Actualitatea Ardeleana

Autor:

Cluj
Primăria Cluj-Napoca a început amplasarea plăcuţelor multilingve cu denumirea oraşului

Primăria Cluj-Napoca a început amplasarea indicatoarelor multilingve la intrările în oraş, în limbile română, maghiară şi germană, care să sublinieze dimensiunea istorică, multiculturală şi europeană a municipiului.
„Municipium Aelium Napocense Ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)” este inscripţia prezentă pe plăcuţă, sub acest text fiind trecut numele oraşului Cluj-Napoca în cele trei limbi, respectiv Kolozsvár şi Klausenburg.
Primul indicator deja montat se află la intrarea în municipiul Cluj-Napoca dinspre localitatea Floreşti, care este cea mai mare comună din România.
„Primăria Cluj-Napoca a început amplasarea indicatoarelor multilingve la intrările în municipiu, care să reflecte dimensiunea istorică, multiculturală şi europeană a oraşului nostru. În urma colaborării cu comisia de experţi a Universităţii „Babeş-Bolyai”, am stabilit ca indicatoarele multilingve să respecte criteriile menţionate şi să cuprindă denumirea istorică din perioada romană a oraşului nostru, respectiv referirea la acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian (117-138 d.Hr.)”, se arată într-un comunicat al Primăriei Cluj-Napoca, din 16 mai 2017.
Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, pe măsură ce vor fi obţinute avizele şi autorizaţiile legale, se vor amplasa indicatoare multilingve şi la celelalte intrări în oraş.
În data de 21 februarie 2017, Tribunalul Cluj a admis o cerere prin care îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat atunci că denumirea oraşului în limbile română şi maghiară trebuie să fie pe acelaşi indicator, însă nu se precizează pe care, dacă e vorba doar de indicatoarele de la intrările în oraş sau de toate plăcuţele pe care apare denumirea oraşului.
„S-a admis în parte acţiunea formulată de Asociaţia „Minority Rights” şi a fost obligat primarul municipiului Cluj-Napoca să inscripţioneze plăcuţele cu denumirea Cluj-Napoca şi în limba maghiară, pe aceeaşi plăcuţă cu denumirea în română”, a spus, la acel moment, Simona Trestian.
Aceasta a precizat că asociaţia respectivă a formulat cereri ca plăcuţele să fie inscripţionate cu denumirea oraşului şi în alte limbi, dar acestea au fost respinse.

Sălaj
UDMR vrea readucerea pragului de folosire a limbii materne la 10% şi folosirea liberă a simbolurilor maghiare

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) doreşte reducerea pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10%, precum şi folosirea liberă a simbolurilor gen steagul Ţării secuieşti (?! - n.n.), se arată în strategia formaţiunii pentru următorii doi ani, adoptată sâmbătă (13 mai 2017 - n.n.) de Congresul UDMR, desfăşurat la Zalău.
În raportul politic prezentat la Congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că obiectivul uniunii este, în continuare, să obţină „schimbări majore în privinţa utilizării limbii materne”.
„Am elaborat amendamentul la Legea 215 (Legea administraţiei publice - n.r.). Avem intenţia de a merge mai departe şi de a scoate punctele interpretabile de acolo, să fie totul clar, fără echivoc. Dorim reducerea pragului şi introducerea unui prag alternativ pentru comunităţile minoritare. De asemenea, propunem respectarea acordurilor pe care le-a semnat, le-a ratificat România, dar niciodată nu le-a respectat. Dorim să introducem în legile, normele din România şi sancţiuni foarte clare în cazul în care nu se respectă aceste acorduri pe care România le-a ratificat, dar nu le-a respectat şi va fi de fapt o măsură a cooperării sincere şi eficiente cu partidele majoritare dacă iniţiativele noastre în acest sens vor fi sau nu sprijinite în Legislativ şi în alte foruri”, a precizat Kelemen Hunor.
Intenţia UDMR este de coborâre a pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10% şi introducerea pragului alternativ, respectiv efectivul minim care să presupună folosirea limbii materne în instituţiile publice, astfel: în cazul unei localităţi cu o populaţie sub 10.000 de locuitori, numărul minim de persoane aparţinând minorităţii naţionale pentru a se impune necesitatea aplicării drepturilor lingvistice este de 300, între 10.000 şi 25.000 este 500, între 25.000 - 50.000 este 1.000 de persoane, între 50.000 şi 100.000 este de 2.000, iar la peste 100.000 de locuitori 10.000 trebuie să fie numărul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale pentru a se impune necesitatea aplicării acestor drepturi lingvistice.
Documentul strategic susţine că, deşi se află în vigoare reglementări legislative care prevăd obligativitatea acestei măsuri, în multe localităţi lipseşte inscripţionarea în limba maghiară a denumirilor localităţii, străzilor, locurilor publice şi instituţiilor.
De asemenea, UDMR îşi doreşte ca, atunci când etnicii maghiari se adresează Primăriei, direcţiei de taxe şi impozite sau inspectoratelor şcolare, formularele să fie accesibile şi în limba maghiară, să fie posibilă completarea şi înregistrarea documentelor şi în limba maghiară şi să existe acces la informaţii de interes public în limba maternă.
„Utilizarea simbolurilor naţionale în Secuime (?! - n.n.) este un obiectiv foarte clar. Dorim să nu fie absolut nimeni intimidat sau sancţionat dacă va folosi simbolurile naţionale în Secuime - steagul Ţării secuieşti (?! - n.n.) sau steagul unguresc. (…) Nu cedăm. Mergem înainte, pe cât se poate cu capul sus, câteodată cu capul plecat, dar întotdeauna în mod constructiv”, a adăugat Kelemen Hunor.
În cadrul Congresului de sâmbătă, de la Zalău, au fost adoptate, în unanimitate, mai multe modificări ale Statutului şi Programului uniunii. Acestea vizează, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale.
De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, care va permite ca, la nivelul organizaţiilor locale ale uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR.
La finalul congresului au fost prezentate trei rezoluţii: Tanczos Barna - „Viitor sigur pentru mediul rural din Transilvania!” (rezoluţia congresului în domeniul politicii agrare), Csep Eva Andrea - „Violenţa împotriva femeilor este problema comunităţii, nu doar a victimei” şi Winkler Gyula - „Minority SafePack - instrument european pentru apărarea drepturilor comunităţii maghiare”.

Sălaj
Kelemen Hunor: „În România nu funcţionează statul de drept şi democraţia, nu se poate vorbi de separaţia puterilor”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă (13 mai 2017 - n.n.), că ceea ce se întâmplă în România anului 2017 reprezintă un „tablou dezamăgitor”, deoarece, în opinia sa, nu funcţionează statul de drept şi democraţia şi lipseşte separaţia puterilor în stat.
„Încep cu problema cea mai gravă în 2017. Dacă reuşim să ne ţinem departe de lupta politică ce se dă între partidele politice române şi ne axăm doar pe ceea ce se întâmplă în România, atunci, din păcate, tabloul pe care îl vedem este dezamăgitor. Nu funcţionează statul de drept, nu funcţionează democraţia în România. Din păcate, nu putem vorbi de separaţia puterilor în stat în România, în ziua de azi, pentru că există foarte multe suprapuneri în ceea ce priveşte prerogativele şi competenţele puterilor de stat şi există foarte multe abuzuri din cauza acestei lipse a separaţiei puterilor în stat. Legislativul, instanţele judecătoreşti şi Executivul parcă au intrat într-o competiţie, într-o luptă. Practic, care îşi propune să aibă rezultat final desemnarea unui învingător ce va fi deţinătorul adevărului absolut, ceea ce nu este bine deloc pentru că acest lucru duce la haos, duce la intimidare şi la lipsa completă a unui stat de drept funcţional şi eficient. (…) Niciodată nu ştii exact ce se va întâmpla mâine”, a precizat liderul UDMR, în raportul politic prezentat la Congresul UDMR.
Kelemen Hunor a adăugat că maghiarii din Transilvania vor ca promisiunile făcute în 1918, la Alba-Iulia, să devină realitate, iar drepturile minoritarilor să nu existe doar pe hârtie.
„Noi, maghiarii din Transilvania, avem interesul ca România să fie un stat de drept funcţional, democratic, în care puterile de stat sunt separate, drepturilor minoritarilor să existe nu numai în sertare, pe hârtie, ci şi în realitate şi promisiunile care s-au făcut în 1918 să devină realitate şi să fim recunoscuţi ca minoritate, ca un factor făuritor de stat”, a arătat el.
De altfel, şi documentul strategic propus spre aprobare Congresului UDMR menţionează modificarea Constituţiei, care să recunoască „comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului şi să situeze pe primul loc cetăţeanul, nu statul”.

Sălaj
Dragnea, la Congresul UDMR: „Vă invit să lucrăm împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani”

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a adresat UDMR invitaţia ca, la 100 de ani de la crearea statului român modern, cele două formaţiuni politice să lucreze împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani.
„Apreciez că UDMR, alături de partidele democratice din România, poate participa la construcţia unui proiect nou, pentru România, pentru următoarea sută de ani. La anul vom sărbători împreună Centenarul. Dincolo de rănile istoriei sau de abuzurile unor regimuri profund nedemocratice, avem o istorie comună, mai ales aici, în Transilvania, care a însemnat convieţuire paşnică, prietenie şi solidaritate între oameni, dacă ne uităm la nivel comunităţilor. Chiar dacă politica învrăjbeşte, şi învrăjbeşte mai ales în campaniile electorale, vă invit să fim raţionali şi pragmatici şi să discutăm aici problemele noastre, aici în ţară, pe care să le rezolvăm împreună. (…) Dacă vom accepta strategiile de dezbinare, unele construite chiar în interiorul ţării, avem şanse să pierdem unele lucruri pe care le-am clădit împreună, şi cu greu, şi cred că cel mai important lucru pe care trebuie să nu îl pierdem este încrederea între maghiari şi români. Vă invit ca, la 100 de ani de la crearea statului român modern, să lucrăm împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani”, a declarat Liviu Dragnea, sâmbătă (13 mai 2017 - n.n.), la Congresul UDMR.

Acesta a adăugat că din 1990 s-a produs un salt uriaş în acordarea de drepturi egale pentru minorităţi, procesul este în curs şi multe lucruri se vor rezolva în viitorul nu foarte îndepărtat.
În acelaşi context, liderul PSD a precizat că este grav faptul că în ultimii 27-28 de ani, perioadă în care s-au cheltuit miliarde de euro în România, nu există o autostradă care să traverseze Carpaţii.
Liviu Dragnea a subliniat că este de acord cu învăţământul în limba maternă, pentru etnicii maghiari, dar i-a sfătuit pe maghiarii din ţară să îi înveţe pe copii şi limba română, pentru a avea mai mari şanse în găsirea unui loc de muncă în România.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: