Actualitatea ardeleană

Autor:

Mureş
Izsak Balazs (CNS): „Soluţia CJUE la neînregistrarea ICE pe politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor, precedent judiciar European”
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat, marţi (28 ianuarie 2020 - n.n.), că soluţia dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Comisiei Europene (CE), care a fost obligată să înregistreze iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, a devenit precedent judiciar la nivel european.
„Ceea ce am făcut până acum nu se şterge cu buretele, am contribuit la practica judiciară a Uniunii Europene. Procesul nostru, argumentele din hotărârea noastră de anul trecut pe ICE „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale” au intrat în practica judiciară a CJUE ca şi precedent. România a avut o acţiune referitoare la iniţiativa cetăţenească europeană „Minority SafePack” (înregistrată de UDMR şi Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene - FUEN la Comisia Europeană - n.r.), iar anul trecut aceasta a fost refuzată de Tribunalul UE tocmai pe baza argumentelor luate din procesul nostru. Chiar în momentul de faţă - când avem doar 51.000 de semnături pentru iniţiativa noastră - pot să declar că nu a fost de prisos ceea ce am făcut şi, în continuare, sper în succes”, a declarat Izsak Balazs.
Preşedintele CNS a făcut referire la cauza „Balazs-Arpad Izsak şi Attila Dabis vs Comisia Europeană”, finalizată la CJUE în luna martie 2019, invocată în hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-391/17 „România vs. Comisia Europeană” din 24 septembrie 2019, în care a fost invocat precedentul judiciar.
CJUE a anulat, în luna martie 2019, hotărârea Tribunalului UE şi decizia Comisiei Europene din anul 2013 prin care s-a refuzat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, care urmăreşte ameliorarea situaţiei regiunilor cu minoritate naţională, iniţiată de Balazs-Arpad Izsak şi Attila Dabis.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că CE a săvârşit o eroare de drept atunci când a refuzat să înregistreze iniţiativa cetăţenească europeană „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”.
„Iniţiativa are astfel ca obiectiv principal să permită regiunilor cu minoritate naţională să aibă acces, sub forma unor măsuri de susţinere, de conservare sau de dezvoltare, la avantajele care decurg din politica menţionată pentru a împiedica posibilitatea ca ele să fie defavorizate din punct de vedere economic în raport cu regiunile înconjurătoare. În acest context, organizatorii ICE afirmă, printre altele, că punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii ameninţă caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională şi că aceste caracteristici constituie un handicap demografic grav şi permanent pe care Uniunea are sarcina să îl combată în cadrul politicii sale de coeziune”, a susţinut CJUE.
Instanţa a reţinut că, prin decizia din 25 iulie 2013, CE a refuzat să înregistreze propunerea ICE pentru motivul că aceasta nu intra în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii.
„Prin urmare, domnii Izsák şi Dabis au sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea deciziei Comisiei. Cu toate acestea, prin Hotărârea din 10 mai 2016, Tribunalul a respins acţiunea formulată împotriva acestei decizii în special pentru motivul că organizatorii nu dovediseră existenţa ameninţării şi a handicapului menţionate mai sus”, se arăta în hotărârea CJUE.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că Izsak şi Dabis au introdus apoi recurs în faţa Curţii de Justiţie împotriva hotărârii Tribunalului care confirma decizia Comisiei Europene, menţionând că „Tribunalul a comis o eroare de drept în ceea ce priveşte condiţia înregistrării ICE şi repartizarea sarcinilor între organizatorii unei ICE şi Comisie în cadrul procesului unei asemenea înregistrări”.
Instanţa europeană a arătat că atunci când Comisia este sesizată cu o cerere de înregistrare a unei propuneri de ICE, nu îi revine, în acest stadiu, sarcina să verifice dacă s-a făcut dovada tuturor elementelor de fapt invocate şi nici dacă motivarea care se află la baza propunerii şi a măsurilor propuse este suficientă.
„Ea trebuie să se limiteze la a examina dacă, din punct de vedere obiectiv, măsurile avute în vedere in abstracto ar putea fi adoptate în temeiul tratatelor. În aceste condiţii, Curtea anulează hotărârea Tribunalului, precum şi decizia contestată a Comisiei. Cu toate acestea, Curtea confirmă constatarea făcută de Tribunal potrivit căreia caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională nu intră sub incidenţa noţiunii „handicap demografic grav şi permanent” şi, prin urmare, nu pot fi luate în considerare în temeiul acestei noţiuni în scopuri legate de politica de coeziune. Astfel, aceste caracteristici nu pot să constituie sistematic, pentru dezvoltarea economică, un handicap în raport cu regiunile înconjurătoare”, se arată în comunicatul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din luna martie 2019.
Începând din data de 7 mai 2019, decizia Comisiei Europene de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti la nivel european „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale” a rămas definitivă, iar de la această dată curge termenul de un an pentru adunarea celor un milion de semnături de susţinere.
Preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), europarlamentarul Vincze Lorant, a anunţat recent, la Târgu-Mureş, că pachetul de măsuri propus în baza ICE „Minority SafePack” urmează să fie prezentat Comisiei Europene, împreună cu cele 1.128.385 de semnături de susţinere, în prima parte a anului 2020.

Covasna
Municipiul Sfântu-Gheorghe, fără datorii şi cu cel mai mare buget din ultimii 30 de ani
Consiliul Local Sfântu-Gheorghe a aprobat, vineri (31 ianuarie 2020 - n.n.), cel mai mare buget al municipiului din ultimii 30 de ani - de aproape 147,5 milioane de lei.
Primarul Antal Arpad a subliniat că municipiul Sfântu-Gheorghe a achitat anul trecut toate datoriile către bănci şi către furnizori şi a intrat în noul an şi cu o rezervă de 15,5 milioane de lei.
Potrivit acestuia, bugetul municipiului Sfântu-Gheorghe va mai creşte până la finele anului, urmând să intre fonduri de la Guvern şi din proiecte finanţate de Uniunea Europeană.
„Vom putea face un pas înainte în fiecare domeniu, în unele un pas mai mare, în alte unul mai mic, dar nu va fi regres în niciun domeniu de activitate în municipiul Sfântu-Gheorghe”, a declarat primarul Antal Arpad.
Acesta a apreciat faptul că bugetul a putut fi aprobat în luna ianuarie, spre deosebire de alţi ani, când a fost votat abia în primăvară.
„În viaţa Primăriei cel mai important moment este adoptarea bugetului. (…) Anul acesta un singur cetăţean a formulat observaţii la proiectul de buget, ceea ce eu cred că este un semnal bun, cred că acest lucru trebuie interpretat ca un semn de încredere din partea cetăţenilor. (…) În ultimul deceniu averea oraşului a crescut foarte mult, datoriile oraşului au scăzut considerabil, de fapt au ajuns la zero. Eu cred că acest lucru este foarte important. Anul trecut am adoptat bugetul pe data de 11 aprilie, iar faptul că anul acesta am avut posibilitatea să fie adoptat pe 31 ianuarie este un semn pozitiv şi este şi meritul Guvernului, trebuie să recunoaştem acest lucru. (…) Chiar mă uitam că la începutul anilor 2000 întotdeauna prima hotărâre a Consiliului Local a fost adoptarea bugetului, deci hotărârea numărul 1 a fost adoptarea bugetului, iar anul trecut a fost hotărârea cu numărul 135 şi anul acesta cu numărul 31. Eu cred că aşa ar fi normal într-o ţară normală, ca prima hotărâre care se adoptă la început de an să fie bugetul. (…) Anul acesta pornim cu un buget de 147,5 milioane de lei, în care este inclusă şi o sumă de 15,5 milioane de lei din anul precedent, care cu siguranţă va mai creşte semnificativ, pentru că avem peste 121 de milioane de euro din proiecte europene câştigate, iar parte din această sumă va apărea în buget în cursul acestui an”, a declarat primarul Antal Arpad.
Potrivit acestuia, Primăria are o listă lungă de proiecte de investiţii, dar principala provocare o va constitui găsirea unor firme care să execute lucrările, aceasta fiind o mare problemă la nivel naţional.
„Bugetul va creşte, vom avea fonduri pentru a face investiţii care pot îmbunătăţi semnificativ condiţiile de viaţă ale locuitorilor municipiului Sfântu-Gheorghe, dar în următorii trei ani provocarea este dacă vom găsi contractori care să execute lucrările …, dacă vor fi firme de construcţii care să execute. Degeaba sunt bani dacă nu există cine să construiască proiectele. (…) Aceasta este provocarea”, a mai spus primarul Antal Arpad.