Actualitatea Ardeleana

Autor:

Mureş
Prefectul Lucian Goga: Concluzia discuţiilor de la MEN - autorităţile publice şi ISJ trebuie să ia decizia cu privire la Liceul Romano-Catolic

Prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga, a declarat, marţi (2 mai 2017 - n.n.), că la capătul unei discuţii organizate la Ministerul Educaţiei Naţionale, care a durat în jur de trei ore şi jumătate, s-a ajuns la concluzia că autorităţile publice locale din Târgu-Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş trebuie să ia o decizie cu privire la Liceul Romano-Catolic din municipiu.
„La invitaţia domnului ministru Pavel Năstase, am participat astăzi la o discuţie de trei ore şi jumătate, la Ministerul Educaţiei Naţionale, referitoare la Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş. Eu am organizat trei astfel de întâlniri de mediere cu toate părţile implicate. S-a concluzionat că autoritatea publică din Târgu-Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş sunt factorii care trebuie să ia o decizie în acest sens. Eu mi-am menţinut punctul de vedere că sunt de acord să existe orice unitate de învăţământ, dar cu respectarea prevederilor legale. Am participat la această discuţie în speranţa că se va debloca situaţia. (…) Lucrurile sunt foarte clar stipulate de lege, toată lumea trebuie să respecte legislaţia existentă. Există competenţe legale şi acestea sunt prevăzute de legile în vigoare”, a afirmat Lucian Goga.
Deputatul PMP de Mureş, Marius Paşcan, a arătat, la rândul său, că reuniunea de marţi, de la Ministerul Educaţiei Naţionale, a avut un „final predictibil”.
„Ministrul Pavel Năstase a conchis că instituţia pe care o conduce nu are competenţe pentru soluţionarea situaţiei juridice a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş. Totuşi, va trimite Corpul de control al Ministerului în verificare. Problema ţine de atributele legale ale autorităţilor publice locale, ceea ce, de altfel, personal susţin încă de la începutul acestui conflict. Aşa că, ceea ce deputatul Borbely Laszlo şi inspectorul şcolar general, Ştefan Someşan (fostul şef al ISJ Mureş - n.r.), au încurcat la timpul potrivit (cu consimţământul majorităţii consilierilor locali), se pare că nu mai poate descurca nimeni. În rest, rămâne cum autorităţile publice locale au stabilit deja”, a spus Marius Paşcan.
Reprezentanţii părinţilor elevilor de la Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş au precizat, într-un comunicat de presă, că poziţia lor este univocă, în sensul punerii în legalitate a unităţii de învăţământ, ridicarea restricţiilor în privinţa înscrierilor în clasele primare, reintroducerea liceului în reţeaua şcolară a municipiului Târgu-Mureş şi elaborarea unei metodologii speciale care să rezolve pe termen lung situaţia juridică a Liceului Teologic Romano-Catolic.
Părinţii susţin că legile în vigoare asigură cadrul legal pentru rezolvarea acestei situaţii, dar că este nevoie de „voinţa de a acţiona”.
Discuţia de la Ministerul Educaţiei Naţionale a fost convocată după ce Consiliul Local Târgu-Mureş a adoptat o hotărâre prin care solicită MEN o metodologie de rezolvare a situaţiei Liceului Teologic Romano-Catolic. (…)
În luna aprilie, ISJ Mureş nu a aprobat includerea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş în reţeaua şcolară pe motiv că hotărârea Consiliului Local nr. 33/2015 a fost atacată în instanţă, respectiv că Direcţia Naţională Anticorupţie desfăşoară o anchetă în acest caz.
În noiembrie 2016, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva fostului şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş, Ştefan Someşan, şi a fostului director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, Zsolt Jozsef Tamasi, pentru modul în care a fost înfiinţată unitatea de învăţământ.

Covasna
Majoritatea maghiară din CL Sfântu-Gheorghe a refuzat să i se acorde unui român Premiul Pro Urbe

Refuzul conducerii Primăriei Sfântu-Gheorghe de a nominaliza, pentru al patrulea an consecutiv, o persoană de naţionalitate română pentru titlul Pro Urbe a generat, joi (27 aprilie 2017 - n.n.), noi dispute în cadrul şedinţei Consiliului Local Municipal, reprezentanţii comunităţilor română şi maghiară acuzându-se reciproc de lipsă de toleranţă.
Decizia Consiliului Local Sfântu-Gheorghe, luată cu majoritatea voturilor reprezentanţilor UDMR, a fost ca titlul Pro Urbe să fie acordat în acest an domnului Dancs Arpad pentru activitatea desfăşurată în beneficiul comunităţii locale, însă aceasta a fost contestată de consiliera PSD Rodica Pârvan. Ea a declarat că premiul i s-ar fi cuvenit unui reprezentant al comunităţii româneşti, pe considerentul că din anul 2013 niciun român nu a mai primit acest titlu.
„Nu am nimic cu persoana nominalizată, ci cu principiul. (…) Războiul s-a încheiat, iar dacă cineva are impresia că a câştigat, în fond l-a pierdut, adâncind prăpastia, abisul care există între noi (comunităţile română şi maghiară - n.r). Am sperat că va exista înţelegere şi raţiune şi că se va pune capăt acestei încrâncenări. (…) O să vină rândul românilor la acest premiu la Paştele cailor. (…) Este o atitudine total discriminatorie şi voi protesta în continuare prin toate mijloacele mele”, a spus Rodica Pârvan. (…)
Rodica Rârvan a menţionat, printre altele, că persoana nominalizată de comunitatea românească pentru acest premiu a fost preotul ortodox Ioan Cucu, căruia i-a cerut scuze, în lipsă, pentru faptul că a fost atras în această dispută.
Reprezentanta PSD nu s-a ferit să-l acuze pe primarul Antal Arpad că a „transformat premiul Pro Urbe într-o monedă de schimb” pentru anumite „frustrări” etnice, dar şi de faptul că nu şi-a îndeplinit „misiunea de mediator între cele două comunităţi”.
În replică, primarul Antal Arpad (UDMR) a menţionat că, în opinia sa, acuzaţiile sunt nefondate, arătând că deschiderea de care el a dat dovadă, în cei aproape nouă ani de când se află la conducerea oraşului, nu a fost recepţionată pozitiv de comunitatea românească.
„Eu am sperat că vom intra într-o competiţie a gesturilor pozitive (…), într-o spirală pozitivă care să facă acest oraş şi întreaga comunitate locală să câştige, dar nu am primit răspunsurile din partea comunităţii româneşti. Am primit în continuare război (…) şi în loc să intrăm într-o spirală pozitivă, am intrat într-o spirală negativă. Eu nu mă simt responsabil şi nu cred că noi (comunitatea maghiară - n.r.) suntem responsabili, pentru că în aceşti aproape nouă ani am primit tot frână. (…) Ar trebui să tragem linie şi să începem să construim ceva împreună. (…) Eu vreau să îmi exprim disponibilitatea de a reseta relaţiile interetnice, dar pentru asta trebuie gesturi şi de o parte şi de alta, nu se poate ca unii să frâneze”, a spus Antal Arpad. (…)
Reprezentanţii fracţiunii Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) din cadrul Consiliului Local au refuzat să participe la vot, delimitându-se de dispută.
„Noi ne-am deconectat, am închis microfoanele, pentru că este o ruşine unde s-a ajuns cu premiul Pro Urbe. Nu este onorabil ce se întâmplă nici dintr-o parte, nici din alta. Deci noi nu am spus nici da, nici nu, iar părerea noastră este că fără respect nu vom rezolva nimic, dacă unui gest neprietenos îi răspunzi cu unul şi mai aspru. (…) Dar părerea mea este că premiul Pro Urbe a ajuns premiul pro UDMR”, a declarat consilierul PPMT, Balint Jozsef.
Premiul Pro Urbe este ce mai înaltă distincţie instituită de Consiliul Local Municipal în scopul recompensării morale a persoanelor care au contribuit la creşterea bunăstării comunităţii locale sau a prestigiului localităţii şi se acordă în fiecare an, în cadrul Zilelor Sfântu-Gheorghe, unei persoane care a împlinit vârsta de 70 de ani.
În urmă cu trei ani, Consiliul Local Sfântu-Gheorghe a decis să reducă numărul laureaţilor de la patru la unu, pentru a nu se crea „o inflaţie” de premianţi.
Şi la acea vreme consilierii români au protestat împotriva acestei hotărâri, pe considerentul că votul majoritar al reprezentanţilor UDMR din forul aleşilor locali va elimina orice şansă a cetăţenilor de naţionalitate română din municipiu de a mai obţine vreodată acest titlu onorific.

Covasna
Prefectul, acuzat de preşedintele Consiliul Judeţean că a fost la un pas de a bloca finanţarea pentru ONG-uri

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, susţine că prefectul Sebastian Cucu a fost la „un pas” de a bloca finanţarea proiectelor culturale, sportive şi de tineret, respectiv suma de 3 milioane de lei din bugetul judeţului, pusă la dispoziţia organizaţiile nonguvernamentale, pe considerentul că formularele tipizate au fost tipărite bilingv, în limbile română şi maghiară.
Tamas Sandor a declarat miercuri (26 aprilie 2017 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă, că în cursul zilei anterioare a primit o sesizare din partea prefectului, care a solicitat modificarea documentaţiei, iar Consiliul Judeţean a fost forţat să accepte această cerere pentru a nu bloca finanţarea proiectelor.
„S-a iscat o dispută destul de aprigă în Consiliul Judeţean pe această temă. (…) Prefectul ne-a sesizat să modificăm hotărârea, pentru că, în caz contrar, o atacă în instanţă. Dacă o atacă, atunci hotărârea se suspendă de drept şi atunci 500 de asociaţii, fundaţii, biserici etc. pierd posibilitatea de a obţine finanţare de la Consiliul Judeţean pentru activitatea lor. Şi ştiţi ce a atacat prefectul? O anexă la anexă, respectiv formularul solicitantului, care era în două limbi, în română şi, în paranteză, în limba maghiară (…) aşa cum permite, de altfel, legea. (…) Dacă ne războim cu prefectul, poate câştigăm (…), ştiu că dreptatea e de partea noastră, dar la ce ne va folosi asta dacă între timp blocăm fondul de proiecte? (…)”, a declarat Tamas Sandor. (…)
„Mie nu mi se pare normal, sincer vă spun, nu mi se pare normal. În loc să deschidem posibilităţile, să deschidem relaţiile noastre interumane, unii vor să se ducă spre o ţară retrogradă, naţionalistă”, a mai spus Tamas Sandor.
El a menţionat că, deşi CJ a făcut acest compromis din considerente pragmatice, „lucrurile nu se vor opri aici”, iar acest caz va fi adus la cunoştinţa forurilor europene, împreună cu alte exemple de încălcare a drepturilor minorităţii maghiare.
Prefectul Sebastian Cucu a subliniat că nu a cerut CJ altceva decât să respecte legea, menţionând că aceasta prevede obligativitatea ca actele administrative să fie întocmite în limba oficială a Statului Român, deci nu bilingv, cu posibilitate de traducere în limba minorităţii.
„Nu este vorba aici despre nicio încălcare a drepturilor minorităţilor, este vorba despre respectarea legii. Iar Legea 215 spune foarte clar că documentele oficiale, respectiv hotărârile consiliilor locale, consiliilor judeţene se întocmesc în limba oficială a statului, deci în limba română, iar apoi sunt traduse în altă limbă, în acest caz în limba maghiară. Noi nu am cerut altceva decât respectarea legii, pentru că anexele sunt şi ele părţi ale hotărârii”, a declarat prefectul Sebastian Cucu.
El a mai adăugat că formularul bilingv pus la dispoziţia ONG-urilor de către CJ a creat confuzii anul trecut, iar măsura luată de Prefectură a avut şi rolul de a evita repetarea acestora.
„Anul trecut am primit o sumedenie de reclamaţii din partea unor asociaţii româneşti care nu au putut accesa fondurile pentru că formularele erau greşite, prost traduse sau traduse doar pe alocuri, nu au înţeles şi nu au fost declarate eligibile. Noi am vrut să fim foarte vigilenţi, pe de o parte să cerem respectarea legii, iar pe de alta, să evităm confuziile şi dificultăţile create tocmai de formularul bilingv”, a mai spus prefectul Sebastian Cucu.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: