Actualitatea Ardeleana

Autor:

Harghita
Auditori ai Curţii de Conturi, martori audiaţi în procesul preşedintelui Consiliului Judeţean, Borboly Csaba

Primii doi martori în procesul în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, este acuzat de fapte de corupţie au fost audiaţi luni (23 ianuarie 2017 - n.n.), timp de mai multe ore, la Tribunalul Harghita, unde a avut loc un nou termen în acest dosar.
Martorii audiaţi sunt auditori publici în cadrul Curţii de Conturi Harghita şi în anul 2011 au efectuat un control la Consiliul Judeţean, în care au constatat anumite nereguli legate de decontarea cheltuielilor pentru anumite lucrări de investiţii, în special privind reabilitarea unui drum judeţean.
Primul martor în proces a menţionat, în repetate rânduri, că nu îşi mai aduce aminte detalii din timpul controlului, dar că îşi menţine toate precizările făcute în raportul întocmit la acea dată şi declaraţiile date ulterior în acest dosar. Ea a precizat că a constatat, la vremea respectivă, anumite diferenţe legate de decontările efectuate şi cantităţile de materiale incluse în proiectul tehnic.
Al doilea martor a subliniat, la rândul său, că îşi menţine declaraţiile date anterior şi a susţinut că la dosar sunt măsurători ale stratului de drum, potrivit cărora există diferenţe între stratul de asfalt prevăzut în proiect şi cel existent în realitate.
Apărătorul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, avocatul Sergiu Bogdan, a declarat presei că procesul clientului său nu a pornit de la raportul Curţii de Conturi, întrucât această instituţie nu a constatat nicio chestiune care „să fie penală”, ci doar nereguli administrative, care se pedepsesc cu contravenţii.
„A pornit de la altceva acest dosar, nu de la Curtea de Conturi. El se bazează pe anumite lipsuri constatate de către Curte, dar nu este urmare a sesizării. Curtea, dacă avea ceva ilegal, era obligată să sesizeze Parchetul, era obligaţie legală, nu a făcut-o, nu a văzut nimic ilegal, în sens de răspundere penală, ci pur şi simplu chestii birocratice, ce hârtii lipsesc. Aţi auzit şi dumneavoastră că nu avem soluţii juridice, adică este ilegal, dar nu ştim de ce şi pentru asta sunt vinovaţi cei care fac ceva ce nu ştim dacă e legal sau ilegal”, a spus avocatul.
Sergiu Bogdan a punctat faptul că raportul Curţii de Conturi nu este nefavorabil, ci „este un raport care constată o realitate, care este în contradictoriu cu ceea ce spune Parchetul”.
Următorul termen în proces va avea loc în data de 27 februarie.
Potrivit DNA Târgu-Mureş, Borboly Csaba a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - câte trei acte materiale, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - trei acte materiale, două infracţiuni de fals intelectual şi denunţare calomnioasă.
Aceeaşi sursă susţine că prejudiciul total produs judeţului Harghita, ca urmare a activităţilor inculpaţilor, desfăşurate în anii 2010 şi 2011, este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cursul de la acea dată), care constă în caracterul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare şi în diferenţa dintre preţurile onorate şi cele oferite de firmele descalificate la licitaţie, substanţial mai mici. Trei dintre inculpaţi şi-au recunoscut vina şi au fost condamnaţi, iar în cazul celorlalţi zece, procesul continuă.

Timiş
Alina Gorghiu: „Cred că este nevoie de un lider al PNL care să vizeze unificarea dreptei, în vederea câştigării prezidenţialelor”

(…) „Cred că este nevoie de un lider al PNL care să vizeze unificarea dreptei până în alegerile europarlamentare”, a declarat senatorul Alina Gorghiu vineri (20 ianuarie 2017 - n.n.), într-o conferinţă de presă, la Timişoara.
În opinia sa, cei care vor conduce partidul ar trebui să-şi asume foarte clar proiectul politic de reunificarea a dreptei, proiect pe care ea îl va susţine şi fără de care „nu ar trebui să-şi dorească nimeni candidatura pentru conducerea PNL”.
Răspunzând întrebărilor presei, Alina Gorghiu a punctat că niciodată nu a funcţionat unificarea dreptei decât pe termen foarte scurt, atunci când s-au făcut alianţe politice.
„Eu cred că o coagulare pe termen lung poate fi făcută exclusiv printr-o fuziune a partidelor de dreapta”, a afirmat Alina Gorghiu.
Senatoarea crede că este esenţial ca liberalii să vadă că dreapta este fragmentată şi „trebuie să constatăm că întotdeauna, înaintea prezidenţialelor, un lider cu viziune, indiferent care a fost acela, a reuşit să coaguleze structurile de pe partea dreaptă şi din acest punct de vedere (...)”.
Alina Gorghiu a subliniat că nu discută acum nume de partide de dreapta şi despre liderii lor, ci doar despre principii, dar a făcut totuşi referire la USR şi ALDE, hotărârile revenind însă viitoarei conduceri legitime a PNL.

Bihor
UDMR invită partidele parlamentare să stabilească împreună proiectele prioritare ale judeţului

Senatorul UDMR Cseke Attila, liderul UDMR Bihor, a declarat miercuri (25 ianuarie 2017 - n.n.) că va trimite invitaţii celor cinci preşedinţi ai formaţiunilor politice parlamentare din judeţ pentru a identifica şi susţine împreună câteva proiecte necesare judeţului.
„Este un deziderat pe care UDMR şi l-a dorit de-a lungul timpului, anume să existe o înţelegere minimă între formaţiunile politice din judeţ privind anumite proiecte importante ale Bihorului, necesare, pe care le vedem cu toţii la fel. Noi am încercat să generăm asemenea înţelegeri şi pot să spun că au fost situaţii în care am reuşit acest lucru”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Cseke Attila. (…)
Întâlnirea nu va fi publică, a menţionat Cseke, dar rezultatele discuţiilor - în care ar urma să se stabilească trei-patru proiecte importante - vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice.
„Cred că două, trei sau patru proiecte ne vom putea asuma împreună, în acest mandat parlamentar, pentru a le susţine, indiferent cine va fi la guvernare şi cine în opoziţie. Să le susţinem cu toţii, fiecare cu cât poate. Cine e la guvernare, probabil, mai mult, cine e-n opoziţie, din opoziţie, dar pe aceste teme să încercăm să nu avem dispute publice şi politice, pentru că sunt importante pentru Bihor şi ele trebuie înfăptuite. Este un semnal de normalitate”, a afirmat Cseke.
Întrebat care ar fi proiectele UDMR Bihor pe care reprezentanţii săi parlamentari le-ar susţine, Cseke a amintit problema Autostrăzii Transilvania, dezvoltarea Aeroportului şi realizarea Sălii Polivalente din Oradea. „Toate au stăpâni diferiţi, dar interesul este comun, al bihorenilor”, a subliniat Cseke. (…)

Sibiu
Fiscul nu a început verificarea veniturilor şi impozitelor plătite de Klaus Iohannis, potrivit şefului instituţiei

Fiscul nu a început verificarea veniturilor şi impozitelor plătite de către preşedintele Klaus Iohannis, a precizat miercuri (25 ianuarie 2017 - n.n.) Nicu Florescu, Şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sibiu. Întrebat dacă a primit ordin de la Ministerul de Finanţe să înceapă verificarea veniturilor şi impozitelor plătite de către preşedintele Klaus Iohannis, Nicu Florescu a răspuns negativ.
Deputatul ALDE Varujan Vosganian a declarat, recent, că a solicitat ministrului Finanţelor să facă o evaluare a veniturilor şi impozitelor plătite de preşedintele Klaus Iohannis.
„Eu nu am cerut anchetarea averii lui Iohannis. De aceste lucruri se ocupă alte autorităţi, cum este ANI. Eu am cerut verificarea unor informaţii ale domnului Iohannis. În campania electorală, domnia sa a afirmat că din banii de meditaţii a cumpărat o seamă de imobile. Avem cu toţii prieteni profesori, am întrebat şi eu prieteni care sunt profesori renumiţi şi care fac meditaţii şi care mi-au spus că este imposibil ca din veniturile din meditaţii să faci aşa ceva. (…) Cred că ar trebui ca aceste afirmaţii să fie verificate, pentru că e vorba de nişte venituri care sunt cuantificabile şi orice venit trebuie trecut într-o declaraţie de venituri şi trebuie să urmeze regimul fiscal legal”, a explicat Vosganian. El a adăugat că, din aceste motive, a trimis o scrisoare ministrului Finanţelor să facă verificări.
„Domnul Iohannis a continuat cu campania sa de acuzare, după părerea mea frizând chiar şi încălcarea drepturilor omului privind unele persoane cercetate, privind evaziunea fiscală. Mie mi se pare că o persoană care se face apostolul respectării legalităţii trebuie să fie prima care să aibă situaţia clarificată, motiv pentru care am făcut o scrisoare ministrului Finanţelor, cu rugămintea să facă o evaluare a veniturilor şi impozitelor plătite de domnul Iohannis şi să confirme, nu câţi bani a primit domnul Iohannis, dar măcar să ne confirme autenticitatea acestei afirmaţii. Eu îmi doresc ca ANAF Sibiu să nu ne dea un răspuns aşa cum ne-au dat guvernele succesive privind contractul Bechtel”, a afirmat Varujan Vosganian.
Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat în 2015, peste 82.000 de lei din drepturi de proprietate intelectuală, dar are cu un imobil mai puţin şi nu mai deţine conturi în valută, potrivit declaraţiei de avere completate pe 14 iunie 2016 şi publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
Conform acesteia, Iohannis deţine în Sibiu, împreună cu soţia, două apartamente, unul de 84 mp şi altul de 253 mp şi trei case de locuit - de 377 mp, 76 mp şi respectiv, 64 mp. Spre deosebire de declaraţia publicată în 2015, şeful statului nu mai are apartamentul dobândit în 1999, de 166 mp.
În declaraţia publicată în 2015, Iohannis avea la capitolul active financiare trei conturi la BCR, unul de 13.500 euro, altul de 9.000 dolari şi unul de 161.000 lei. În declaraţia din 2016, preşedintele a menţionat doar un cont la BCR în valoare de 295.000 de lei.
În declaraţia completată în iunie 2016, Iohannis a trecut la capitolul venituri salariul de preşedinte - 133.879 lei şi suma de 82.844 lei din drepturi de proprietate intelectuală de la editura Curtea Veche Publishing. Carmen Iohannis a încasat din salariul de profesor la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu suma de 22.554 lei.
De asemenea, din închirierea unui imobil din Sibiu cei doi au încasat câte 59.960 lei. În declaraţia de avere din 2015, cei doi au încasat din chirie fiecare câte 69.985 lei.
Ca şi în declaraţia precedentă, Iohannis nu are datorii şi nu deţine autoturism şi nici bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă sau cult a căror valoare să depăşească 5.000 de euro.
În noiembrie 2015, soţii Iohannis au pierdut în instanţă un imobil din Sibiu. Soţii Iohannis nu mai sunt din aprilie anul trecut proprietarii casei din centrul Sibiului pentru care s-au judecat mai mulţi ani, fiind radiaţi din Cartea Funciară.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: