Anuarul nr. XXII/2019 - Acta Carpatica VI/2019

Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, cu numărul XXII/2019, până nu demult (2014) „Angvstia”, astăzi numit „Acta Carpatica”, care a ajuns la numărul VI, cuprinde în acest an două volume însumând 934 de pagini (394, vol. I și 540, vol. II) - cel mai mare spațiu tipografic al unei ediții publicate până în prezent. El apare sub egida Academiei Române, prin reprezentatul său Centrul European de Studii Covasna-Harghita, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, prin Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sf\ntu-Gheorghe și a Asociației „Ștefadina” din București. Subliniez faptul că volumele sunt publicate cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României și al SC Ștefanida SRL București, la Editura „Eurocarpatica”, din Sfântu-Gheorghe, dar, opiniile exprimate în cuprinsul celor 51 de studii aparțin numai autorilor lor, nereprezentând pozițiile Guvernului și nici ale editorilor, iar calitatea științifică a acestora fiind asigurată de Colegiul de redacție al anuarului, format din 24 de membrii, specialiști recunoscuți în domeniile istoriei, sociologiei, etnografiei, teologiei și culturii.
Structural anuarul cuprinde 6 capitole: Studii de Istorie; Studii de Etnografie-Sociologie-Cultură; In memoriam; In honorem; Recenzii și Cronica activității CESCH și a CEDMNC, în anul 2019.
Capitolul „Istorie”, care constituie vol. I al anuarului cuprinzând 24 de studii reprezintă 46% din totalitatea studiilor și 384 pagini (41%) din spațiul tipografic. Tematic și cronologic, 4 studii se referă la fenomene, procese și evenimente care au precedat Marele Război de Reîntregire Națională, precum: Deznaționalizarea și rusificarea Basarabiei prin biserică; Românii în publicația „Szekely Nemzet” din anii 1886-1887; Probleme economice abordate de participanții la Congresul secuiesc din 1902 și soluții propuse; Contribuții la cunoașterea activității specifice din Despărțământul Becicherecul Mare; 8 studii tratează despre diverse operații militare ale armatei pe fronturile Războiului de Reîntregire, situația refugiaților sau evoluția populației din diferite zone ale Transilvaniei; 4 studii vorbesc despre perioada interbelică privind problema despăgubirilor de război acordate locuitorilor, evoluția Reghinului, a Bisericii Ortodoxe și revizionismului confesional maghiar după Marea Unire; 3 teme reflectă situația românilor din Ardealul de Nord aflat în stăpânirea Ungariei horthyste prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, iar următoarele 5 studii înfățișează diverse aspecte din anii comunismului românesc, precum: lupta anticomunistă, situația presei culturale și mărturii ale rezistenței anticomuniste.
Capitolul al II-lea, „Etnografie-Sociologie-Cultură”, cuprinde 27 de studii, reprezentând 54% din totalul comunicărilor și 383 de pagini, 41% din spațiul tipografic al anuarului, asemenea capitolului I - Istorie, și se bucură de foarte valoroasele lucrările elaborate de un număr de 26 de autori, recunoscuți specialiști în sociologie, etnografie, teologie, muzicologie, biblioteconomie, publicistică, literatură și artă, pe care ținem să-i evidențiem nominal: Catinca Agache, Irina Airinei, Constantin Aitean-Taus, Cornel Aramă, Radu Baltasiu, Matei Blănaru, Nicolae Bucur, Doinița-Ana Dobrean, Ioana Drăgoi, George Echim, Stelian Gomboș, Ioan Lăcătușu, Dorel Marc, Laura Olteanu, Liliana Oprescu, Augustin Poienaru, Dorin Suciu, Mihai Suciu, Dan Tanase, Valeriu Tănasă, Florentina Teacă, Mihai Trifoi, Liliana Trofin, Valentin Florin Vatamanu, Marius Vișovan, Ion Weidner-Ciurea.
Capitolul al III-lea, In memoriam, este dedicat celor dispăruți din rândurile noastre care au lăsat în urma lor o operă științifică sau literară, fiind adevărate modele pentru societatea românească actuală, academicianul Horia Colan (1926-2017); scriitorul Lazăr Lădariu (1939-2019), Pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan (1928-2012), prof. dr. Alexandru Matei (1933-2020).
Capitolul al IV-lea, In honorem, debutează cu articolul destinat cunoașterii de către publicul cititor a obiectivelor și activității Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, în care se subliniază faptul că acesta a luat ființă din anul 2009 „pentru instituţionalizarea activităţii de cercetare desfăşurată de ani de zile de un grup de specialişti din principalele centre culturale ale Țării şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi valorificate editorial, în principal, în anuarele „Angvstia”, „Acta Carpatica” și al Asociației „Ștefadina”, cât şi pentru formarea unei baze de date cu utilizatori multipli, referitoare la arealul sud-est transilvan”. În numărul de față sunt nominalizați deținătorii premiilor „I.I. Russu”, ediția a XI-a, pe anul 2019, din rândul cărora sunt publicate, în continuare, un număr de trei „Laudatio” care subliniază meritele premianților din anul precedent: prof. muzeograf Mircea-Viorel Sfârlea, dr. Vasile Lechințan și dr. Ionel Oprișan. Capitolul este completat de alte trei cuvinte de meritate laude susținute cu prilejul unor evenimente deosebite din activitatea unor personalități ale vieții științifice și culturale românești: profesorul, scriitorul și publicistul Ilie Șandru la 85 de ani; prof. dr. Luminița Cornea - la o frumoasă aniversare și istoricul dr. Alexandru-Alin Spânu la semicentenarul său.
Capitolul ul al V-lea, Recenzii, cuprinde un număr de 9 recenzii de carte, albume și reviste științifice apărute în anii 2018-2020 la Editura „Eurocarpatica”, realizate de Mihai Groza, Vasile Stancu, Laurențiu-Gabriel Panciu, Ioan Lăcătușu și Vasile Lechințan, pe care le menționăm în continuare: Acta Carpatica nr. V/2018; Repere Identitare Românești din Județele Covasna și Harghita, de Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr, ediția a II-a; nr. 23, 25 și 26 din colecția Profesioniștii noștri, dedicate prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă și istoricului prof. univ. dr. Petre Țurlea; lucrarea Românii și secuii de I.I. Russu, ediția a II-a și albumele: Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei, de Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr, și Valori culturale românești din Județele Covasna și Harghita, de dr. Ioan Lăcătușu, Pr. dr. Sebastian Pârvu, prof. Teacă Florentina și Erich-Mihail Broanăr.
Capitolul al VI-lea, Cronica activității Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) și a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), pe anul 2019, încheie prezentul anuar cu numărul VI/2019 aducând în fața cititorului, pe nu mai puțin de 50 de pagini, o variată și vastă activitate desfășurate în anul 2019 de șase persoane: dr. Ioan Lăcătușu, Pr. dr. Sebastian Pârvu, prof. Florentina Teacă documentaristul Erich-Mihail Broanăr, prof. Vasile Stancu și ing. Ciprian Hugeanu. Cronica surprinde: 1. Acțiunile desfășurate în domeniul istoriei, culturii românești și de spiritualitate ortodoxă dintre care studiile apărute în revistele de specialitate și în volume publicate în cursul anului 2019 (12); volumele și publicațiile apărute la „Eurocarpatica” și „Grai Românesc” (24); manifestările cultural-științifice organizate (22); participări la sesiuni științifice, simpozioane, mese rotunde, colocvii reuniuni, dezbateri (20), expoziții organizate (8); 2. Gestionarea fondului documentar, al bibliotecii și al bazei de date cu utilizator multiplu - având în vedere îmbogățirea fondurilor documentare și de carte, valorificarea științifică a resurselor documentare, organizarea și participarea la manifestări științifice, culturale și civice; 3. Articole apărute în presa locală și în diverse volume (73); 4. Prezentări și lansări de carte (69); 5. Interviuri acordate (5); 6. Articole referitoare la activitățile CESCH și CEDMNC și a asociațiilor și instituțiilor partenere (95). Cronica se încheie cu fixarea unor obiective a celor două Centre pentru anul 2020.
Numărul autorilor tuturor materialelor - studii, articole, comunicări (51), recenzii (9), In memoriam (4), In honorem (7), cronică (1) - cuprinse în acest volum se ridică la 52, din care: 29 de doctori în diferite specialități (55,77%), 4 doctoranzi, 6 profesori, 4 publiciști, 3 cercetători, 2 ingineri și câte un jurist, un preot, un bibliotecar, un documentarist. De asemenea, remarcăm apariția a 15 autori debutanți în paginile anuarului Acta Carpatica nr. VI/2019, pe care țin să-i nominalizez: dr. Irina Airinei, dr. Cornel Aramă, dr. Alexandru Bucur, dr. Luminița Giurgiu, dr. Teodora Giurgiu, dr. Vasile Mărculeț, dr. Laura Olteanu, drd. Matei Blănaru, cercet. Ioana Drăgoi, prof. Florin Herțeg, prof. Marius Vișovan, publiciștii Dorin Suciu, Dan Tanasă, Valeriu Tănasă și ing. Marian Știopu. Întreaga serie nouă a anuarului Acta Carpatica are 136 de autori, din care 55 au publicat și în seria veche a anuarului, Angvstia.
Cele 22 de ediții ale Anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei (Angvstia - 16 ediții și Acta Carpatica - 6 ediții), reprezintă la ora actuală o carte care între coperțile sale cuprinde: 831 de studii (524 Angvstia + 307 Acta Carpatica), din care: 514 (61,85%) studii de istorie, 197 (23,70%) studii de etnografie, sociologie şi cultură (94 Angvstia + 103 Acta Carpatica) şi 120 (14,44%) studii de arheologie (Angvstia.), alături de 163 de recenzii, cronici de activitate, „In memoriam” şi „In honorem”, într-un spaţiu tipografic de 11.341 pagini (6569 Angvstia + 4772 Acta Carpatica), scrise în total, de 699 de autori (563 Angvstia + 136 Acta Carpatica).
La mulți ani înainte, urez în acest moment de bilanț, atât anuarului cât și autorilor lui!