Actualitatea Ardeleană

Autor:

Harghita
Prefectul anunţă demararea procedurilor de conciliere privind stabilirea graniţelor cu judeţul Bacău
Prefectul Harghitei, Jean Adrian Andrei, a anunţat luni (24 iunie 2019 - n.n.), în şedinţa Colegiului Prefectural, demararea procedurilor de conciliere privind stabilirea graniţei cu judeţul Bacău, urmând să se emită un ordin comun cu prefectul judeţului învecinat.
„Prin ordin comun al prefectului judeţului Harghita şi prefectului judeţului Bacău, din componenţa comisiilor vor face parte prefectul şi subprefectul, reprezentantul Cadastrului, reprezentantul Consiliului Judeţean, primarul unităţii administrativ-teritoriale care este la graniţă cu Bacăul, un reprezentant al Ocolului sau Direcţiei Silvice şi secretarul judeţului”, a precizat prefectul Harghitei.
Între mai multe localităţi de la limita judeţelor Harghita şi Bacău există dispute privind hotarul administrativ, cel mai cunoscut caz fiind cel legat de cimitirul de la Valea Uzului, despre care Primăria Sânmartin, judeţul Harghita, spune că îi aparţine, iar Primăria Dărmăneşti, judeţul Bacău, susţine că se află pe domeniul său public.
Prefectul a amintit că, potrivit legi, dacă în cadrul procedurii de conciliere nu se ajunge la nicio înţelegere, unitatea administrativ-teritorială direct interesată trebuie să acţioneze în judecată cealaltă localitate, „urmând ca instanţa să se pronunţe pe grăniţuirea respectivă”.
Prefectul a punctat faptul că, de la ultima procedură de conciliere, nimeni nu a recurs la instanţă pentru stalibilirea graniţelor.
„Nu e doar Sânmartin, sunt mai multe unităţi administrativ-teritoriale: Frumoasa, Păuleni-Ciuc, Lunca, Ciucsângeorgiu, Plăieşi; sunt mai multe unităţi administrativ-teritoriale, urmează să mergem cu toţii să ne întâlnim cu judeţul Bacău şi să continuăm procedura de conciliere, pentru că, practic, aceasta a avut loc tot la iniţiativa mea, în 2012, în 10 octombrie, dar părţile nu au ajuns la un numitor comun. Sigur că părţile interesate trebuiau să meargă în instanţă, ceea ce nu s-a întâmplat. Bineînţeles că prefectul e de vină. Prefectul nu e de vină! Din 2012, suntem în 2019, deci de şapte ani am iniţiat eu procedura de conciliere cu judeţul Bacău. Există procesul verbal, putem să-l arătăm”, a declarat prefectul Harghitei.

Covasna
Deputatul Kulcsar Terza Jozsef propune redactarea unei declaraţii de reconciliere româno-maghiară
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, ales deputat pe lista UDMR, afirmă că „trebuie să se pună capăt tensiunilor dintre români şi maghiari” şi propune redactarea unei „declaraţii de reconciliere româno-maghiară”, transmiţând, în acest sens, scrisori către reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare.
Kulcsar a declarat joi (20 iunie 2019 - n.n.), în cadrul unei conferinţe de presă, că momentul Valea Uzului a fost „picătura care a umplut paharul” şi că relaţiile româno-maghiare trebuie detensionate.
„Ieri am trimis o scrisoare tuturor colegilor deputaţi (…) din toate grupurile politice, am trimis inclusiv deputaţilor independenţi, iar azi o să trimit această scrisoare, spre ştiinţă, şi domnului preşedinte Klaus Iohannis, doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă şi domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Ciolacu, prin care propun ca, în cadrul Comisiei pentru Drepturilor Omului, să ne aşezăm la masă în luna septembrie şi să redactăm, să discutăm despre o declaraţie de reconciliere româno-maghiară. Eu cred că trebuie să punem capăt acestor tensiuni dintre români şi maghiari. Ceea ce s-a întâmplat în Valea Uzului a fost ultima picătură în pahar, din punctul meu de vedere. Cui folosesc aceste tensiuni? Populaţiei, românilor şi maghiarilor în niciun caz, poate partidelor politice care în campanie pot avea discursuri frumoase, dar eu spun, şi cred că am dreptate, că trebuie să punem capăt tensiunilor şi să stăm normal, ca nişte europeni, la masa tratativelor, să discutăm, să vedem care sunt problemele şi dacă am reuşi în acest an, într-adevăr, să avem o asemenea reconciliere româno-maghiară, eu cred că ar ajuta şi pe cei aflaţi la putere la Budapesta şi pe cei de la puterea de la Bucureşti să se aşeze şi ei la masa tratativelor şi să fie o relaţie mult mai bună decât este în momentul de faţă”, a declarat Kulcsar Terza Jozsef.
Acesta a mai precizat că în scrisoarea trimisă deputaţilor aminteşte, printre altele, despre o serie de doleanţe ale comunităţii maghiare, cum ar fi înfiinţarea secţiei maghiare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, folosirea simbolurilor naţionale ale comunităţii maghiare, inclusiv a imnului, utilizarea limbii materne în spaţiile publice, restituirea bunurilor aparţinând şcolilor şi bisericilor istorice maghiare.
„Ceea ce cerem noi şi ceea ce am cerut şi cerem în continuare nu cerem împotriva cuiva, cerem pentru noi aceste drepturi ale omului. Deci, dacă vorbesc despre autonomia teritorială a ţinutului secuiesc (?! - n.n.), eu nu sunt împotriva românilor, este greşit conceput, eu cer pentru că asta funcţionează în Europa. Nu sunt radical, eu spun că sunt normal. (…) Nu doresc tensiune, nu doresc război, doresc normalitate. Dacă sunt mai radical, cum spun unii, e poate pentru că spun lucrurilor pe nume şi pentru că UDMR, din păcate, timp de 28 de ani nu s-a ocupat corespunzător de aceste probleme în Parlamentul României. Asta este părerea mea şi le-am spus şi lor, chiar dacă mă trag de urechi. (…) Eu consider că o vină are toată lumea că s-a ajuns aici. (…) Noi, maghiarii din Transilvania, suntem acasă, nu trebuie să plecăm nicăieri şi nu avem nevoie de aprobarea nimănui ca să ne simţim acasă. (…) Eu cred că în Europa nu mai există categorizarea de naţiuni învingătoare şi naţiuni învinse, toate naţiunile Europei sunt egale, asta e părerea mea. (…) Sper ca partidele politice să-şi desemneze reprezentanţii şi sper să avem rezultat”, a mai spus parlamentarul covăsnean.
Acesta a mai adăugat că, la iniţiativa vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, va propune parlamentarilor români să facă o deplasare în Ungaria pentru a vedea situaţia minorităţii româneşti din ţara vecină.

Bucureşti
Korodi Attila: „UDMR a votat moţiunea în urma evenimentelor de la Valea Uzului şi a standardului dublu aplicat minorităţilor”
Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, susţine că formaţiunea sa a votat pentru adoptarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă din cauza evenimentelor petrecute în Valea Uzului, dar şi a standardului dublu aplicat minorităţilor etnice din România.
„UDMR în luna mai a renunţat la acordul parlamentar semnat cu partidele din coaliţia de guvernare în urma amplasării ilegale a crucilor de beton în cimitirul din Valea Uzului. Astăzi grupurile parlamentare UDMR au votat în favoarea adoptării moţiunii de cenzură din cauza evoluţiei evenimentelor din 6 iunie, dar şi a standardului dublu aplicat minorităţilor etnice din România”, a declarat Korodi Attila, potrivit unui comunicat transmis, marţi (18 iunie 2019 - n.n.), de UDMR.
Potrivit acestuia, Guvernul Dăncilă nu a gestionat corespunzător situaţia din Valea Uzului.
„Moţiunea de cenzură este un instrument prin care Legislativul sancţionează Executivul şi retrage mandatul acestuia. În ultimele două luni Guvernul nu a gestionat corespunzător situaţia creată în Valea Uzului, situaţie pe care UDMR a semnalat-o de la bun început Guvernului. Din cauza faptului că nu s-a luat nicio măsură hotărâtă din partea Executivului, s-a creat un conflict interetnic, care ne aminteşte de evenimentele din 1990 de la Târgu-Mureş. Comunitatea maghiară a dat dovadă de calm şi înţelepciune, nu au reacţionat la vandalism şi provocări, nici în momentul în care persoanele adunate să protesteze paşnic, prin rugăciune, au fost scuipate, lovite, călcate în picioare. Din fericire s-a evitat un dezastru interetnic, dar nu prin implicarea instituţiilor statului, ci datorită manifestării exemplare a comunităţii noastre. Prin urmare, UDMR votează moţiunea de cenzură”, a mai spus Korodi Attila.
Liderul parlamentar a adăugat că maghiarii din România doresc respect, egalitate în faţa legii, păstrarea valorilor culturale, studierea în limba maternă.
„Ziua de 6 iunie este o zi neagră a democraţiei postdecembriste din România. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: evenimentele din Valea Uzului puteau să se transforme într-un conflict interetnic amplu. Este nevoie de o abordare corectă a situaţiei din Valea Uzului, este nevoie de dialog şi trebuie să dăm dovadă de respect reciproc. Pentru acţiunile neuniforme, pentru lipsa de asumare a responsabilităţilor din partea multor instituţii guvernamentale, pentru lipsa abordării preventive a problemelor cu care se confruntă comunitatea maghiară suntem obligaţi să sancţionăm astăzi coaliţia de guvernare”, a menţionat Korodi Attila.

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

Categorie: