AM CONSTRUIT UN POD DE SUFLET PESTE DUNĂRE

Trebuia, era o necesitate pentru asociaţiile patriotice şi pentru toţi locuitorii oraşului nostru - Alba-Iulia, unde pulsează mândria de a fi miezul istoriei de unitate românească. Era o datorie de a întări memoria despre eroii primului mare eveniment de sacrificiu al românilor prin care s-a redeschis calea lui Mihai Viteazul spre Marea Unire. Trebuia să unim valul istoric al Războiului de Independenţă cu celelalte două valuri de războaie, 1917-1918, 1940-1945, care au spulberat definitiv, de pe pământul nostru, forţele străine asupritoare.
Menţionăm că deplasarea noastră a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Fabrica Porţelanul şi de către societatea comercială a domnului Oancea, restul cheltuielilor fiind suportate de un participant dintre noi, căruia i s-a promis o contribuţie substanţială din partea Primăriei Alba-Iulia. Domnul Stelian Nicola, directorul S.T.P., omul invidiat pentru condiţiile de aerisire, de curăţenie şi politeţe faţă de călători, oferite concetăţenilor, ne-a oferit gratuit autocarul pentru transport. Tuturor sponsorilor le adresăm, aşadar, marea noastră mulţumire!
Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, înrădăcinată de Ioan Străjan, Despărţământul „ASTRA”, condus de Maria Cioica, Asociaţia Cultural-Patriotică „AVRAM IANCU” şi Asociaţia „Cultul Eroilor”, condusă de Ioan Galdea, cu un grup de 39 de participanţi, au pornit într-un pelerinaj în sudul Dunării, poposind la GRIVIŢA, la PLEVNA şi la SMÂRDAN, unde s-au închinat la crucile eroilor români, grăitoare către lume despre vitejia ostaşilor noştri, care ne-au schimbat numele în renume, potrivit afirmaţiei vibrante a lui Vasile Alecsandri: „Român zice, viteaz zice!”, ştiindu-se că ziarele europene trimiseseră reporteri pe front, de unde trimiteau reportaje fulminante despre eroismul românilor, rămas în evocarea poetului nostru: „Odă ostaşilor români!”.
În acele locuri, grupul mesagerilor Centenarului Unirii a depus coroane de flori, drapele tricolore, am dansat Hora Unirii, purtând în mâini steguleţe tricolore, am dat vigoare cântecelor patriotice, am recitat poezii. În parcul de la Griviţa, evocator al eroismului românilor, domnul Constantin Avădanei a plantat un stejar şi un brad, ca mesaj pentru viitor despre fapta noastră de suflet.
Am trăit o puternică emoţie când, în expunerea despre eveniment, două doamne muzeolog au afirmat că Bulgaria a fost eliberată de sub robia turceasă urmare marelui sacrificiu al eroilor români. Afirmăm, la rândul nostru, că de atunci, turcul n-a mai trecut Dunărea şi n-a mai făcut paşi spre Europa! Aşa scrie istoria. În expunerea lor, au vorbit despre cele patru valuri de atac date de un grup de ostaşi români asupra celor două redute de la Griviţa, unde Osman a trebuit să se predea. Înainte de cel de-al patrulea atac rămăseseră puţini, întrucât în celelalte muriseră mulţi camarazi şi însuşi comandantul lor, Valter Mărăcineanu, dar îndârjirea în urma pierderilor suferite le-a fost aşa de mare, încât cei rămaşi s-au prăvălit asupra redutelor, având în ei tăria tuturor morţilor. Şi i-au învins!
Ne-am închinat la crucile şi statuile evocatoare, păstrând momente de reculegere!
Exprimăm alese mulţumiri reprezentantului Ambasadei Române de la Sofia, care ne-a însoţit pe întregul traseu al pelerinajului şi a trăit alături de noi emoţia patriotică. În ultima staţionare de la Vidin, ne-a adresat felicitări pentru reuşita acţiunii noastre. Împreună cu noi a vibrat şi inima reprezentantului românilor din Bulgaria şi a grupului de români care ne-au întâmpinat la Smârdan, cărora li s-a adresat invitaţia de a participa la sărbătoarea marelui eveniment al Centenarului Unirii, la Alba-Iulia.
Asociaţiile patriotice ale oraşului şi judeţului au încheiat astfel un şir de manifestări de înaltă recunoştinţă celor cărora le datorăm libertatea noastră de astăzi. Aşa a fost momentul evocator al Centenarului victoriilor de la Mărăşeşti, cel de la Carei, încheiat cu cel din Bulgaria. Punctul final s-a petrecut prin depunerea de coroane de flori, drapele şi placa cu „ROMÂNIA 100” la mormântul lui Ioan Arion, martirul albaiulian al Unirii, în cimitirul Maieri II şi la bustul din Galtiu al fotografului de la Marea Adunare, Samoilă Mârza.
Era o nevoie sfântă să onorăm oraşul nostru cu aceste acţiuni de împrospătare a memoriei, prin care s-a făcut legătura cu prezentul, când sărbătoarea marilor izbânzi trebuie să spună lumii că ROMÂNIA de azi este zidită pe o fundaţie de oseminte vitejeşti, de unde nu mai poate fi clintită.
TRĂIASCĂ ÎN VECI ROMÂNIA MARE!
Colectivul asociaţiilor participante,
Pentru conformitate, prof. Georgeta Ciobotă

Categorie: