017.
„Plasat în luna septembrie a anului 1940, în judeţul Sălaj, filmul reconstruieşte perioada în care 43.492 de km pătraţi din Transilvania au fost cedaţi Ungariei horthyiste de către Hitler, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Povestea de dragoste dintre o româncă, Rozalia, şi un ungur evreu, Sandor - personaje al căror destin este puternic marcat de schimbările socio-politice ale vremii -, se dezvoltă pe fundalul masacrelor din satele sălăjene Ip, Treznea şi Nuşfalău. Prin intermediul celor doi protagonişti, regizorul Ion Ionescu se reîntoarce asupra unui trecut despre care s-a vorbit prea puţin atât în timpul regimului comunist, cât şi în România postdecembristă”, se arată într-un comunicat de presă al realizatorilor producţiei cinematografice.
Filmul, declarat câştigător la ultima sesiune a concursului de proiecte de scenarii organizat de către Centrul Naţional al Cinematografiei, este realizat de Studioul Cinematografic Vision PM, fiind filmat în perioada august - septembrie în Sălaj.
Din distribuţie fac parte: Ela Prodan (Bucureşti), Csaba Marosan (Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca), Andrei Stan (Teatrul de Nord Satu-Mare), Emanuel Petran (Teatrul Puck Cluj-Napoca), Anca Similar, Carol Erdos (ambii de la Teatrul de Nord Satu-Mare), Elena Ivanca (Teatrul Naţional Cluj-Napoca). Regia filmului este semnată de Ion Ionescu.
„Fundamentat pe o cercetare substanţială privind evenimentele istorice ale perioadei din judeţul Sălaj, „Valea Orbilor” este un film artistic dedicat acelor oameni simpli care au avut curajul şi puterea să lupte pentru valorile umane cele mai de preţ, în pofida morţii, a lăcomiei, a cruzimii. Este esenţial să existe şi să fie sprijinite iniţiative de acest tip, menite să readucă în lumină episoade atât de importante în parcursul dezvoltării unei comunităţi”, se mai arată în comunicatul menţionat.
Filmul va rula în cinematografele din Ţară în anul următor.
În toamna anului 1940, imediat după intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena, care prevedea cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthyistă, în mai multe localităţi din această parte a României trupele maghiare au ucis sute de români, printre cele mai cunoscute fiind masacrele de la Treznea, unde au fost ucise 86 de persoane, şi Ip, cu 157 de morţi. În comună Nuşfalău, au fost torturaţi şi ucişi 11 oameni din satul bihorean Almaşu-Mare, aflaţi în trecere prin zonă.

Categorie: