Actualitatea Ardeleană

Alba
Titluri de proprietate emise pentru moştenitoarele unui ministru din perioada horthyistă, anulate în instanţă
Mai multe titluri de proprietate emise pe numele a trei moştenitoare ale baronului Banffy Daniel, condamnat în 1952 pentru instigare la crime împotriva umanităţii, judecătorii dispunând atunci şi confiscarea averii acestuia, pentru fapte comise în timpul ocupaţiei horthyiste, când a fost ministru, au fost anulate în urma unor acţiuni în justiţie iniţiate de către Instituţia Prefectului - Judeţul Alba.
Potrivit informaţiilor furnizate de către prefectul Dănuţ Emil Hălălai şi jurişti ai Serviciului verificarea legalităţii actelor, contencios-administrativ, urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu, alegeri, în patru dosare au fost date decizii definitive, iar în alte trei, unde, la Judecătorie, Instituţia Prefectului a avut câştig de cauză, mai există o cale de atac, la Tribunal, pentru urmaşele lui Banffy Daniel.
Astfel, în două dosare, Curtea de Apel Alba-Iulia a respins recursul declarat de către Bethlen Ana, Bethlen Susana Agneta şi Szentkuti Eva împotriva unor decizii, din 2017, ale Tribunalului Alba, care făceau referire la anularea unor titluri de proprietate emise în 2009, ce priveau peste 45 de hectare de păşune, respectiv 23,75 hectare de pădure de pe raza comunei Hopârta.
Dosarele au fost soluţionate în sensul că a fost admisă excepţia inadmisibilităţii recursului formulată de prefectul judeţului Alba şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Alba, au explicat juriştii Instituţiei Prefectului.
Alte dosare au fost finalizate la Tribunalul Alba în sensul respingerii apelului formulat de cele trei moştenitoare împotriva unor sentinţe civile ale Judecătoriei Aiud. Astfel, a fost anulat un Titlu de proprietate emis în 2007, referitor la o suprafaţă de peste 9 hectare de teren agricol, tot de pe raza comunei Hopârta, şi un altul din 2010, referitor la o suprafaţă de peste 40 de hectare de teren agricol de pe raza comunei Lopadea-Nouă. Ambele hotărâri ale Tribunalului Alba sunt definitive, au precizat juriştii Instituţiei Prefectului.
Pe rolul Judecătoriei Aiud s-au aflat alte trei dosare, în toate fiind admisă acţiunea civilă formulată de prefectul judeţului Alba, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de aproape 35 de hectare de pădure, de pe raza comunei Lopadea-Nouă. Cel puţin într-unul dintre dosare, moştenitoarele lui Banffy au formulat apel la Tribunalul Alba.
Anul trecut, Romsilva şi Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş au câştigat, definitiv şi irevocabil, procesul cu urmaşii baronului Banffy, menţinând astfel în proprietatea statului peste 9.300 de hectare de pădure din judeţul Mureş, pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa şi Lunca-Bradului.
Ulterior, şeful de cabinet al premierului ungar Orban Viktor, Gergely Gulyas, a criticat decizia de a „renaţionaliza” mai multe terenuri care fuseseră atribuite în 2007 moştenitorilor fostului lor proprietar, un fost ministru ungar al Agriculturii, relata, în iulie, agenţia ungară de presă MTI. Moştenitorii lui Banffy au susţinut că decizia Tribunalului a avut la bază un verdict din 1952, prin care fostul ministru a fost condamnat la 8 ani de muncă forţată, i-a fost confiscată averea şi a fost privat timp de 10 ani de drepturile civile pentru crime împotriva umanităţii pe care a fost acuzat că le-a comis între 1940 şi 1944. Familia susţine că respectiva sentinţă ar fi fost rezultatul unui proces înscenat.
În urmă cu cinci ani, într-un document emis de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se arăta că averea lui Banffy Daniel nu a fost preluată în mod abuziv de regimul comunist, ci a fost confiscată în baza unei sentinţe prin care era condamnat pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada 1940-1944. Potrivit documentului CNSAS, conduita lui Banffy Daniel în perioada de ocupaţie horthyistă din Ardeal a fost „vădit contrară intereselor României şi populaţiei româneşti din Ardeal” şi că „faţă de această conduită, averea autorului Banffy Daniel a fost preluată de statul român”. Din acest motiv, s-a considerat că bunurile au fost confiscate ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război, în perioada 6 septembrie 1940 - 9 mai 1945, şi nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Arad
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a confirmat prezenţa la Arad de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, şi-a confirmat prezenţa la Arad de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, a anunţat filiala judeţeană a UDMR, care va organiza manifestări comemorative în Parcul Reconcilierii Româno-Ungare.
Preşedintele executiv al UDMR Arad, Pero Tamas Karoly, a declarat, vineri (1 martie 2019 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, 15 Martie, va fi marcată în Arad prin evenimente comemorative, la care şi-a anunţat participarea şi vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.
"Am stabilit programul oficial al zilei de 15 Martie. În Parcul Reconcilierii va avea loc cel mai important moment, la ora 15.30, când vor fi depuse coroane de flori la Statuia Libertăţii şi la Arcul de Triumf. Vor fi prezente autorităţile locale, dar avem şi confirmarea de la Semjen Zsolt, vicepremier în Guvernul Ungariei”, a declarat sursa citată.
După depunerile de coroane, la Sala Polivalentă din Arad va avea loc, de la ora 19.00, un spectacol cu artişti de la Budapesta, la care sunt aşteptate aproximativ 1.000 de persoane.

Harghita
Autorităţile din Harghita, Covasna şi Mureş doresc găzduirea gratuită a 100.000 de persoane, cu ocazia vizitei Papei Francisc
Autorităţile din Harghita, Covasna şi Mureş doresc găzduirea gratuită, la familii şi în clădiri publice, a unui număr de 100.000 de pelerini care vor veni în zonă cu ocazia vizitei Papei Francisc, în data de 1 iunie, a declarat joi (28 februarie 2019 - n.n.), într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba.
Acesta a spus că deja, în judeţul Harghita, prima localitate care a răspuns demersului este Sândominic, satul natal al episcopului Marton Aron, unde primarul a anunţat că, deocamdată, pot fi găzduite gratuit 500 de persoane, dar numărul poate creşte.
Borboly a precizat că solicită participanţilor să vină la slujbă în port popular. „Solicităm participanţilor, pelerinilor, să vină cu port popular şi să înceapă demersuri pentru procurarea acestuia, dacă nu au, pentru că trebuie să ne prezentăm aşa cum au mers în biserică şi strămoşii noştri, în port secuiesc, sau ceangăiesc sau de alt tip şi ar fi bine să fim văzuţi în port popular”, a declarat preşedintele CJ Harghita.
La conferinţa de presă au participat şi reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba-Iulia, membri în comisia de organizare a vizitei papale de la Şumuleu-Ciuc, care au prezentat site-ul pontifex.ro, unde pelerinii care doresc să participe la marele eveniment se vor putea înregistra gratuit, începând din data de 1 martie.
Dr. Bodo Maria a oferit explicaţii tehnice despre modalitatea de înscriere şi a precizat că se doreşte ca până pe 31 martie să existe o imagine clară a celor care vor să participe la întâlnirea cu Papa Francisc, dar perioada de înscriere on-line poate fi prelungită. (…)
Şi preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a făcut apel la pelerini să se înscrie on-line, inclusiv cei din Miercurea-Ciuc, pentru că numai dacă se va şti numărul exact, se vor putea pune la punct toate detaliile organizatorice.
Organizatorii au precizat că la evenimentul de la Şumuleu-Ciuc se poate veni şi fără înscriere prealabilă, dar în acest caz nu se va putea intra în aşa numita „arie protejată”, în care vizibilitatea va fi mai bună.
La rândul său, dr. Olah Zoltan, a punctat că singurul invitat la evenimentul istoric este Sfântul Părinte, toţi ceilalţi urmând să fie pelerini, indiferent de rang sau de culoarea politică.
Fiecare grup poate să aducă un steag al bisericii sau al localităţii din care face parte, dar şi steagul Vaticanului sau alte steaguri care în mod tradiţional erau aduse şi la hramul de Rusalii.
Organizatorii au făcut apel să nu se rostească mesaje politice şi să nu se aducă simboluri care sunt străine de natura ceremoniei bisericii.
„Asemănător hramului de Rusalii, dorim să păstrăm spiritul de rugăciune şi apropiere de Dumnezeu al pelerinajului şi al creştinilor care sosesc la această întâlnire cu Sfântul Părinte”, au precizat aceştia.
Între 31 mai şi 2 iunie, Papa Francisc va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi Sanctuarul Marian de la Şumuleu-Ciuc.

Categorie: