Bazil Roman, fotograful aurarilor din Ţara Moţilor - Munţii Apuseni, în Anul Centenarului Marii Uniri

Bazil Roman s-a născut în anul 1913, la Abrud, din părinţii Maria şi Bazil Roman. A fost primul din cei patru fraţi, fiind înregistrat la naştere cu prenumele de Vasile Iosif, pentru ca ulterior să fie cunoscut cu prenumele Bazil, împrumutat de la tatăl său, de care era foarte apropiat. La Abrud face patru clase primare (1920-1924), după care urmează Liceul „Brukenthal” din Sibiu şi Şcoala Superioară de Comerţ din Cluj-Napoca (1924-1932). După absolvirea şcolii, îşi satisface stagiul militar, timp în care face şi Şcoala de ofiţeri de rezervă, infanterie, din Bucureşti. La terminarea armatei se întoarce acasă la Abrud, unde se angajează, în anul 1936, la Primăria oraşului. În anul 1941, pleacă definitiv la Bucureşti, unde rămâne până la sfârşitul vieţii.
De pe băncile şcolii a fost îndrăgostit de fotografie. Aparatul fotografic a fost prietenul cel mai apropiat şi statornic cu care, în vacanţe şi în concedii, cutreiera în lung şi-n lat Ţara Moţilor - Munţii Apuseni, alte zone din Ţară, însoţit de multe ori de prieteni fotografi din Ţară şi străinătate. Toată agoniseala vieţii a investit-o în arta fotografică. Era foarte meticulos în ceea ce făcea. Fotografia numai cu filme de calitate, iar reproducerile le realiza pe hârtie germană şi englezească Ilford. Din fotografiile sale, multe se regăsesc în lucrări de istorie, etnografie, geologie, minerit sau în colecţii muzeale.
Provenind dintr-o zonă unde se practica mineritul aurifer particular (băişagul aurifer), era foarte apropiat de aurarii (băieşii, minerii) de la vestitele mine de aur de la Roşia-Montană, Bucium, spălătoriile de aur de pe Valea Arieşului şi Abrudului, ilustrând magistral viaţa şi activitatea lor în cele mai mici detalii. Purta în suflet cu multă durere versurile: „Munţii noştri aur poartă / Noi cerşim din poartă-n poartă”. Cât adevăr găsim şi astăzi!
După ani de muncă a realizat lucrarea fotografică „Aurarii din Ţara Moţilor - Munţii Apuseni”, unică în istoria mineritului. Nicio industrie din Ţară nu are o colecţie de fotografii atât de valoroasă şi cuprinzătoare. În anul 1980, a fost expusă la Muzeul Tehnic „Prof. D. Leonida” din Bucureşti, cu prilejul celui de-al XV-lea Congres Mondial al Istoricilor. Prin această lucrare poate fi asemuit cu bunul său prieten Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia, care a realizat, după 1918, lucrarea „Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia în chipuri”. Ce artişti fotografi s-au afirmat odată cu făurirea României Mari de pe meleagurile Albei şi ale Munților Apuseni! Veşnica lor amintire!
Bazil Roman a făcut parte din organismele artiştilor fotografi, la nivel naţional, participând la numeroase expoziţii în Ţară şi străinătate, fiind distins cu diplome, premii şi trofee. A participat cu numeroase fotografii la Saloanele Internaţionale de Artă Fotografică, unde i s-au conferit titlurile de ARTIST FIAP (A. FIAP) şi EXCELLENCE FIAP (E. FIAP), pe care şi le doreau mulţi artişti fotografi.
În ziua de 7 octombrie 1979, la mina Roşia-Montană am organizat o manifestare cultural-istorică, intitulată „Cu cine se mândreşte Exploatarea”. Cu acest prilej, se vernisează colecţia de fotografii „Aurarii” a lui Bazil Roman, care a fost vizitată de numeroase persoane, inclusiv din străinătate. Conducerea minei, apreciind valoarea documentar-istorică a lucrării, a perfectat cu artistul fotograf, cumpărarea colecţiei. În data de 8 octombrie 1980, se încheie un Act de vânzare-cumpărare, prin care se stipulează că se vinde, „pe veci şi irevocabil”, colecţia „Aurarii” minei din Roşia-Montană. Fotografiile format mare, au fost folosite la organizarea Muzeului mineritului din Roşia-Montană.
În zilele de 23-24 octombrie 1981, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de atestare documentară a localităţii Roşia-Montană sub numele de Alburnus Maior pe baza tăbliţei cerate XVIII, datată 6 februarie 131 p. Hr, au fost organizate acţiuni cultural-sportive, o sesiune de comunicări ştiinţifice, tipărirea unui pliant, o ştampilă jubiliară, expoziţie de pictură şi o plachetă comemorativă. Cu acest prilej, a fost inaugurat Muzeul mineritului din Roşia-Montană, vizitat an de an de mii de persoane.
Pasionat de istoria mineritului din Munţii Apuseni, unde am activat peste 30 de ani, am scris, în colaborare, cărţile: „Aurarii din Munţii Apuseni”, 1982, retipărită în 2017 de Asociaţia „Baia Domnilor” din Bucium-Poieni şi „Bazil Roman, Fotograful aurarilor din Munţii Apuseni”, 2008, în care se regăsesc fotografiile din colecţia „Aurarii”.
Bazil Roman s-a stins din viaţă, în Bucureşti, la 24 septembrie 1993 şi îşi doarme somnul de veci în cimitirul din Abrud, alături de părinţi.
Primăria oraşului Abrud şi Combinatul minier Roşia-Poieni, în Anul Centenarului Marii Uniri, la 105 ani de la naşterea lui Bazil Roman şi la 25 de ani de la moartea sa, ar fi bine să organizeze acţiuni comemorative, eventual realizarea unui bust, precum şi retipărirea cărţii cu viaţa şi opera artistului. Le doresc succes!