Concluziile unui recensământ sau cine pe cine deznaţionalizează

Pe baza informaţiilor provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din 20 octombrie 2011, din judeţele Harghita şi Covasna, comparativ cu cele din 2002, pot fi identificate deja anumite coordonate principiale, demografice, deosebit de interesante în multe privinţe.
Faţă de anul 2002, populaţia judeţului Covasna a scăzut, în 2011, cu 16.188 de persoane, de la 222.449 la 206.261, reprezentând azi doar 92,72% din populaţia anului 2002, mai ales în mediul urban, cea mai mare scădere înregistrându-se la Întorsura- Buzăului, de la un număr de 8.926 de persoane (în 2002) la 7.319 azi. Se poate observa, ca fenomen general, o migrare a populaţiei urbane spre mediul rural, în judeţul Covasna mai mult din jumătatea populaţiei (52,4%) locuieşte în comune şi în satele din preajma municipiului Sfântu- Gheorghe (Arcuş, Ilieni, Reci, Bodoc) şi Târgu-Secuiesc (Turia), în localităţile cu comunităţi însemnate de ţigani (Vâlcele, Belin, Hăghig, Estelnic).
Înregistrarea etniei făcânduse, la recensământul din 2011, pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, ca un drept fundamental al individului, conform rezultatelor provizorii, din totalul populaţiei stabile a judeţului Covasna, 45.560 de persoane (faţă de 51.790, în 2002) s-au declarat români (22,09%), 151.787 (73,59%) - maghiari şi 8.238 (3,99%) - romi (ţigani).
Din analiza comparativă a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a populaţiei judeţului Covasna rezultă că, în anul 2011, faţă de 2002, populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, a maghiarilor cu 7%, a românilor cu 12%, numărul romilor crescând cu 38%! Populaţia românească a scăzut, în mediul urban, cu 12%, în cel rural cu 7%. În municipiul Sfântu-Gheorghe, numărul românilor a scăzut cu 16%, peste media de 13%, a descreşterii populaţiei totale, la Târgu- Secuiesc - cu 18%, la Baraolt - cu 14%, în oraşul Covasna - cu 14%, la Întorsura-Buzăului - cu 18%. În acest timp, din 2002 încoace, numărul romilor a crescut între 16% şi 55%, în oraşul Covasna, Târgu-Secuiesc, Baraolt. Cele mai mari pierderi, românii le-au înregistrat la Târgu-Secuiesc şi Întorsura-Buzăului (cu 18%) şi la Sfântu-Gheorghe (cu 16%!). Ponderea populaţiei judeţului Covasna, la recensământul din 2011, este de 22,09% - românii, faţă de cel din 2002, de 23,28%, în scădere cu 1,20%, a maghiarilor de 73,58% (faţă de 73,79%), cu o scădere de doar 0,21%, în creştere semnificativă fiind etnia romă, cu 3,99% faţă de 2,68%.
Localităţile din judeţul Covasna, în care locuiau cei mai mulţi români, în anul 2011, erau: Sfântu- Gheorghe (11.921), Întorsura- Buzăului (7.265), Sita-Buzăului (4.552), Barcani (3.543), Covasna (3.176), Zagon (2.662), Dobârlău (2.082), Vâlcele (1.689), Târgu-Secuiesc (1.309), Valea-Mare (1.026), Hăghig (930), Zăbala (892), Breţcu (834), Chichiş (682), Ozun (518), iar cei mai puţini la Dalnic (8), Poian (8), Estelnic (11), Vârghiş (12), Mereni (16), Bixad (17), Moacşa (26), Valea-Crişului (27), Brateş (28), localităţi în care, în perioada interbelică, înainte de Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, exista o populaţie majoritar românească (precum şi în localităţile de pe Valea-Nirajului din judeţul Mureş), cu biserici ortodoxe şi greco-catolice! În schimb, la Vâlcele, Belin, Ojdula, Hăghig, Băţani, Zăbala, Sfântu-Gheorghe, Covasna, Târgu-Secuiesc, Ozun, Barcani, Baraolt, numărul populaţiei rome este într-o continuă creştere. Concluzia? În timp ce romii vorbitori de limbă maghiară, în majoritatea lor s-au declarat maghiari, cu excepţia celor din Ojdula, Zăbala, Covasna, Târgu-Secuiesc, romii vorbitori de limba română s-au declarat romi! Din totalul de 8.238 de persoane, din judeţul Covasna, care, la recensământul din 2011, s-au declarat de etnie romă, peste 64% sunt persoane care folosesc, ca limba maternă, limba română, reprezentând, împreună cu românii, 88% din totalul populaţiei din Vâlcele, 72% - la Hăghig, 61% - la Belin, 21% - la Brăduţ, 14% - la Băţani. Numărul persoanelor care vorbesc româna, ca limba maternă, ajunge la 50.872, reprezentând 24,64%, adică un sfert din populaţia Covasnei.
În peste jumătate din totalul localităţilor judeţului Covasna locuiesc sub 100 de persoane de naţionalitate română, în comunităţi mici şi foarte mici, care nu oferă cadrul instituţional şi legislativ şi nici resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti! Urmarea? Deznaţionalizarea lor totală şi pierderea, în scurt timp, a identităţii naţionale! Ajunşi în acest loc al concluziilor, nu putem să nu recurgem la memoria arhivelor şi, într-o întoarcere de timp, să ne referim la rezultatele recensămintelor oficiale ale populaţiei din perioada 1850-1930, tocmai pentru a ilustra dimensiunile procesului de deznaţionalizare, prin maghiarizare forţată, a românilor din localităţile care urmează: Aita-Mare (la recensământul din 1850, erau 342 de români, credincioşi ortodocşi şi greco-catolici - azi mai sunt 155!); Băţani (în anul 1910 - 689, în 2011 - 72!); Belin (1910 - 758, 2011 - 385); Breţcu (1910 - 1600, 2011 - 834); Catalina (1850 - 109, 2011 - 33!); Cernat (1850 - 426, 2011 - 49!); Comandău (1930 - 600, azi - 51!); Ghelinţa (1910 - 389, 2011 - 584); Ilieni (1910 - 1.063, 2011 - 258!); Malnaş, împreună cu Bixad şi Micfalău (1850 - 1.196, în 2011 - 131, faţă de recensământul din 1910, când erau 1.765 de români!); Moacşa şi Dalnic (1890 - 159, 2011 - 34); Ozun (1850 - 1.136, 1910 - 2.067, 2011 - 518); Ojdula (1930 - 318, 2011 - 173); Poian şi Estelnic (1850 - 118; 1910 - 126, azi - 19!); Reci (1850 - 143, 1890 - 187, azi - 33!); Turia (1850 - 145, 1910 - 259, 2011 - 44!), Valea- Crişului şi Arcuş (1850 - 137, 2011 - 76!), Vârghiş (1850 - 156, 1910 - 199, 2011 - 12!).
Din datele prezentate, rezultă că, în perioada 1880- 2011, în jumătate din localităţile rurale ale judeţului Covasna, populaţia de naţionalitate română a cunoscut un accentuat proces de maghiarizare. Dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic mixte covăsnene se va diminua drastic, mergând până la dispariţie! În faţa acestor dovezi persistă o singură întrebare: unde sunt românii? Cine pe cine a deznaţionalizat, prin drastice, criminale, epurări etnice?
Cea mai mare scădere a populaţiei de naţionalitate română, în 2011, faţă de 2012, se înregistrează în municipiul Sfântu-Gheorghe (- 2.257 de persoane), cele mai vulnerabile comunităţi româneşti, din mediul urban, fiind cele din Târgu-Secuiesc şi Baraolt. În comuna Zagon, în anul 2011 românii reprezentau 51,3%, din totalul populaţiei comunei, ei deţinând procente importante şi în localităţile Chichiş (46%), Covasna (32%), Zăbala (29%) Breţcu (24%), Sfântu-Gheorghe (22%), Ozun (15%), Ilieni (13%).
Populaţia judeţului Harghita, la 20 noiembrie 2011, era de 304.969 de locuitori (faţă de 326.222, în 2002), în scădere cu 21.253 de persoane, populaţia urbană fiind de 128.597 de persoane (în 2011), faţă de 144.083, în 2002, populaţia rurală crescând, de la 50,28%, la recensământul dinainte, la 57,83%, în cel din octombrie 2011. Populaţia tuturor oraşelor judeţului Harghita a scăzut, în 2011, faţă de 2002, cele mai mari scăderi înregistrându-se în oraşele Bălan, Topliţa, Gheorgheni şi Borsec, cele mai mari scăderi ale populaţiei rurale înregistrându-se în comunele Subcetate, Darju, Atid, Ocland, Praid, Tulgheş, Ulieş, Sărmaş, Feliceni, Săcel, Bilbor.
Structura pe etnii a populaţiei judeţului Harghita a cunoscut, între cele două recensăminte (2002- 2011), următoarea dinamică: 45.870 de români şi 276.038 de maghiari (în 2002), 40.431 de români şi 258.615 - maghiari, în 2011, din totalul de 326.222, în 2002, şi, respectiv, 304.969 în 2011. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din judeţul Harghita relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 40.431 de persoane (13,3%) s-au declarat români, 258.615 (84,8%) - maghiari, 5.422 romi (1,75%). Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei judeţului Harghita, în 2011, faţă de 2002, a scăzut cu 0,81%. În timp ce ponderea populaţiei de etnie maghiară a crescut cu 0,19%, românii din mediul urban împuţinându-se cu 0,69%, în 2011, comparativ cu 2002, iar cei din mediul rural cu 0,55%, în creştere, ca şi în judeţul Covasna, fiind populaţia de etnie romă!
Localităţile din Harghita, în care locuiesc cei mai mulţi români, conform recensământului din anul 2011, sunt: Topliţa (9.688), Miercurea- Ciuc (6.609), Bălan (3.625), Sărmaş (3.073), Bilbor (2.636), Tulgheş (2.321), Gheorgheni (1.988), Gălăuţaş (1.923), Subcetate (1.669), Corbu (1.306), Odorheiu-Secuiesc (1.171), Voşlăbeni (1.127), iar localităţile cu cei mai puţini români sunt: Porumbeni şi Satu-Mare (sub trei persoane!), Sântimbru (4), Vărşag (4), Mereşti (6), Tomeşti (6), Căpâlniţa (7), Lueta (8), Cârţa (9), iar cu cele mai mari comunităţi de romi - Secuieni, Topliţa, Odorhei, Gheorgheni, Miercurea- Ciuc, Avrămeşti, Cristuru-Secuiesc, Săcel, Praid, Tuşnad, Suseni (între 119-582 de persoane).
În anul 2011, în aproape trei sferturi (72%) din totalul localităţilor judeţului Harghita locuiesc sub 100 de români, în 39 de localităţi (60%) ei reprezentând doar sub 50 de persoane! Prilej potrivit pentru o altă întoarcere în timp, apelând la memoria arhivelor. Datele recensămintelor din 1850, 1870, 1880, 1910, 1930 sunt cât se poate de edificatoare pentru dimensiunile procesului de deznaţionalizare, prin maghiarizare, a românilor: Atid (1850 - 150 de români, în 2011 - 11!); Avrămeşti (1880 - 184, 2011 - 19!); Brădeşti (1930 - 107, azi - 22!), Cârţa (1890 - 343, azi - 9!), Ciucsângeorgiu (1930 - 526, 2011 - 21!), Ciumani (1880 - 138, 2011 - 13!), Dăneşti (1890 - 206, 2011 - 16!), Dealu (1880 - 115, 2011 - 19!), Ditrău (1910 - 556, 2011 - 55!), Frumoasa (1910 - 664, 1930 - 993, 2011 - 87!); Joseni (1910 - 474, 2011 - 45!); Lăzarea (1910 - 286, 2011- 48!); Lueta (1850 - 124, 2011 - 8!); Lunca de Jos (1930 - 282, 2011 - 41!); Mărtiniş (1880 - 238, 2011 - 36!); Mereşti (1850 - 431, 2011 - 6!); Mugeni (1850 - 511, 2011 - 23!); Ocland (1880 - 228, 2011 - 14!); Păuleni- Ciuc (1900 - 159, 2011 - 30!); Plăieşii de Jos (1910 - 1.197, 2011 - 190!); Praid (1930 - 105, 2011 - 55!); Remetea (1930 - 104, 2011 - 56!); Săcel (1880 - 1.003, 2011 - 241!), Secuieni (1850 - 335, 2011 - 72!); Siculeni (1930 - 256, 2011 - 149!); Sâncrăieni (1930 - 112, 2011 - 32!); Sândomic (1930 - 328, 2011 - 25!); Sânmartin (1890 - 340, 2011 - 26!), Suseni (1910 - 765, 2011 - 64!); Tuşnad (1890 - 104, 2011 - 31!).
Deci, în 30 de comune, aproape jumătate din localităţile rurale harghitene, populaţia românească a cunoscut, între 1850 - 2011, un accentuat proces de maghiarizare, care, dacă continuă, în acest ritm, în 20-30 de ani românii vor dispărea de pe vetrele moşilor şi strămoşilor lor, ajungând până la totala lor înghiţire de către maghiari! Pentru prima oară, în ultimele două secole, populaţia de naţionalitate română a scăzut cu aproape 14%, în anul 2011, faţă de 2002!
În tot acest timp, maghiarii beneficiază de instituţii identitare, fundamentale (şcoli, biserici, instituţii de cultură, drepturi şi privilegii) la care se adaugă controlul asupra administraţiei publice locale, care le asigură, din plin, condiţiile prezervării şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale. Trebuie să ne întrebăm din nou: unde sunt românii de pe aceste meleaguri? Cine pe cine a deznaţionalizat prin maghiarizare? Răspunsul ni-l oferă datele, reale, deocamdată chiar provizorii, ale recensământului din anul 2011! Cifrele prezentate infirmă, total, discursul liderilor maghiari despre discriminarea comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna, despre aşa-zisul pericol al «românizării Ţinutului Secuiesc» şi despre necesitatea obţinerii autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a zonei. În acelaşi timp, cifrele menţionate confirmă numeroasele semnale ale societăţii civile româneşti cu privire la discriminarea românilor din cele două judeţe şi, în multe cazuri, la purificarea etnică a românilor din Arcul Intracarpatic.
P.S. Mulţumiri prieteneşti domnului dr. Ioan Lăcătuşu, care ne-a oferit, cu generozitate, datele folosite în acest editorial!

Categorie: