Actualitatea Ardeleana

Autor:

Alba
ADR Centru: Cetatea de refugiu din Saschiz şi Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate din Rupea, restaurate cu fonduri europene

Cetatea de refugiu din Saschiz, judeţul Mureş, şi Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Rupea, judeţul Braşov, vor fi restaurate cu fonduri europene, în acest sens fiind semnate vineri (26 mai 2017 - n.n.) contractele de finanţare, potrivit unui comunicat transmis de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.
Valoarea totală a ambelor proiecte este de peste 10,5 milioane lei, menţionează sursa citată.
Contractele de finanţare au fost semnate de directorul general al ADR Centru, Simion Creţu, şi primarul comunei Saschiz, Ovidiu Şoaită, respectiv reprezentantul Parohiei Evanghelice C.A. Rupea, Petru Simon.
Proiectul „Restaurarea cetăţii de refugiu secolul XIV din Saschiz, jud. Mureş” are o valoare totală de peste 8,49 milioane de lei, din care circa 8,26 milioane lei reprezintă finanţare nerambursabilă.
Obiectivul general al proiectului de restaurare din comuna Saschiz vizează Cetatea de refugiu, a cărei denumire anterioară era de Cetate ţărănească, şi redarea acesteia publicului vizitator. Se doreşte revitalizarea cetăţii şi oferirea unei experienţe turistice de calitate prin efectuarea lucrărilor de restaurare a monumentului şi prin păstrarea tuturor caracteristicilor sale istorice şi artistice, arată sursa citată.
De asemenea, se vor realiza şi distribui materiale de informare şi publicitate pentru a evidenţia valorile reprezentate de către clădire şi în privinţa funcţionalizării acesteia, dar şi realizarea unor activităţi de marketing şi promovare turistică a obiectivului de patrimoniu, inclusiv digitizarea lui.
Ridicată pe ruinele unei fortificaţii romane, Cetatea din Saschiz avea o poziţie strategică importantă. Conform unor izvoare istorice locale, la construcţie au „pus umărul” şapte sate - Saschiz, Cloasterf, Archita, Daia, Criţ, Diawaldia şi Adamsdorf, ultimele două azi dispărute. Reabilitarea acestui obiectiv va reda turiştilor plăcerea de a se bucura de vizitarea unei fortificaţii tradiţionale transilvane, beneficiarul finanţării estimând o creştere a numărului de vizitatori după intervenţia asupra obiectivului de patrimoniu.
Proiectul „Lucrări de reparaţii, conservare şi introducere în circuitul turistic la Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Rupea” are o valoare totală de aproximativ 2,05 milioane lei, din care peste 1,9 milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă solicitată.
Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate din Rupea are nevoie de lucrări de reparaţii, conservare şi introducere în circuitul turistic, cu atât mai mult cu cât investiţiile recent realizate la Cetatea Rupea de administraţia locală au dus la o creştere semnificativă a numărului de turişti.
Monumentul, care face obiectul contractului de finanţare semnat vineri la Alba-Iulia, se află în partea nord-estică a pieţei oraşului şi este parţial ascuns privirii de clădiri contemporane. Se apreciază că această biserică a fost întemeiată cel puţin la începutul veacului al XIV-lea. Se prezintă ca un edificiu sub formă de sală, cu un cor închis poligonal, având o sacristie rectangulară la nord. Toate portalurile vechi, de la intrările de sud şi vest ale navei şi de la sacristie, dar şi tabernacolul din cor ori ferestrele sunt de factură gotică.
Prin proiectul propus de Parohia Evanghelică Rupea sunt vizate acţiuni de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, de digitizare a acestuia, precum şi de întocmire şi operaţionalizare a unui plan de marketing, care va include acţiuni socio-culturale. Astfel, se doreşte consacrarea obiectivului de patrimoniu ca un centru de atracţie turistică şi o creştere a numărului de vizitatori cu circa 30% anual.
„Recent, am semnat mai multe contracte de finanţare pentru reabilitarea obiectivelor din patrimoniul cultural al Regiunii Centru. Există multe cetăţi, castele, mănăstiri care necesită investiţii pentru reabilitare, reparaţii şi conservare, precum şi pentru reintroducerea lor în circuite turistice. Este foarte importantă o viziune de ansamblu, o abordare integrată, pentru dezvoltarea structurilor de primire turistică şi de modernizare a căilor de acces către aceste obiective”, a afirmat directorul general al ADR Centru.
Potrivit lui Simion Creţu, între 2007 şi 2013, prin POR s-au investit în total peste 43 milioane de euro, prin 8 astfel de proiecte. Pentru actuala perioadă de programare, s-au depus 71 de cereri de finanţare, a căror valoare totală este de peste 120 milioane de euro.
„Vom contracta proiecte până la atingerea nivelului alocat pentru această prioritate de investiţii, de circa 36 milioane euro, sume nerambursabile, la care se adaugă contribuţiile beneficiarilor, pentru realizarea activităţilor pe care şi le-au propus. Suntem direct interesaţi şi implicaţi în susţinerea creşterii durabile a turismului regional, pentru a impulsiona dezvoltarea economică şi atragerea de noi turişti”, a conchis Simion Creţu.

Covasna
Primarul Antal Arpad: „Am contabilizat o pierdere de imagine în faţa cetăţenilor din cauza lipsei de personal”

Primăria Sfântu-Gheorghe a contabilizat o „pierdere de imagine” în faţa cetăţenilor în ultimii ani, pe fondul lipsei de personal, iar acest lucru trebuie să se schimbe, a declarat, joi (25 mai 2017 - n.n.), primarul Antal Arpad.
Potrivit acestuia, din 2009 şi până în 2013, din instituţia pe care o conduce au plecat aproape o sută de funcţionari şi au fost angajaţi doar 25 în condiţiile blocării posturilor, iar personalul Primăriei a fost suprasolicitat şi a putut face cu greu faţă volumului mare de muncă.
„Am făcut un grafic să vedem cum arată plecările şi angajările în Primărie (…) În 2009 au plecat 32 de persoane şi a fost angajat unul singur, în 2010 au plecat 29 şi au fost angajate trei, în 2011 au fost 13 la 9, în 2012 au fost 11 la 3, iar în 2013, 17 la 9 şi încă nu am reuşit să reechilibrăm balanţa. Anul acesta, în 2017, în sfârşit am angajat până acum 23 de persoane şi au plecat doar şapte, deci balanţa e pozitivă, dar per total încă avem deficit de personal”, a declarat Antal Arpad, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a mai spus că este convins că cetăţenii municipiului Sfântu-Gheorghe „au avut de suferit” din această cauză şi că Primăria va trebui să-şi recâştige capitalul de imagine.
„În momentul în care în patru ani pierzi aproape 70 de persoane şi nu ai cum să le înlocuieşti, pe cei care rămân se pune o presiune mai mare, un volum mai mare de muncă şi devin mai irascibili cu cetăţenii. Sunt convins că şi noi trebuie să contabilizăm o pierdere de imagine în faţa cetăţenilor din punctul de vedere al muncii prestate, pentru că pur şi simplu s-a pus o presiune imensă pe oameni, deoarece au rămas mai puţini. Anul acesta acest lucru trebuie să se schimbe. Nu se va schimba de azi pe mâine foarte radical, dar trebuie să se schimbe. Dacă eu am răbdare cu cetăţenii şi ceilalţi trebuie să aibă răbdare, pentru că şi ziua mea e formată din 24 de ore”, a mai spus primarul Antal Arpad.

Cluj
Prinţul Charles va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai”

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) va decerna Alteţei Sale Regale Charles, Prinţ de Wales, titlul de Doctor Honoris Causa, în cadrul unei ceremonii solemne care va avea loc luni (5 iunie 2017 - n.n.) după-amiază.
„Aflat pentru prima oară în vizită la Cluj, moştenitorul Coroanei Regale Britanice va primi titlul onorific în cadrul unei ceremonii restrânse, la care vor avea acces şi un număr limitat de jurnalişti”, au anunţat joi (25 mai 2017 - n.n.) reprezentanţii UBB.
Ceremonia va avea loc în Aula Magna din clădirea principală a UBB, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1.
Prinţul Charles s-a aflat ultima oară în România la sfârşitul lunii martie, pentru o vizită de trei zile, pe parcursul cărora a fost prezent la nu mai puţin de 12 întâlniri şi evenimente oficiale.
În prima zi a vizitei, Alteţa Sa Regală a depus o coroană de maci la Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I şi a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Steaua României” în Grad de Mare Cruce. (…)
La data de 31 mai 2014, Alteţa Sa Regală Charles, Prinţ de Wales, a primit şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, festivitatea având loc atunci în Aula Magna a Palatului Facultăţii de Drept.
Prinţul Charles manifestă un deosebit interes pentru România. Începând din 1977, a vizitat România de mai multe ori şi s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural românesc. În 2006, şi-a achiziţionat în satul braşovean Viscri o fostă proprietate a unei familii de saşi, o căsuţă veche construită în 1758. În prezent, are mai multe proprietăţi în România.

Hunedoara
Consiliul Judeţean va solicita Ministerului Culturii administrarea tuturor cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei

Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a adoptat vineri (26 mai 2017 - n.n.) un proiect de hotărâre prin care solicită trecerea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei din administrarea Ministerului Culturii în cea a instituţiei judeţene, după modelul celei de la Sarmizegetusa Regia.
Solicitarea autorităţilor judeţene se referă la cetăţile dacice Costeşti - Cetăţuie, Costeşti - Blidaru, Luncani - Piatra-Roşie, Băniţa şi aşezarea dacică Feţele Albe.
Vicepreşedintele CJ Hunedoara, Sorin Vasilescu, a explicat că hotărârea a fost pregătită în condiţiile în care se speră ca Parlamentul României să respingă un proiect de lege care prevedea înfiinţarea unei agenţii naţionale de administrare a cetăţilor dacice, soluţie criticată în mai multe rânduri de autorităţile din judeţul Hunedoara.
„Aşteptăm ca Parlamentul să respingă proiectul de lege prin care se dorea înfiinţarea unei agenţii naţionale care ar fi trebuit să administreze cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. În acel moment, vom iniţia un proiect de hotărâre de guvern prin care vom solicita preluarea cetăţilor dacice din administrarea Ministerului Culturii în administrarea CJ Hunedoara”, a spus Vasilescu.
În expunerea de motive prezentată consilierilor judeţeni se arată, printre altele, că instituţia are în program accesarea de fonduri europene pentru conservarea şi restaurarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. De asemenea, CJ Hunedoara a încheiat deja un protocol de colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului în scopul protejării cetăţilor prin proiecte de cercetare aplicată, restaurare şi punere în valoare a acestor monumente UNESCO.
„Cetăţile dacice pot să atragă o îmbunătăţire a infrastructurii, dezvoltarea unei zone turistice şi posibilitatea ca populaţia din zonele respective să realizeze câştiguri din turism”, a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora.
Numărul turiştilor care au vizitat Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia în primele patru luni ale acestui an a depăşit 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Autorităţile din judeţul Hunedoara estimează că în acest an fosta capitală a Daciei va fi destinaţie pentru cel puţin 100.000 de turişti.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: