„Bilbor, oază de civilizaţie pe creste de munte”

Interviu cu primarul comunei harghitene Bilbor, Ilie Trif

- Domnule primar Ilie Trif, vin la Bilbor de câţiva ani buni, cu ocazia manifestărilor organizate în memoria omului politic, publicistului şi scriitorului Octavian Codru Tăslăuanu, în timpul iernii, şi a primului Patriarh al României, Miron Cristea, în timpul verii. Întotdeauna v-am văzut implicându-vă de la întâmpinarea oaspeţilor până la plecarea lor, în toate activităţile, începând cu cele gospodăreşti şi terminând cu cele ştiinţifice. Îmi amintesc că acum doi ani ne-aţi fost ghid pe drumul Dornelor, anul trecut prin pădurile brazilor albi, sau astă vară la Popasul Iuteş, locul de agrement al bilborenilor, vorbindu-ne întotdeauna cu multă dragoste şi căldură despre aceste mirifice locuri care ne înconjoară şi despre oamenii lor. Pentru cititorii „Condeiului ardelean”, am rugămintea să ne spuneţi câteva cuvinte despre Bilborul atât de drag dumneavoastră.
- În primul rând, ţin să vă spun că localitatea Bilbor are rangul de comună, fiind o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare. Ea cuprinde o comunitate românească cu bogate tradiţii şi obiceiuri specifice arealului nord moldovean şi ardelean. Condiţiile geografice şi climatice au determinat şi ocupaţiile locuitorilor săi, majoritatea lor fiind agricultori. După cum spuneam, aşezarea are statut de comună, fiind alcătuită din două sate, respectiv satul Bilbor, care este reşedinţa, şi satul aparţinător Răchitiş. Geografic, comuna Bilbor este situată între meridianele 25 şi 26, la nord de paralela 47, mai exact în partea de nord a judeţului Harghita, la limita administrativă cu judeţul Suceava. De altfel, teritoriul comunei cuprinde o depresiune montană, cu o altitudine cuprinsă între 900 şi 1200 m. Închipuiţi-vă un platou, brăzdat de câteva cursuri de pâraie, între care cel mai important este Bistricioara, care îşi varsă apele în lacul de acumulare de la Bicaz. De jur împrejur, acest platou este străjuit de masivele muntoase ale Călimanilor, Bistriţei şi Giurgeului, munţi acoperiţi de întinse păduri de conifere.
Aici unde ne aflăm, în satul Bilbor, se află sediul administraţiei publice locale, Consiliul Local şi Primăria, şcolile, Biserica nouă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi Bisericuţa de lemn „Sfântul Nicolae”, Monumentul Eroilor şi câteva unităţi economice care îşi desfăşoară activitatea în această localitate. Ca arie de răspândire, comuna Bilbor are o suprafaţă totală de 22.731 ha, din care: intravilan 540 ha şi extravilan 22.191 ha. Suprafaţa agricolă cuprinde doar 11.850 ha, diferenţa fiind terenuri cu păduri.
- Domnule primar, toţi cei care au vizitat localitatea, sau numai au trecut pe aici, au fost încântaţi de frumuseţea ei. Expresii precum „satul frumos ca-n poveşti”, „picior de plai pe o gură de rai”, „împărăţia bradului alb”, „satul celor 700 de izvoare”, mai nou am auzit şi de „satul crucilor cu aripi”, sunt numai o parte a modului în care călătorii, pe aceste meleaguri de vis, şi-au exprimat încântarea. Eu am constatat însă şi calităţile oamenilor de aici. Sunt deosebit de ospitalieri. De când am sosit, împreună cu colegii bucureşteni şi târgumureşeni, simţim permanent atenţia cu care ne înconjuraţi. I-am cunoscut şi-n anii precedenţi pe bilboreni. Sunt oameni foarte politicoşi, cu un înnăscut bun-simţ, dar în acelaşi timp de o demnitate evidentă, harnici şi oneşti, veseli şi cu un umor sănătos. Iar regula „tot timpul activităţii în folosul şi mijlocul comunităţii” spune multe despre scopul preocupărilor dumneavoastră, desigur, ca edil de Bilbor. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre aceşti oameni minunaţi.
- În comuna Bilbor trăieşte o populaţie sută la sută românească, ce are puternice tradiţii şi obiceiuri. Să veniţi odată la o nuntă pentru a cunoaşte o parte a acestora. Uitaţi-vă la frumuseţea costumelor populare şi la mândria acestor tineri de a-şi etala portul. Potrivit legendelor, cât şi adevărului istoric, bilborenii sunt urmaşii moldovenilor lui Ştefan, stabiliţi pe aceste meleaguri acum mai bine de patru secole. Bisericuţa de lemn, în care se află acele „cruci cu aripi”, pentru care un publicist a numit Bilborul „satul crucilor cu aripi”, a fost construită pe la 1795. Ca număr de locuitori, după recensământul din anul 2012, comuna Bilbor are 2.649 persoane, din care în satul de reşedinţă 2.181 persoane, iar în satul Răchitiş 465 persoane. Din populaţia totală, 1.417 persoane sunt de sex masculin şi un număr de 1.232 sunt de sex feminin. Toate aceste persoane locuiesc în 970 locuinţe proprii, formând un număr de 917 gospodării.
Având în vedere poziţia geografică şi clima aspră cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte şi ploioase, ocupaţia principală a locuitorilor este creşterea animalelor. Efectivele de animale deţinute de locuitorii comunei Bilbor, desigur după datele statistice ale Primăriei, se ridică la peste 3.700 capete bovine, 480 capete porcine, 2.600 capete ovine, 460 capete cabaline, 320 familii de albine şi circa 8.200 păsări. Desigur, agricultura nu reprezintă sigura sursă de existenţă pentru populaţie. Locuitorii se mai ocupă şi cu exploatarea şi prelucrarea lemnului şi, mai nou, puţin şi cu turismul rural, care deschide perspectivele unui viitor mai bun pentru bilboreni, având în vedere frumuseţea locurilor şi numeroasele izvoare de apă minerală, comparabile cu ale Borsecului.
- Pentru dezvoltarea turismului rural, se pare că Bilborul încă nu are infrastructura necesară. Ce ne puteţi spune despre aceasta?
- Din acest punct de vedere, mai avem multe de făcut. Localitatea dispune de trei drumuri judeţene, respectiv DJ 174/A, DJ 174/B şi DJ 174/C, care în total însumează o lungime de 19 km. Din această lungime, sunt modernizaţi (asfaltat) numai 9 km, diferenţa este drum pietruit. Aceste drumuri judeţene fac legătura între DN 15 Creanga - Bilbor, între localităţile Corbu - Bilbor şi respectiv, între localităţile Panaci (judeţul Suceava) - Bilbor. În interiorul comunei se asigură circulaţia pe încă 24 drumuri comunale neclasificate, care însumează o lungime totală de 39,8 km. Există o reţea electrică de înaltă şi joasă tensiune, reţea de telefonie fixă cu fibră optică, internet şi reţele de telefonie mobilă. Deosebit de pozitiv este faptul că peste 90 la sută din gospodăriile comunei Bilbor sunt beneficiare ale reţelelor de apă potabilă, realizate în cea mai mare parte în sistem privat prin asocierea grupurilor de locuinţe. De asemenea, există un proiect foarte avansat pentru realizarea reţelei de canalizare.
Ca instituţii şi unităţi şcolare, în Bilbor funcţionează grădiniţe, trei şcoli generale cu clasele I-IV şi o şcoală generală cu clasele I-VIII, o şcoală specială pentru copii cu deficienţe, cu un centrul de plasament. Funcţionează, totodată, o bibliotecă comunală, un cabinet medical comunal, un dispensar veterinar, unităţi comerciale, poşta, CEC-ul, cooperativa de credit, o unitate de îmbuteliere a apei minerale, în general tot ceea ce îi trebuie unei aşezări pentru desfăşurarea unei vieţi civilizate.
- Domnule primar, vă mulţumesc în numele cititorilor noştri pentru multitudinea informaţiilor oferite şi vă urez împlinirea, într-un viitor cât mai apropiat, a tuturor obiectivelor social-culturale şi economice pe care, împreună cu Consiliul Local, le doriţi înfăptuite, aici, cum v-aţi exprimat dumneavoastră, în această „oază de civilizaţie pe creste de munte”. La revedere la Zilele „Miron Cristea”!
- Şi eu vă mulţumesc din suflet, domnule profesor, şi să ştiţi că aşteptăm de fiecare dată cu drag la Bilbor „Condeiul ardelean”!

Categorie: