Actualitatea Ardeleana

Autor:

Covasna
Programări on-line la Serviciul de Paşapoarte, începând cu data de 1 noiembrie

Conducerea Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Covasna va implementa, începând cu data de 1 noiembrie 2017, programarea on-line pentru eliberarea documentelor de călătorie peste hotare, în scopul reducerii aglomeraţiei şi eficientizării activităţii.
Şefa Serviciului, subcomisarul Alina Dana Ioniţă, a declarat, marţi (31 octombrie 2017 - n.n.), că aplicaţia a fost creată de Direcţia Generală de Paşapoarte şi funcţionează şi în alte judeţe din ţară.
„Nu toate judeţele au optat până în momentul de faţă pentru înscrierea pe această platformă, noi am optat începând cu data de 1 noiembrie. (…) Vreau să precizez că această programare nu este obligatorie. Noi îi primim pe toţi cetăţenii, indiferent dacă au sau nu au programări on-line. Unul dintre cele două ghişee este cu programări on-line, iar celălalt este pentru toată lumea”, a declarat Alina Dana Ioniţă, în cadrul unei conferinţe de presă.
Potrivit acesteia, numărul solicitărilor a crescut considerabil în acest an, în mare parte din cauza cererilor venite din partea unor cetăţeni din afara judeţului, preponderent din Braşov şi Bacău.
Concret, în primele nouă luni au fost preluate 8.715 cereri, faţă de 6.068 preluate în perioada similară a anului trecut şi au fost eliberate 4.282 de paşapoarte electronice şi 4.383 de paşapoarte temporare, faţă de 3.228 şi respectiv, 2.790 emise în aceeaşi perioadă de raportare.
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a subliniat că înscrierea on-line funcţionează cu succes şi la Serviciul de Înmatriculări şi Permise Auto Covasna.
„În practică, ce credem noi că se va întâmpla, este că … solicitanţii nu vor mai veni de-a valma, să zic aşa. (…) Ai rezervare şi la data şi ora stabilite te prezinţi acolo. Încercăm să evităm cozile interminabile şi aglomeraţia. Eu cred că acesta este principalul aspect pe care noi sperăm ca astfel să reuşim să îl îmbunătăţim”, a afirmat Sebastian Cucu.
Aplicaţia poate fi accesată pe platforma www.epasapoarte.ro, precum şi pe pagina de internet a Instituţiei Prefectului - Judeţul Covasna.

Hunedoara
Tăriceanu: „Tronsonul de autostradă dintre Piteşti şi Sibiu ar putea fi realizat până la sfârşitul mandatului nostru”

Tronsonul de autostradă dintre Piteşti şi Sibiu ar putea fi realizat cu fonduri atrase de la partenerii financiari europeni ai României, existând posibilitatea ca lucrările să fie încheiate până la sfârşitul mandatului actualei coaliţii, a declarat marţi (31 octombrie 2017 - n.n.), la Deva, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
Acesta a susţinut că existenţa tronsonului de autostradă care permite legătura dintre Constanţa şi partea de vest a ţării va aduce un plus de dezvoltare pentru toate oraşele care se află de-a lungul Coridorului 4 paneuropean.
„Eu nutresc speranţa ca proiectul pentru completarea Coridorului 4 din autostrada care va lega, în final, Constanţa de vestul ţării, mă refer la tronsonul dintre Piteşti şi Sibiu, să aducă un plus de dezvoltare pentru toate oraşele care sunt de-a lungul acestei autostrăzi, pentru că, evident, infrastructura de transport este un deziderat-cheie pentru atragerea investiţiilor”, a spus preşedintele Senatului.
El a menţionat că subiectul tronsonului de autostradă dintre Piteşti şi Sibiu a fost discutat cu partenerii din coaliţie, apreciind că sursele de finanţare vor proveni de la instituţii financiare cu care România are deja relaţii.
„Chiar aseară am discutat la nivelul coaliţiei ingredientele, ca să spun aşa, pentru completarea autostrăzii între Piteşti şi Sibiu. Sunt deja adunate şi, cel mai probabil, proiectul se va realiza împreună cu partenerii instituţionali financiari europeni, adică BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi, probabil, şi Banca Mondială. Lucrul acesta îmi dă garanţia că vom putea să facem proiectul, să-l terminăm până la sfârşitul mandatului nostru”, a afirmat Tăriceanu.
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a fost prezent, marţi după-amiază, la Deva pentru a-l susţine pe candidatul ALDE în alegerile parţiale pentru Primăria Deva, din 5 noiembrie, Ioan Ovidiu Popa.

Covasna
Ministerul Mediului a aprobat recoltarea a 9 urşi periculoşi; autorităţile locale spun că numărul este insuficient

Ministerul Mediului a aprobat recoltarea a nouă urşi periculoşi de pe raza judeţului Covasna, dar numărul nu este suficient pentru ca populaţia să se afle în siguranţă, a declarat, luni (30 octombrie 2017 - n.n.), preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
Potrivit acestuia, trei dintre cei nouă urşi au fost deja împuşcaţi.
„În ultimele două săptămâni am primit nouă aprobări din partea ministerului de resort pentru recoltarea urşilor periculoşi. Cinci aprobări au fost pentru Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor (AJVPS), trei pentru Asociaţia de Vânătoare Harghita Sud, care este în judeţul nostru, şi una pentru Asociaţia de Vânătoare din Bodoc. Autorizaţii au fost date pentru toţi cei nouă urşi şi deja s-au recoltat trei dintre aceştia”, a declarat Tamas Sandor, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a subliniat că este vorba despre „recoltare prin împuşcare” a urşilor care au devenit „insuportabil de periculoşi” şi nu despre relocarea acestor animale.
Tamas a mai adăugat că „s-a făcut un pas important” înainte, după aproape un an şi jumătate în care a existat interdicţie totală pentru împuşcarea urşilor, însă nu suficient, având în vedere faptul că urşii s-au înmulţit foarte mult în această perioadă.
„Din păcate, pericolul nu a trecut (…), efectivul de urşi s-a mărit foarte mult, pentru că un an şi jumătate a fost restricţie totală”, a mai adăugat Tamas Sandor.
Specialiştii susţin că în judeţul Covasna efectivul optim de urşi este de aproximativ 700 de exemplare, dar numărul real al acestora este aproape dublu.
Potrivit conducerii Agenţiei de Protecţie a Mediului Covasna, mulţi dintre ei şi-au părăsit habitatul şi au pricinuit numeroase pagube materiale - au distrus culturi agricole, au omorât animale domestice şi au atacat oameni.
În localitatea Bodoc, spre exemplu, urşii au ajuns în cimitir, dar şi în gara CFR, unul dintre ei fiind lovit de un tren în urmă cu câteva luni.

Mureş
Biro Zsolt (PCM-UDMR): „Catalonia, Lombardia şi Veneto transmit un mesaj important din Transilvania”

Deputatul UDMR de Mureş, Biro Zsolt, care este şi liderul Partidului Civic Maghiar (PCM), a arătat, într-o postare pe pagina sa de socializare, că „autonomia este soluţia” şi că vizibilitatea regiunilor Catalonia, Veneto şi Lombardia ar transmite un mesaj important pentru Transilvania.
„Autonomia este soluţia! Catalonia, Lombardia, Veneto - cele trei regiuni europene, care sunt cele mai vizibile astăzi (dar putem continua cu aspiraţiile regionale crescânde indiferent dacă ne gândim la scoţieni, irlandezi sau la un partid regional din Silezia, Polonia), transmit şi astăzi un mesaj important din Transilvania. Pe baza tendinţei şi a atitudinii statelor naţionale europene, se poate trage concluzia că ceea ce am subliniat întotdeauna în zona Transilvaniei şi, în special, în ţara secuilor (?! - n.r.), este acum din ce în ce mai deschis pentru actorii politici europeni renumiţi, şi anume că autonomia este legitimă şi pozitivă”, a arătat deputatul UDMR.
Parlamentarul a mai precizat, în aceeaşi postare, că, din punct de vedere al politicii de securitate, aceasta reprezintă stabilitatea, iar separarea teritorială unilaterală generează o politică negativă, nelegitimă şi de securitate.

Harghita
Apa minerală, în topul celor mai exportate mărfuri din judeţ în primul semestru al anului

Topul celor mai exportate mărfuri din Harghita, în primul semestru al anului, este condus de apa minerală, urmată de bere, mobilierul de lemn, cheresteaua şi lemnul rotund, se arată într-un material prezentat luni (30 octombrie 2017 - n.n.), la şedinţa Colegiului Prefectural, de Biroul Vamal Harghita.
Potrivit sursei citate, în primul semestru al anului, în Harghita s-au înregistrat 1.035 de operaţiuni de export, iar apa minerală a fost marfa cea mai exportată în această perioadă, ţările în care a ajuns fiind Canada, Republica Moldova, SUA sau Republica Coreea.
De asemenea, din Harghita s-a mai exportat bere în Macedonia, mobilier de lemn în Elveţia, Israel şi Canada, cherestea răşinoase în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Iordania, Irak, Oman, dar şi lemn rotund răşinoase în China.
Printre alte produse exportate se numără aţa de cusut, diferite fire, material de schelărie din oţel sau părţi de construcţii din aluminiu.
Potrivit materialului prezentat, „valoarea statistică a mărfurilor exportate în semestrul I 2017 este de aproximativ 59.121.664 lei”.
De asemenea, s-au înregistrat 996 de operaţiuni de import, cu o valoare de 96.680.981 lei.
În Harghita s-au importat, preponderent, membrane din material plastic pentru produse alimentare din Belarus, suplimente alimentare din China şi SUA, aţă de cusut din China, India şi Turcia, hârtie igienică şi articole din hârtie din Ucraina, Serbia, Republica Moldova sau articole plastice din Serbia.
Printre mărfurile importate se mai numără vitrine frigorifice şi piese de schimb pentru vitrine frigorifice aduse din China şi Turcia, cărbune din lemn, cherestea, pal melaminat şi pal brut din Ucraina, tablă din aluminiu din Turcia, articole de uz casnic din China, diferite fire din China, India, Indonezia, Republica Coreea şi Thailanda, sau anvelope pneumatice noi din cauciuc pentru auto din Republica Coreea.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: