Actualitatea Ardeleană

Autor:

Tribunalul Covasna a dispus anularea ordinului de detaşare la Bistriţa a comisarului-şef al ANPC, Mircea Diacon
Tribunalul Covasna a dispus anularea ordinului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) de detaşare la Bistriţa a comisarului-şef Mircea Diacon.
Potrivit sentinţei postate, luni (13 mai 2019 - n.n.), pe portalul instanţei, Tribunalul Covasna a admis acţiunea formulată Mircea Diacon împotriva ANPC, dispunând atât suspendarea, cât şi anularea executării ordinului emis în luna februarie.
„Soluţia pe scurt: admite, în parte, acţiunea formulată de reclamantul Diacon Gheorghe-Mircea, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi în consecinţă: dispune suspendarea executării Ordinului nr. 81 din 7 februarie 2019 emis de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Anulează Ordinul nr. 81 din 7 februarie 2019, emis de pârâtă. Respinge cererea accesorie de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Executorie de drept în privinţa suspendării Ordinului nr. 81/07.02.2019”, se arată în sentinţă.
Aceasta poate fi atacată în recurs în termen de cinci zile de la comunicare în ce priveşte dispoziţia de suspendare a executării ordinului şi în termen de 15 zile de la comunicare în ce priveşte dispoziţia de anulare a actului administrativ.
În luna decembrie a anului trecut, Mircea Diacon, care ocupa funcţia de comisar-şef adjunct al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Covasna, a fost detaşat la Braşov şi numit şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Centru, în locul lui Sorin Susanu, care fusese detaşat la Timişoara.

În luna februarie, conducerea ANPC l-a detaşat din nou pe Mircea Diacon, pentru şase luni, adică până la sfârşitul lunii iunie a.c, pe funcţia de comisar-şef adjunct la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bistriţa, iar la scurt timp acesta a contestat ordinul în instanţă.

Tokes Laszlo: „Regret nealcătuirea unei liste comune a UDMR cu celelalte partide ale minorităţii maghiare”
„Îmi pare şi ne pare foarte rău, vorbesc în numele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, că UDMR în loc să se alieze, să se asocieze cu noi, respectiv cu partidele minorităţii maghiarilor - PPMT, PCM, pentru alcătuirea unei liste comune care ar fi adus un rezultat sigur mai pozitiv şi ar fi putut maximaliza voturile maghiarilor, în loc de aceasta, interesul de partid a fost decisiv în această privinţă şi din păcate, pierdem şansa de a avea o reprezentare cât mai largă a comunităţii maghiare”, a declarat luni (13 mai 2019 - n.n.), în conferinţă de presă, Tokes Laszlo.
Acesta a precizat că UDMR a renunţat, practic, la alegătorii PPMT şi PCM.
„Noi încă din iulie anul trecut am avut iniţiativa de a ne asocia în alcătuirea unei liste comune cu UDMR-ul şi am şi demonstrat în mod elocvent că pentru maximalizarea voturilor, aceasta ar fi de folos şi am reamintit că cel mai bun rezultat în întreaga istorie a UDMR-ului s-a produs în anul 2009, când am intrat pe aceeaşi listă, eu fiind primul pe lista noastră comună. Întrebaţi-i pe cei din UDMR ce vor face alegătorii pe care îi dispreţuiesc”, a spus Tokes.
Întrebat cu cine va vota pe 26 mai, europarlamentarul a răspuns că încă nu se pronunţă în această temă.
Europarlamentarul a criticat campania electorală a UDMR „bazată pe o propagandă de succes” şi imixtiunea în Biserica reformată şi consideră că uniunea ar trebui să fie preocupată de „situaţia jalnică, fără speranţă, a Universităţii de Medicină din Târgu-Mureş”, precum şi de situaţia deţinuţilor politici, ori de autonomie, ori de retrocedarea bunurilor bisericeşti.
„UDMR ar trebui să fie preocupată mai ales de statul de drept dezastruos din România, mai ales dacă ţinem cont de faptul că UDMR-ul este partener, are o înţelegere de parteneriat cu partidele de coaliţie ale Guvernului român şi nu ar trebui să asiste la degringolada PSD-ALDE, post-comunistă, de altfel, de exemplu prin votarea modificării Codurilor penale. Datoria lor ar trebui să fie, cum am formulat şi în declaraţia de astăzi, să ne salvăm Universitatea din Târgu-Mureş şi să ne eliberăm deţinuţii noştri politici condamnaţi pe nedrept”, a spus Tőkés.
Eurodeputatul s-a referit la cei doi secui, Beke Istvan şi Szocs Zoltan, ambii din Târgu-Secuiesc, condamnaţi, în 2018, la câte cinci ani de închisoare. Avocaţii lor au făcut un recurs în casaţie la ÎCCJ, precum şi demersurile pentru a înainta cazurile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
„Vă amintesc faptul că recent Curtea de Apel din Braşov a dezbătut şi respins recursul lui Beke Istvan, condamnat pentru act de terorism, deşi paragraful pe baza căruia a fost condamnat în luna aprilie a fost modificat, respectiv abrogat. Deci condamnarea lui a rămas fără temei. În pofida acestui fapt, instanţa a susţinut sentinţa şi a respins recursul prizonierului nostru politic, pentru simplul motiv, după părerea mea, că este maghiar. Şi acest proces de vitrină se continuă. În 17 mai va avea loc recursul celuilalt prizonier politic secui, Szocs Zoltan. Nu ne putem aştepta la o decizie pozitivă nici în cazul lui”, a spus Tokes.

Orban Viktor: „Relaţiile Ungariei cu Slovacia şi cu Serbia sunt excelente, lucru pe care nu îl pot spune încă şi despre relaţiile cu România”
„Împărtăşesc această idee a descrierii situaţiei care se află în întrebarea dumneavoastră. Pot să spun că nici cei mai vârstnici nu-şi mai aduc aminte când a mai fost atât de bună relaţia ungaro-sârbească ca şi astăzi. Şi e greu să ne aducem aminte de vremurile în care relaţiile ungaro-slovace au fost atât de bune ca astăzi. Acelaşi lucru nu putem spune şi despre relaţiile ungaro-române”, a spus, potrivit traducerii oficiale, Orban Viktor, răspunzând unei întrebări în care i se cerea să spună ce lipseşte pentru ca relaţiile maghiaro-române să fie la fel de bune ca cele ale Ungariei cu Slovacia şi cu Serbia.
Premierul Ungariei a adăugat că speră, însă, ca şi relaţiile cu România să fie în direcţia bună.
„Ungaria se află într-un proces de dezvoltare spectaculos. (…) Ungaria are rezultate din ce în ce mai palpabile şi într-un ritm din ce în ce mai real. Întrebarea este la ce foloseşte această putere în ţară, în stat. Ungaria a hotărât ca această capacitate crescută s-o investească în îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii, motiv pentru care am semnat o mulţime de acorduri, şi cu slovacii, şi cu sârbii, să vedem cum dezvoltăm regiunile transfrontaliere, cum lansăm investiţii comune, cum ar fi de exemplu drumul expres Budapesta-Belgrad. Am lansat proiecte comune mari şi eu aşa văd, că vecinii noştri, Croaţia, Serbia şi Slovacia, consideră Ungaria ca pe o ţară de succes care îşi foloseşte puterea crescândă pentru stabilizarea regiunii şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii. (…) Eu sper că şi cu România vom ajunge într-o astfel de situaţie şi Ungaria, maghiarii, respectiv România se va folosi de acest excedent de putere pentru îmbunătăţirea relaţiilor noastre. Încă nu suntem într-o astfel de situaţie, dar sper că direcţia este bună”, a mai menţionat Orban Viktor.
Premierul Ungariei, Orban Viktor, a vizitat, în perioada 8-10 mai a.c., mai multe localităţi din Transilvania, la invitaţia UDMR.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: