„Claviaturi” creşte permanent şi creşte frumos

Motto: „Muzica este gândul auzit al lui Dumnezeu, iar poezia însuşi cuvântul său” (Gherghinescu Vania)

Pentru revista trimestrială de poezie Claviaturi, serie nouă, anul 2015 a început sub auspicii excelente. Şi aceasta nu numai pentru faptul că prin apariţia primului său număr, din luna martie, nr. 1 (9)/2015, revista de poezie braşoveană şi-a întrecut predecesoarea, iniţiată de poetul-jurist Vania Gherghinescu, a cărei existenţă a durat doar opt numere, pe parcursul anilor 1941-1943, ci şi prin bogăţia informaţiei literare, varietatea rubricilor abordate, mulţimea poeţilor consacraţi cât şi a debutanţilor, generozitatea spaţiului tipografic, calitatea artistică a graficii şi fotografiei. Cunoscător al „fenomenului Claviaturi” prin participarea la spectacolele lansării celor nouă numere, la „Podul Baiulescu” sau la Muzeul „Prima Şcoală Românească”, prin colaborarea strânsă cu redacţia şi promovarea revistei în paginile bilunarului „Condeiul ardelean”, pot afirma, cu certitudine, faptul că vrerile şi obiectivele iniţiatorului actualelor Claviaturi, poetul Constantin Bihara, relatate în Prefaţă la „Claviaturi”, Serie Nouă, se realizează pas cu pas: „Vrem să dăm posibilitatea creatorilor de poezie braşoveni de a-şi vedea creaţia tipărită în această revistă trimestrială de poezie, vrem să facem ca poezia să fie iubită şi la întâlnirile cu cititorii să avem o prezenţă numeroasă, oameni care să se bucure împreună cu cei care făuresc cuvintele meşteşugite, vrem ca poezia să fie o prezenţă în viaţa Braşovului”. Şi-n cele 174 de pagini ale actualului număr au avut „posibilitatea de a-şi vedea creaţia tipărită” 33 de poeţi, dintre care nouă debutanţi: Ana Maria Barbu, Mircea Doroşi şi Mircea Ştefan cu câte cinci poezii, şi Mircea Bodean, Nicoleta Drăgan Bucşă, Alene Evason (Canada), Arthur C. Ford (SUA),Colin Scholl (SUA) şi Vasile Copilu-Chiatră cu câte o poezie, dar şi opt autori a unor interesante articole, printre aceştia demn de reţinut scriitorul Ion Popescu-Topolog, care a... debutat în paginile revistei, ridicând, prin autoritatea sa literară şi publicistică, valoarea acesteia.
Că poezia este iubită de publicul braşovean, sau devine din ce în ce mai mult iubită, o demonstrează şi articolul semnat de prof. Constantin Bihara, intitulat Publicul la prezentarea revistei „Claviaturi” nr. 4 (8), Decembrie 2014, public care alături de poeţi „au realizat un spectacol de vibrantă simţire”, iar „fenomenul Claviaturi” a antrenat şi ambiţionat alţi creatori, membri ai Ligii Scriitorilor din România - Filiala Braşov, care au iniţiat seria nouă a revistei „Ritmuri Braşovene”. Grafica artistului plastic Gheorghe Oprea Holbavianu, de o excelentă calitate, şi reuşitele fotografii, de la precedenta lansare a revistei, dau o sensibilitate şi notă artistică în plus revistei în ansamblul său şi acestui număr.
Spectacolul lansării a debutat cu trecerea sumară în revistă a conţinutului, prezentat cu competenţă de cel care a conceput şi realizat recentul număr, redactorul-şef George Echim. Devenită tradiţie, prima pagină este deschisă de rubrica Poeţi din „Claviaturi”, serie veche, onoarea revenindu-i, de această dată, poetului Vasile Copilu-Chiatră cu poezia Bacoviana, urmată de Prefaţa În loc de cronica lansării-spectacol, un bilanţ jubiliar, care surprinde date semnificative pentru evoluţia calitativă şi cantitativă, în cei doi ani de existenţă, serie nouă, a revistei braşovene de poezie. În continuare, poetul George Echim a găsit calde cuvinte de încurajare la adresa poeţilor debutanţi, a evidenţiat autorii consacraţi publicaţi în acest număr, a emis aprecieri asupra publiciştilor cunoscuţi în mediile literare braşovene proveniţi din alte regiuni istorice ale României, a atras atenţia asupra valorii unor articole din structura revistei pe care le-a evidenţiat având în vedere succesiunea rubricilor: Lumină din Lumină (Aceluia care ia cu sila ale tale, nu-i cere nimic înapoi!, de Constantin Bihara); Opinie (Demiurgicul Eminescu, de Constantin Bihara); Poeţii şi creaţiile lor (Seninătatea gândurilor de seară, de George Echim); Pagini perfecte în „Fiinţa luminii” lui Constantin Bihara, de Mircea Doreanu); Despre cartea „Plantele în mituri şi legende” a scriitorului dr. ing. Theodor Echim, de av. George G. Echim; Constantin Bihara - poetul supremaţiei vieţii, de Constantin Mănuţă; „Supremaţia vieţii”, o nouă carte a lui Constantin Bihara, de George Savin; Constantin Bihara: „Vocea lui Dumnezeu”, transpunere în versuri a prorocilor biblici, de Ion Popescu-Topolog; În Memoriam (Dan Orghidan, mai 1925 - noiembrie 2014, de George Savin); Text special (Publicul la prezentarea revistei „Claviaturi”, nr. 4 (8), decembrie 2014, de Constantin Bihara); Semnal, unde sunt amintite, având în vedere comunicările primite la redacţie, 11 apariţii editoriale din care îmi face plăcere să amintesc cartea de poezii Ioana inima iubirii, de Cornel Vlad, colaborator al publicaţiei „Condeiul ardelean”, apărută la Editura Vasiliana 98, Iaşi, 2014 şi „Ritmuri Braşovene”, revistă trimestrială de cultură, nr. 1 (3), martie 2015, editată de Liga Scriitorilor din România - Filiala Braşov, preşedinte Viorica Popescu.
Şi de această dată, spectacolul lansării revistei Claviaturi s-a ridicat la cote emotive superioare şi de mare valoare poetică, odată cu pătrunderea în domeniul rubricii Poetul omagiat şi al creaţie sale, precum şi în recitalului de poezie oferit de poeţii prezenţi la manifestare. Spre marea mea bucurie şi a prietenilor mei covăsneni, prezenţi la lansarea revistei, poeta omagiat a fost Nadia-Cella Pop, născută la Ariuşd, comuna Vâlcele, judeţul Covasna, şi mult timp locuitoare a oraşului Sfântu-Gheorghe, absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, care a ţinut să mulţumească redactorului-şef „pentru bucuria şi onoarea de a fi omagiată în revista Claviaturi. ... Unii oameni trăiesc într-o lume a miracolelor - a continuat poeta. Desigur, aceasta ţine de un al şaselea simţ. Unii oameni îl au, spre bucuria şi înclinaţia lor, alţii nu, sau nu ştiu că îl au. Cineva spunea odată, absolut minunat, că poeţii sunt cei bănuiţi de a fi favorizaţi a avea acest al şaselea simţ pentru că ei arată celorlalţi unde anume se pot găsi miracolele. Dacă nu ar fi cuvântul, dacă nu ar fi imaginea, atunci noi nu am afla nimic decât privind sau simţind sau prin restul celor trei simţuri. Acest al şaselea simţ pentru poet este esenţial”. Citindu-i două dintre cele şapte cărţi tipărite, „Gânduri de veghe” şi „Tainiţa cu busole”, sunt convins că poeta ne poate arăta unde anume se pot găsi miracolele. Scriitoarea poloneză Marta Cywinska, apreciind talentul şi patriotismul manifest al poetei, scria în anul 2005: „Nadia-Cella Pop este o mare magiciană a poeziei şi de asemenea draga mea soră spirituală. ... Ea se identifică cu patria sa natală, care cu istoria sa, cu literatura sa, cu muzica sa sublime pare un vis în acţiune. Noi comunicăm într-un fel metaforic şi mai mult, ea m-a inspirat în scrierea romanului „Skrzydla nad Transylwania””. Amintind despre palmaresul său, Nadia nu şi-a ascuns modestia, fiind conştientă că „modestia este calitatea celor care nu au calităţi”, afirmând că „sunt tulburată de realizările mele când privesc în urmă. De la 1980, când am debutat în Franţa, în cei 35 de ani am primit 170 de premii internaţionale în ţări din Asia, Europa, Africa şi Americi. Ceea ce pentru mine este foarte important îl reprezintă faptul că alături de numele meu întotdeauna scria România. ... Aceasta este cea mai mare mândrie a mea!”. Dar, despre poeta Nadia-Cella Pop vom mai scrie cu prilejul lansării, la Sfântu-Gheorghe, a volumului său „Tainiţa cu busole”, cuprinzând poezii Tanaka şi Haiku, specifice japonezilor, dar care pătrund tot mai mult în literatura americană şi europeană, inclusiv în literatura română. Recitalului de poezie al Nadiei-Cella Pop, presărat cu tanaka şi haiku-uri, i-au urmat recitările din creaţiile proprii ale poeţilor prezenţi la spectacolul lansării şi în paginile revistei Claviaturi cu numărul nouă, aprecierile şi cuvintele de preţuire din partea unor scriitori consacraţi sau din partea publicului. Printre aceştia s-au numărat: Rodica Ghinea, Mariana Popa, Ana Maria Barbu, Nicoleta Drăgan-Bucşă, Ica Grasu, Constantin Bihara, Victor Manole, George Savin, Arpad Toth, Petru Catană, Ion Popescu Topolog, Mircea Bodean, Gheorghe Oprea Holbavianu, George Echim, Dragoş Barbu, Viorica Popescu. Spectacolul poetic s-a încheiat cu un moment emoţionant. Decernarea „Medaliei Nicolae Titulescu” redactorului-şef al revistei „Claviaturi”, avocatul, poetul şi solistul de muzică populară George G. Echim, pentru merite deosebite în promovarea culturii braşovene, oferită de Ligii Scriitorilor din România - Filiala Braşov, prin persoana poetei Mariana Popa. Medalia a fost instituită în anul 1992 de Comitetul „Nicolae Titulescu” format la Bucureşti şi Braşov şi emisă sub egida Asociaţiei „Nicolae Titulescu - Braşov” cu prilejul „aducerii acasă” a osemintelor marelui diplomat. Domnul Octavian M. Popa, cel care a donat medaliile Ligii Scriitorilor din România - Filiala Braşov, afirma că „bronzul din care s-a turnat medalia provenea de la statuia lui Stalin, „detronată” de istoria acelor vremuri. Din acelaşi metal s-a confecţionat şi statuia lui Nicolae Titulescu din parcul central al Braşovului”. Felicitări, domnule George G. Echim!
În finalul prezentării noastre urăm Colectivului de Redacţie al revistei Claviaturi cât şi redactorului său şef viaţă îndelungată, pentru a edita această revistă mult timp de acum înainte, precum şi sincere felicitări. În aceeaşi măsură, merită felicitaţi şi cei 35 de autori publicaţi în paginile revistei, publicul prezent şi organizatorii pentru reuşita comună de a realiza un spectacol de vibrantă simţire poetică şi patriotică!