Actualitatea Ardeleană

Autor:

Covasna
14 proiecte vizând modernizarea drumurilor, iluminatul public, unităţile şcolare şi medicale, finanţate prin PNDL

Şapte localităţi din judeţul Covasna vor primi peste 50 de milioane de lei, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) lansat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru mai multe proiecte ce vizează modernizarea infrastructurii.
Contractele de finanţare au fost semnate la sfârşitul săptămânii trecute, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, remis luni seara (5 martie 2018 - n.n.).
„Valoarea contractelor semnate din Sfântu-Gheorghe, Întorsura-Buzăului, Dalnic, Hăghig, Băţanii-Mari, Sita-Buzăului, Ozun depăşeşte 50 de milioane de lei. Banii vor fi acordaţi prin PNDL. Sfântu-Gheorghe va primi pentru modernizarea a trei străzi, Întorsura-Buzăului - pentru eficientizarea iluminatului public. În comuna Dalnic va fi construită o grădiniţă nouă, în Hăghig se va reabilita dispensarul medical, în Băţanii-Mari se vor moderniza străzi şi drumuri locale, în Ozun se va moderniza şcoala din Bicfalău şi vor mai fi primite fonduri pentru asfaltarea drumurilor locale. Comuna Sita-Buzăului a semnat cinci contracte de finanţare prin care se vor reabilita şi moderniza cele două şcoli din localitate, va fi extinsă reţeaua de canalizare, se vor moderniza drumuri de interes local şi se va eficientiza iluminatul public”, informează CJ.
Potrivit acestuia, unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Covasna au obţinut până acum 437 de milioane de lei, circa 94 de milioane de euro, pentru proiectele depuse spre finanţare prin PNDL.
„Principalele activităţi cuprinse în aceste proiecte se referă la construirea unor noi reţele de apă potabilă şi canalizare, construirea de drumuri judeţene, construirea de şcoli şi grădiniţe, precum şi modernizarea şi reabilitarea unor primării şi cabinete medicale. Această sumă este compusă din: 45 de milioane de lei (10 milioane de euro) pentru reabilitarea totală a Drumului Judeţean Boroşneu-Mare - Valea-Mare - Întorsura-Buzăului, plus 392 de milioane de lei (84 de milioane de euro), bani obţinuţi în cadrul programului PNDL2”, se mai menţionează în comunicat.

Covasna
Liderii partidelor maghiare, mesaj comun în preajma Zilei libertăţii secuieşti

Liderii formaţiunilor politice maghiare din judeţul Covasna au transmis luni (5 martie 2018 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă, un mesaj comun către membrii comunităţii maghiare în contextul marcării Zilei libertăţii secuieşti, anunţând, totodată, că vor finanţa transportul persoanelor care vor dori să participe la manifestările organizate pe 10 martie, la Târgu-Mureş, de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).
Preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat că organizaţia pe care o conduce se va implica atât financiar, pentru închirierea de autocare, cât şi în mobilizarea oamenilor, în vederea asigurării unei prezenţe cât mai numeroase la evenimentul de la Târgu-Mureş.
În opinia acestuia, important este faptul că manifestările anterioare au fost „notate de cancelariile occidentale” şi şi-a exprimat speranţa că nu vor fi trecute cu vederea nici de acum înainte.
„Sperăm că vor fi notate şi în continuare aceste demersuri de către cancelariile occidentale (…) să se vadă că ceva nu e în regulă în ţara asta în ceea ce priveşte problematica minorităţilor, în pofida faptului că cei de la Bucureşti, mai ales Ministerul de Externe, întotdeauna vrea să coloreze în roz situaţia noastră”, a declarat Tamas Sandor.
Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, care este şi liderul organizaţiei municipale a UDMR, a menţionat că în ultimii cinci ani s-au făcut paşi importanţi în „conştientizarea” la nivel european şi internaţional a faptului că drepturile minorităţilor naţionale din ţara noastră, în special ale comunităţii maghiare, nu sunt respectate întocmai prevederilor legii, făcând referire, printre altele, la folosirea limbii materne şi însemnelor naţionale.
Antal a mai adăugat că dorinţa de autonomie teritorială a secuilor este în continuare de actualitate şi că acest lucru „nu înseamnă independenţă, nu înseamnă graniţe sau drepturi mai puţine pentru români”, ci înseamnă, în opinia sa, o „viaţă mai bună pentru noi, toţi”.
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a afirmat că se aşteaptă ca la manifestările de la Târgu-Mureş să participe în jur de 40.000 de persoane.
„Este o zi a doleanţei de autonomie a secuilor şi mesajul cel mai important pentru români este că (…) autonomia pe care ne-o dorim noi, descrisă şi în statutul de autonomie depus la Parlament, nu lezează nici unitatea şi integritatea statului român şi nici drepturile românilor care trăiesc în ţinutul secuiesc (!? - n.r.). Acesta este mesajul cel mai important pe care vrem să îl transmitem, că noi dorim ca România să fie democratică şi să fie aprofundat statul de drept. (…) Ne confruntăm cu o mentalitate aproape împietrită, dar eu sper că se va topi această neîncredere, pentru că acum 15 ani când s-a constituit Consiliul Naţional Secuiesc nu s-a găsit niciun român care să fi exprimat o părere de sprijin pentru autonomie, dar între timp au apărut intelectuali români care au dat dovadă de deschidere”, a spus Izsák Balázs.
La rândul lor, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) Covasna, Balint Jozsef, cât şi al Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, au apreciat faptul că toate forţele politice maghiare au reuşit să treacă peste disensiuni şi să „se aşeze la aceeaşi masă” pentru a marca împreună această zi importantă pentru comunitatea maghiară.
Reprezentanţii CNS au menţionat că Ziua libertăţii secuieşti va fi marcată pe 10 martie şi la Sfântu-Gheorghe, printr-o scurtă ceremonie, de aproximativ o jumătate de oră, ce va avea loc la statuia păsării Turul, care potrivit mitologiei maghiare i-ar fi călăuzit pe strămoşii acestui popor din Asia până în Europa.
Potrivit acestora, manifestarea va cuprinde o evocare istorică, un moment artistic şi o slujbă religioasă, după care participanţii se vor îmbarca în autobuze şi vor pleca spre Târgu-Mureş.

Braşov
Steag al UE de 10 metri, desfăşurat pe Muntele Tâmpa şi în Piaţa Sfatului

Un steag al Uniunii Europene (UE) în lungime de 10 metri şi lat de şapte metri a fost desfăşurat, duminică la prânz (4 martie 2018 - n.n.), pe înscrisul „Braşov” de pe Muntele Tâmpa, timp de o jumătate de oră, apoi în Piaţa Sfatului, alături de steagul României, demersul pornind de la faptul că într-o fotografie de grup a Cabinetului Viorica Dăncilă nu apărea şi drapelul comunităţii europene, aşa cum a fost semnalat pe reţele sociale.
„Simbolistica din spatele acestui gest nefericit, adică lipsa steagului Uniunii Europene la învestirea Cabinetului Dăncilă, a dus la crearea acestui eveniment, şi anume plimbarea acestui steag din inima Uniunii Europene, de la Bruxelles, prin mai multe oraşe din Europa şi din România, până la Guvernul României, unde va rămâne. Vrem să le reamintim reprezentanţilor PSD că românii vor să fie membri în Uniunea Europeană (…) şi de aceea vrem ca steagul să rămână acolo unde îi este locul, la Guvern şi la Parlament'”, a declarat organizatorul manifestării, Nelu Corbu.
El speră ca evenimentul de duminică să fi fost văzut de cât mai mulţi braşoveni şi turişti aflaţi în Piaţa Sfatului şi, cu această ocazie, să se transmită politicienilor un semnal cât se poate de puternic că „deocamdată, aici este Europa, că facem parte dintr-un club select şi că nu vrem să sfârşim într-o zonă gri, să nu aparţinem de nimeni, fără reguli, într-un spaţiu incert, aşa cum îşi doresc o parte dintre politicieni”.
Acest steag al UE a fost expus la Bruxelles, Munchen, Berlin, Budapesta, Oradea, Arad, Timişoara, Deva, Alba-Iulia, Târgu-Mureş, Sibiu, Braşov, după care va ajunge la Piteşti, apoi, pe 6 martie, în Capitală, la Guvern. Steagul a fost donat de români din diaspora, a precizat Nelu Corbu.
Totodată, steagul tricolor desfăşurat în Piaţa Sfatului alături de cel al UE, în lungime de 14 metri şi lat de 10 metri, a fost confecţionat din donaţiile braşovenilor participanţi la acţiunile de protest de până acum, acesta fiind afişat de mai multe ori în Piaţa Sfatului la încheierea protestelor organizate pe parcursul anului trecut. Cele două steaguri au fost întinse în Piaţa Sfatului cu ajutorul persoanelor aflate în zonă.

Mureş
Kelemen Hunor: „15 martie este o sărbătoare importantă; poate fi şi pentru români”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă (3 martie 2018 - n.n.), în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu-Mureş, că ziua de 15 martie este o sărbătoare importantă şi că ar trebui depăşită „polemica” pe acest subiect.
„15 martie este o sărbătoare importantă şi poate să fie o sărbătoare importantă şi pentru români, fiindcă pe 15 martie, indiferent ce spun unii sau alţii, se poate verifica, nu au murit nici maghiari, nici români, nici austrieci, nimeni. Pe 15 martie a fost ziua libertăţii, egalităţii şi a fraternităţii. Din acest punct de vedere, eu cred că cel puţin pentru 15 martie, am putea depăşi această polemică, hai să zicem aşa seculară, fiindcă nu acolo au fost problemele şi pentru români poate să fie ziua libertăţii, poate să fie o zi importantă, fiindcă libertatea nu este o chestiune pe care, dacă o împarţi în mai multe bucăţi, se epuizează şi nu-ţi rămâne, până la urmă, nimic. Nu, libertatea poate fi şi trebuie împărţită şi fiecare, dacă este liber şi îl respectă pe celălalt, atunci fiecare va avea şi şansa de a se realiza în viaţă”, a afirmat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a spus că manifestarea centrală din acest an, din 15 martie, va fi la Satu-Mare, acolo unde în urmă cu 170 de ani s-a deschis, la 5 zile după izbucnirea Revoluţiei de la 1848, teatrul de la Satu-Mare. (…)

Mureş
Acestea sunt opţiunile - ori cu PSD-ALDE, ori cu nimeni, pentru că pe cealaltă parte nu ai cu cine

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă (5 martie 2018 - n.n.), în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu-Mureş, că formaţiunea pe care o reprezintă este criticată pentru că a ajuns la o înţelegere cu coaliţia PSD-ALDE, dar a subliniat că doar aceste partide au fost dispuse la dialog, spre deosebire de cele din opoziţie.
„Am spus că în Parlament există o colaborare cu PSD-ALDE fiindcă ei au fost dispuşi şi sunt dispuşi la o colaborare şi la dialog. Nu ne înţelegem în toate proiectele, nici noi nu susţinem toate proiectele lor, nici ei nu susţin toate proiectele noastre, dar există un dialog şi sunt dispuşi la a căuta soluţii împreună. Eu aş fi vrut să avem un dialog şi cu opoziţia, dar în afară de USR, cu care în anumite chestiuni am reuşit să dialogăm şi văd o deschidere, cu celelalte partide din opoziţie nu există această posibilitate. PNL a devenit un partid ultranaţionalist, antimaghiar, parcă altceva nici nu îi interesează. (…) PMP - despre Băsescu eu nu pot să mai spun nimic”, a afirmat Kelemen Hunor. (…)
„Acestea sunt opţiunile, ori cu PSD-ALDE, ori cu nimeni, pentru că pe cealaltă parte nu ai cu cine”, a spus Kelemen Hunor.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: