Actualitatea Ardeleana

Autor:

Harghita
Procesul președintelui CJ, Borboly Csaba, se reia după ce s-a schimbat completul de judecată

Procesul în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, este judecat pentru mai multe infracţiuni, printre care şi abuz în serviciu, se reia după ce s-a schimbat judecătorul cauzei şi, potrivit jurisprudenţei, magistratul care a preluat dosarul trebuie să administreze probatoriul.
Judecătorul Gabriela Nicoleta Chihaia l-a înlocuit la preşedinţia completului de judecată pe Vlad Mihai Neagoe, care s-a transferat la o instanţă din Braşov, iar potrivit unei decizii CEDO, trebuie să reînceapă cercetarea judecătorească.
Avocatul Sergiu Bogdan, care îl apără pe preşedintele CJ Harghita, a explicat că şi avocaţii erau pregătiţi să susţină acelaşi lucru, întrucât există jurisprudenţă extinsă în acest sens.
„Există o decizie contra României, „Curtean contra României”, în care CEDO a condamnat România pentru faptul că în cursul judecăţii, un judecător s-a schimbat. Motiv pentru care a spus că cine dă o soluţie, ar trebui, firesc, în mod nemijlocit să administreze probatoriul relevant, ori probatoriul relevant înseamnă declaraţii de inculpaţi, martorii din rechizitoriu şi aşa mai departe. Ceea ce doamna judecător a invocat din oficiu, oricum eram pregătiţi să susţinem, există jurisprudenţă destul de extinsă în acest sens şi la Curtea de Apel Mureş şi la Înalta Curte, chiar împotriva voinţei inculpaţilor”, a explicat presei avocatul Sergiu Bogdan.
La termenul de luni, judecătoarea cauzei le-a pus în vedere apărătorilor să nu reprezinte doi sau mai mulţi inculpaţi, inclusiv în substituire, pentru a nu exista situaţia în care doi inculpaţi cu interese contrare să fie apăraţi de acelaşi avocat.
Despre acest lucru, avocatul Sergiu Bogdan, care îi reprezintă pe Borboly Csaba şi pe inculpatul Palffy Domokos, a spus că acuzaţiile faţă de cei doi sunt diferite şi nu există interese contrare.
„Există o interdicţie, dacă există interese contrare. Practic, este situaţia în care inculpaţii au interese contrare. Noi nu suntem în această situaţie. Acuzaţiile faţă de domnul Palffy şi domnul Borboly sunt acuzaţii care sunt eterogene, fiecare este acuzat de alte fapte, nu are legătură una cu cealaltă. (...) Interesele contrare rezultă din acuzaţii, este o discuţie pe care o vom purta, probabil, la termenul următor şi o să explicăm în acest sens. Ca strategie, în general nu angajăm cauze în astfel de situaţii, deci noi nu am fi angajat cauza dacă eram în astfel de situaţie, practic sunt persoane care nu au interese contrare, pentru că sunt acuzaţii diferite”, a punctat Sergiu Bogdan.
Judecătorul le-a mai spus avocaţilor să formuleze până la termenul viitor excepţiile şi cererile pe care le-ar fi ridicat în camera preliminară.
La termenul viitor urmează să fie audiat din nou preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, singurul dintre inculpaţi care şi-a exprimat dorinţa de a da o declaraţie la începutul cercetării judecătoreşti, ceilalţi anunţând judecătorul că o vor face spre finalul procesului.
De asemenea, doi martori care trebuiau să fie audiaţi luni (19 februarie 2018 - n.n.) au fost anunţaţi că acest lucru se va întâmpla altă dată, întrucât procesul se reia.
Procesul a fost amânat pentru data de 26 martie.
Potrivit DNA Târgu-Mureş, Borboly Csaba a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - câte trei acte materiale, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - trei acte materiale, două infracţiuni de fals intelectual şi denunţare calomnioasă.
Aceeaşi sursă susţine că prejudiciul total produs judeţului Harghita, ca urmare a activităţilor inculpaţilor, desfăşurate în anii 2010 şi 2011, este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cursul de la acea dată), care constă în caracterul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare şi în diferenţa dintre preţurile onorate şi cele oferite de firmele descalificate la licitaţie, substanţial mai mici.
Trei dintre inculpaţi şi-au recunoscut vina şi au fost condamnaţi, iar în cazul celorlalţi zece, procesul continuă.

Covasna
Președintele CJ propune organizarea de conferințe pe temele „Mihai Viteazul și secuii” și „Stema României”, cu prilejul Centenarului

Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Covasna şi-a propus să organizeze, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, două conferinţe având ca temă „Mihai Viteazul şi secuii” şi „Stema României”.
„Propunerea mea este să organizăm o conferinţă despre (...) legătura voievodului Mihai Viteazul cu secuii (...), precum şi despre stema țării, pe care eu personal o stimez (...). Aceasta a fost desenată şi proiectată de heraldistul Keopeczi Sebestyen Jozsef, care a trăit în judeţul nostru”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
Acesta a subliniat că în municipiul Sfântu-Gheorghe există o statuie ecvestră a voievodului Mihai Viteazul înconjurat de ostaşi, iar unul dintre aceştia este secui, dovadă simbolurile specifice purtate pe uniformă.
Potrivit acestuia, intenţia este şi de a edita un volum bilingv, în română şi maghiară, despre stemele României de-a lungul timpului.
Consiliul Judeţean Covasna a prezentat, luna trecută, un calendar având ca generic „1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România”, editat cu prilejul Centenarului, ce cuprinde, potrivit iniţiatorilor, 12 personalităţi a căror viaţă şi activitate sunt legate de judeţul Covasna, care „au făcut istorie în profesiile lor şi au intrat în istoria ţării, dăruindu-i României ceva de nepreţuit din cultura maghiarilor şi din spiritul transilvănean”.

Harghita
Președintele CJ a discutat la Bruxelles cu comisarul european Navracsics Tibor despre învățământul minorităților și cel religios

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, s-a întâlnit miercuri (14 februarie 2018 - n.n.), la Bruxelles, cu comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport în cadrul Comisiei Europene, Navracsics Tibor, cei doi discutând aspecte referitoare la învăţământul minorităţilor şi cel religios.
Potrivit unui comunicat remis joi (15 februarie 2018 - n.n.) de Biroul de presă al CJ Harghita, cei doi au discutat despre avizul intitulat „Modernizarea învăţământului preuniversitar şi a învăţământului superior”, întocmit de Borboly Csaba în calitate de raportor la Comitetul Regiunilor şi adoptat în data de 31 noiembrie.
Biroul de presă al CJ arată că aspectele abordate în raportul menţionat pun accent pe situaţia minorităţilor şi învăţământul religios, alinierea regiunilor subdezvoltate, respectiv acordarea unui sprijin mai susţinut şcolilor.
În comunicat se precizează că preşedintele CJ a atras atenţia în avizul respectiv asupra importanţei egalităţii de şanse privind accesul la învăţământul superior, inclusiv pentru elevii care provin din regiuni defavorizate, periferice sau ultraperiferice sau din comunităţile minoritare.
De asemenea, acesta a adus în atenţie şi dificultăţile cu care se confruntă universităţile de tip regional sau local, „mai ales instituţiile de învăţământ superior destinate minorităţilor, care sunt frecventate de un număr mai mic de studenţi” şi a subliniat că dispariţia acestor filiere „ar genera un prejudiciu cultural, comunitar şi economic considerabil”.
În ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ, formare profesională şi, după caz, de învăţământ superior în care se predă în limbile minorităţilor naţionale sau etnice, Borboly susţine că „trebuie să se evite orice limitare a accesului la educaţie pentru elevii aparţinând unei minorităţi şi să se instituie sisteme care să permită oricărui absolvent care provine din comunităţi minoritare sau de imigranţi din alte ţări ale UE să beneficieze de accesul la formarea continuă şi la ocuparea unui loc de muncă în condiţii egale în raport cu ceilalţi absolvenţi”.
Preşedintele CJ Harghita arată că, în cazul minorităţii maghiare din România, acest lucru se transpune în faptul că „absolvenţii de studii superioare nu ar trebui să întâmpine greutăţi în demararea unei cariere în sfera instituţională”.
În comunicatul CJ se mai precizează că avizul recunoaşte că, „în mai multe state membre, şcolile şi instituţiile de învăţământ religios, precum şi instituţiile de învăţământ de formare profesională şi de învăţământ superior gestionate de culte sau de organizaţii religioase aduc o contribuţie la învăţământul general şi superior din Europa”, iar aceste instituţii, ca de altfel orice instituţie de învăţământ, „nu trebuie să facă obiectul niciunei discriminări, cât timp aplică programa şcolară stabilită la nivel naţional”.
De altfel, în comunicat se menţionează că Borboly l-a informat pe comisarul european pentru educaţie în legătură cu „reuşita înregistrată de uniune în data de 7 februarie 2018, când Parlamentul României a votat proiectul de lege înaintat în vederea redeschiderii gimnaziului romano-catolic din Târgu-Mureş”, iar Navracsics „a apreciat eforturile UDMR şi a adresat felicitări pentru reuşită”. (...)
De asemenea, Navracsics Tibor şi-a oferit sprijinul „în vederea realizării programului integrat de dezvoltare a învăţământului în judeţul Harghita”, mai menţionează sursa citată.
La discuţiile dintre cei doi au mai fost prezenţi Liz Thielen, membră a Comitetului Regiunilor (CoR) din partea Partidului Popular European, şi Doru Hobjilă, reprezentantul CoR în cadrul Comisiei pentru politica socială, educaţie, ocuparea forţei de muncă, cercetare şi cultură (SEDEC), care l-a invitat pe Navracsics Tibor la şedinţa plenară care va fi organizată probabil în luna mai.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: