Actualitatea ardeleană

Autor:

Harghita
Zeci de elevi de la şcoli maghiare, la un tradiţional concurs de recitare a versurilor lui Mihai Eminescu

Aproape 70 de elevi de la mai multe şcoli cu predare în limba maghiară, majoritatea din Miercurea-Ciuc, au participat, vineri (18 ianuarie 2019 - n.n.), la un tradiţional concurs de recitare a versurilor poetului Mihai Eminescu, găzduit de Şcoala Generală „Petofi Sandor”.
Concursul „Mihai Eminescu” are rolul de a-i apropia pe copiii maghiari de literatura română, de a-i încuraja să recite în public în limba română şi se înscrie în seria evenimentelor dedicate Zilei Culturii Naţionale.
Într-o atmosferă de mare emoţie, elevii din clasele V-VIII, au recitat, mai stângaci sau cu multă stăpânire de sine şi sensibilitate, poezii precum „De ce nu-mi vii?”, „Adio”, „Ce te legeni?”, „Glossă”, „Mai am un singur dor”, „Colinde, colinde” sau „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.
Cei mai mici dintre concurenţi au fost şi cei mai emoţionaţi, dar toţi au fost încurajaţi şi răsplătiţi cu aplauze de colegii lor şi de membrii juriului, profesori de limbă română.
Sufletul concursului este profesoara Bors Kinga, de la Şcoala Gimnazială „Petofi Sandor”, care a spus că elevii încep pregătirile încă din luna noiembrie, regula fiind aceea de a alege o poezie care nu se studiază la şcoală şi de a înţelege versurile pe care le recită.
„Acest concurs le creşte încrederea în ei şi are rolul şi de a le dezvolta vocabularul şi abilitatea de receptare a textului liric, mai ales la cei mari, pentru că ei, deja, încearcă să şi interpreteze. Cei mici sunt atenţi la intonaţie. Copiilor maghiari li se pare cel mai uşor să înveţe poeziile lui Eminescu, am încercat şi cu alţi poeţi, dar e mai greu. Le place Eminescu pentru că are limbaj mai accesibil, are şi teme accesibile. Copiii îşi aleg poeziile şi apoi, acasă, traduc cuvintele pe care nu le înţeleg, pentru că trebuie să înţeleagă despre ce recită, altfel nu are niciun sens”, a spus Bors Kinga, care a adăugat că la a XIV-a ediţie a concursului simte „o mare bucurie şi satisfacţie”.
Printre concurenţi s-a numărat şi Raduly Reka, fiica primarului din Miercurea-Ciuc, Raduly Robert, ea numărându-se printre premianţii ultimelor ediţii.
Elevă în clasa a VII-a la Şcoala Generală „Nagy Imre”, Reka a recitat poezia „Glossă”, despre care a spus că „este un pic grea”, dar că a reuşit să o înveţe şi a mărturisit că-i place Mihai Eminescu, iar poezia sa preferată este „Luceafărul”.
Pentru prima dată, la acest concurs au participat şi câţiva elevi de la Şcoala Gimnazială „Kajoni Janos” din localitatea Ciceu. Profesoara de limba română Peter Bartha Emese a spus că elevii participă în premieră la un astfel de concurs în mediul urban şi consideră că experienţa va fi una pozitivă.
Gazda concursului, Laszlo Karoly, directorul Şcolii Gimnaziale „Petofi Sandor” i-a felicitat pe concurenţi şi le-a transmis că toţi sunt câştigători pentru că au avut curajul de a participa la această întrecere.
„Daţi-mi voie să vă felicit pentru simplul fapt că, după un an de zile, micuţa sală de sport de la şcoala „Petofi Sandor” s-a umplut din nou. Vă felicit pentru faptul că aţi pus mâna pe carte, deşi asta este treaba voastră, să puneţi mâna pe carte şi aţi învăţat o poezie, după care, v-aţi adunat atâta curaj încât să veniţi aici şi în faţa juriului să şi recitaţi aceste poezii. Din punctul meu de vedere, toţi cei care sunteţi aici sunteţi câştigători”, a spus Laszlo Karoly.
Preşedintele juriului, profesorul de limba română şi fost inspector şcolar Stelian Busuioc, a punctat că acest concurs a fost iniţiat din dorinţa cadrelor didactice „ca fiecare elev să însuşească versurile eminesciene, să înţeleagă sensul cuvintelor, pe cât este posibil, muzicalitatea şi valoarea creaţiei respective, care înscrie creaţia eminesciană în universalitate”.
Acesta a adăugat că interesul este tot mai mare, de la an la an, elevii depăşind neîncrederea şi teama de a participa la un asemenea concurs.
„Este a XIV-a întâlnire cu Eminescu la Şcoala Gimnazială „Petofi Sandor”, este o întâlnire care a câştigat an de an încrederea elevilor, dorinţa lor de a recita din Eminescu şi dorinţa de a depăşi pragul acesta psihologic de teamă, de frică, că nu vor spune aşa cum trebuie cuvintele eminesciene, mai ales că Poetul Naţional are o atracţie pe muzicalitatea versului, dar îţi impune un respect deosebit prin modalitatea cum este structurată strofa respectivă, versul respectiv şi, de ce nu, ei au început, pe an ce trece să înţeleagă lucrul acesta. Iată că anul acesta, la etapa municipală, avem aproape 70 de elevi şi numărul de şcoli a crescut şi iată că vin nu numai din Miercurea-Ciuc, ci şi din zona Ciucului. Acest lucru ne dă speranţa ca în viitor să dezvoltăm acest concurs, poate la nivelul zonei Ciucului de sus şi Ciucului de Jos”, a spus Stelian Busuioc.
Acesta şi-a exprimat speranţa că, prin astfel de evenimente, poezia eminesciană va pătrunde mai bine în şcolile cu limba de predare maghiară, iar valoarea eminesciană va fi cunoscută şi popularizată în comunităţile în care se află elevii.
Elevii clasaţi pe primele locuri au primit premii constând în cărţi din partea Asociaţiei Comunitare Româneşti din Miercurea-Ciuc.
Concursul de recitare „Mihai Eminescu” se înscrie în seria de manifestări care au avut loc în această săptămână în judeţul Harghita, cu prilejul Zilei Culturii Române, fiind pentru a XIV-a oară când se desfăşoară la nivelul Şcolii Generale „Petofi Sandor” şi pentru a patra oară când are loc la nivelul şcolilor cu predare în limba maghiară din Miercurea-Ciuc şi din zona Ciuc.

Covasna
Primăria vrea cimitir şi centru wellness în locul Poligonului Militar din Sfântu-Gheorghe
Conducerea Primăriei Sfântu-Gheorghe va continua demersurile pentru transferarea în proprietatea municipalităţii a Poligonului Militar aflat în proprietatea statului şi administrarea Ministerului Apărării Naţionale, dorind ca terenul de aproape 70 de hectare, acum nefolosit, să fie utilizat în beneficiul comunităţii locale.
„Gândiţi-vă ce investiţii am putea face în beneficiul locuitorilor oraşului pe 70 hectare de teren. O idee - am putea să facem un centru wellness pe 40 de hectare, care să fie cel mai mare din ţară, să vină aici toată ţara, în acest centru, într-un loc superb, lângă pădure. Ar fi mai mult decât este acum (…) şi locuitorii acestui oraş ar putea beneficia mai mult decât de pe un câmp pe care, acum, este un cal şi un contract. Nu a fost niciodată un secret, am avut acordul la un moment dat şi cred că şi mâine dacă m-aş duce la toţi episcopii, aş avea acordul lor, pentru că nu are oraşul şi nu au bisericile din oraş cimitire. Deci, cei care sunt atât de vehemenţi împotriva transferării poligonului ar trebui să înţeleagă aceste lucruri”, a declarat, joi (17 ianuarie 2019 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă, primarul Antal Arpad.
În urmă cu aproape opt ani, Primăria Sfântu-Gheorghe a strâns aproape 5.000 de semnături de susţinere din partea cetăţenilor municipiului pentru transferarea poligonului.
Autorităţile locale au explicat la acea vreme că ar vrea ca din cele aproape 70 de hectare cât măsoară poligonul, 12 hectare să fie atribuite cultelor religioase pentru înfiinţarea unor cimitire, 5 hectare să fie folosite pentru extinderea cimitirului comun şi amenajarea unui parc memorial al eroilor, iar restul terenului să fie folosit pentru construirea unor „stabilimente socio-medicale”.
Ulterior, conducerea Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a adresat o scrisoare deschisă premierului de atunci, Victor Ponta, prin care i-a solicitat să nu cedeze Poligonul Militar al Armatei Române, apreciind că menţinerea acestuia este necesară pentru siguranţa naţională şi pentru păstrarea stabilităţii acestei „regiuni cu potenţial separatist pe criterii etnice”.

Mureş
Concurs internaţional de soluţii pentru restaurarea fortificaţiilor din Cetatea Medievală Sighişoara
Fortificaţiile din Cetatea Medievală Sighişoara vor fi restaurate în urma unui concurs internaţional de soluţii, Primăria Sighişoara anunţând, miercuri (16 ianuarie 2019 - n.n.), că a încheiat prima etapă a demersurilor din procesul de restaurare iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, care vor constitui tema competiţiei.
„S-a încheiat termenul de depunere a ofertelor pentru lucrările de proiectare - etapa studii şi cercetări de fundamentare - pentru restaurarea Fortificaţiilor Sighişoarei în cadrul procedurii de atribuire lansată de Institutul Naţional al Patrimoniului, valoarea estimată a achiziţiei fiind de 562.127,63 lei, fără TVA. Componentele fortificaţiei pentru care s-au solicitat servicii de elaborare a unor studii şi cercetări de fundamentare sunt Tronsoanele 1-6, Tronsoanele 8-18, Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Bastionul Cositorarilor, Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor şi Turnul Croitorilor. Procedura reprezintă primul pas dintr-un proces de restaurare iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, care se va desfăşura prin concurs internaţional de soluţii”, a arătat primarul Sighişoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, într-un comunicat de presă.
Potrivit edilului, rezultatele acestei etape pregătitoare vor constitui tema concursului care va fi organizat în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România, pe baza Regulamentului adoptat de UNESCO şi Uniunea Internaţională a Arhitecţilor.
Demersurile pentru restaurarea unor fortificaţii din Cetatea Medievală a Sighişoarei au fost reluate anul trecut, după ce, în luna februarie, o porţiune de 4,6 metri din zidul de incintă s-a prăbuşit în zona Tronsonului 11, iar o porţiune de circa 10 metri din zona Tronsonului 7 este în pericol să se prăbuşească.
„În 2016, acest tronson a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR). (…) Experţi ai Institutul Naţional al Patrimoniului au fost aici, au constatat prăbuşirea a 4,60 metri din zid, au constatat că am izolat bine zona, am proptit zona afectată de o parte şi de alta ca să nu înainteze prăbuşirea. Mai avem o problemă pe Tronsonul 7 al Zidului, în spatele Bisericii Catolice, unde există pericolul prăbuşirii pe circa 10 metri. Am cuprins acest proiect pe finanţare locală în 2018, vrem să mergem pe proiectare şi execuţie. Aceste zone sunt mai periculoase”, a declarat Ovidiu Mălăncrăvean, după prăbuşirea porţiunii de zid.
Din documentele vechi reiese că în jurul anului 1750, în locul în care s-a prăbuşit ultima porţiune de zid exista o groapă de eroziune, iar lucrările edilitare de refacere au fost efectuate în anul 1858.
Cetatea Medievală a Sighişoarei a fost construită în secolul al XII-lea de coloniştii saşi şi purta denumirea latină de Castrum Sex, iar din 1999 a fost înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: