Asistenţă socială pentru bancherii ciprioţi. La noi ce urmează?

Ciprioţii şi rezidenţii străini din Cipru au aflat cu stupoare, sâmbătă, de existenţa unui acord între insula mediteraneană şi Uniunea Europeană asupra unui plan de salvare în valoare de zece miliarde de euro ce include o taxă excepţională şi fără precedent asupra depozitelor bancare. După ce Nicosia a solicitat împrumuturi de 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut să instituie o taxă excepţională, în cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele ce depăşesc acest prag. În cadrul negocierilor sale cu UE şi FMI, Guvernul a fost nevoit să cedeze şi să accepte inclusiv creşterea impozitelor asupra întreprinderilor. Imediat după anunţarea acordului, mii de ciprioţi şi străini au încercat să îşi retragă banii de la bancomate, însă sumele depuse fuseseră deja taxate. Ciprul a solicitat un ajutor european în iunie 2012, după ce primele două cele mai importante bănci din ţară au cerut Guvernului să le salveze, în urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari. Ciprul a devenit a cincia ţară din zona euro care beneficiază de un program de ajutor internaţional. Situaţia din Cipru constituie un precedent periculos, însemnând, de fapt, naţionalizarea unei părţi din averile persoanelor fizice, în scopul sprijinirii unor instituţii bancare private neperformante. România a trecut în perioada comunistă printr-o astfel de situaţie, când statul a confiscat averile cetăţenilor săi, consecinţele fiind dezastruoase. Fără îndoială, situaţia din Cipru este un experiment al FMI şi UE, care testează diverse măsuri şoc în zonele marginale ale Uniunii Europene. Cipru va ajunge în curând la o datorie publică de 100% din PIB. România este tot cam pe acolo. Oare noi cum vom plăti protecţia socială şi subvenţionarea din buzunarul propriu a miliardarilor noştri, care ne-au falimentat? Pentru că ar fi naiv să credem că nu vom plăti!

Categorie: