Continuitate şi schimbare în activitatea despărţămintelor ASTRA


Autor: 

dr. Ioan Lăcătuşu

În anul 2010, se împlinesc 20 de ani de la reactivarea Asociaţiunii ASTRA, iar în 2011, 150 de ani de la înfi inţarea sa. Aceste momente reprezintă un bun prilej pentru a face un bilanţ, care să cuantifi ce ceea ce am reuşit să realizăm, dar şi neîmplinirile noastre, în aceste două decenii. Desigur, asemenea analize s-au făcut, în toţi aceşti ani, cu ocazia adunărilor generale, a şedinţelor Comitetului Central şi a conducerii executive. Dar, de această dată, propunem o analiză care să nu vizeze realizările şi neajunsurilor punctuale ale despărţămintelor şi ale Asociaţiunii în general, ci o analiză structural-funcţională, care să identifi ce verigile tari şi verigile slabe, să pună în evidenţă experienţa pozitivă, dar şi disfuncţionalităţile, înregistrate la nivelul cercurilor, despărţămintelor şi la nivelul conducerii centrale a Asociaţiunii.
Este unanim recunoscută opinia conform căreia este o onoare, dar în acelaşi timp şi o mare responsabilitate, să fi m continuatorii asociaţiei culturale româneşti cu o asemenea vechime şi cu imensul său prestigiu, câştigat în decursul timpului, pentru activitatea de excepţie pusă în slujba propăşirii culturii româneşti. Dar, fără a folosi cuvinte mari, dacă nu reuşim să ne evaluăm cu obiectivitate activitatea noastră, raportată la priorităţile şi aşteptările societăţii româneşti contemporane, riscăm să nu fi m la înălţimea înaintaşilor şi să primim răsplata binemeritată de la generaţiile viitoare.
Analiza pe care o propunem trebuie să pornească de la specifi cul celor trei mari perioade istorice în care şi-a desfăşurat activitatea Asociaţiunea ASTRA: perioada 1861-1918, când Asociaţiunea îşi desfăşura activitatea într-un stat ostil promovării culturii şi identităţii româneşti, ASTRA subliniind în acest context şi lipsa instituţiilor de cultură susţinute de stat; perioada 1919-1948, când Asociaţiunea şi-a desfăşurat activitatea în cadrul României Mari, beneficiind de sprijinul Statului Român în realizarea proiectelor sale; perioada din 1990 - până în prezent, când Asociaţiunea îşi desfăşoară activitatea într-o Românie afl ată într-o tranziţie prelungită, afl ată mai nou într- o criză economică cu toate consecinţele sale sociale dramatice, dar mai ales într-o profundă criză morală.
Meritul corifeilor care au condus destinele ASTREI înaintea noastră a constat, în primul rând, în capacitatea lor de a identifi ca, în fi ecare etapă istorică, problemele identitare prioritare, precum şi provocările care au stat în faţa societăţii româneşti şi, în funcţie de acestea, de a stabili obiectivele şi modalităţile de acţiune, iar rezultatele au fost pe măsură. O analiză riguroasă a activităţii Asociaţiunii, în fi ecare perioadă istorică, făcută cu sprijinul specialiştilor în management organizaţional, poate să identifi ce elementele de continuitate, care reprezintă cultura organizaţională, tezaurul de idei, moştenirea lăsată de înaintaşi, care poate fi folosită şi în prezent, în activitatea Asociaţiunii ASTRA, eventual în forme actualizate. Iată doar un exemplu: faptul că noi suntem astăzi la Şomcuta-Mare, reprezintă continuarea tradiţiei astriste de organizare a adunărilor generale, prin rotaţie, în diferite despărţăminte. Dar, la fel de importantă este capacitatea noastră de a surprinde dimensiunile schimbărilor ce se impun a fi întreprinse, atât la nivelul despărţămintelor, cât şi la nivelul conducerii centrale a Asociaţiunii.
În fond, între societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cea din perioada interbelică şi cea de la începutul secolului al XXI-lea, pe care o parcurgem astăzi, există elementele de continuitate cunoscute, însă schimbările sunt de-a dreptul spectaculoase. Întrebarea care se pune este următoarea: putem noi face abstracţie de aceste schimbări şi să menţinem intact sistemul de organizarea şi funcţionare, obiectivele şi modalităţile de acţiune ale noastre, la nivel local şi central? Categoric nu. Şi atunci, nu este normal să ne evaluăm riguros activitatea, să avem curajul de a identifi ca şi elimina disfuncţionalităţile, să găsim răspunsurile adecvate la o serie de întrebări, care ne preocupă în ultimii ani, pe fi ecare în parte şi pe toţi împreună. Să amintim doar câteva dintre acestea: care este cauza discrepanţelor existente între activitatea despărţămintelor ASTREI? De ce, în mari oraşe universitare, inclusiv în Bucureşti, doar cu excepţia Iaşiului, activitatea despărţămintelor nu este la nivelul potenţialului uman existent în aceste localităţi? Care este cauza eşecului organizării ASTREI Tineret? De ce nu reuşim să asigurăm schimbul între generaţii la conducerea despărţămintelor şi la cea centrală? De ce nu am reuşit să acoperim întregul teritoriu naţional şi zonele unde trăiesc românii din vecinătatea României şi din diaspora cu despărţăminte ale ASTREI? De ce unele proiecte iniţiate de conducerea centrală a Asociaţiunii se realizează cu atâta greutate? (a se vedea stadiul editării Dicţionarului astriştilor). Şi şirul acestor întrebări poate continua.
După cum este cunoscut, în anii care au urmat după decembrie 1989, după 40 de ani de absenţă a societăţii civile din spaţiul public românesc, cu toate consecinţele nefaste asupra mentalităţii şi comportamentului civic, în noul climat democratic au apărut o puzderie de organizaţii neguvernamentale, multe din ele fi ind constituite ca o modalitate de acoperire a scopurilor reale (să ne amintim de posibilitatea de aducere în ţară a autoturismelor, din primii ani după 1989). În acelaşi timp, sunt asociaţii care au învăţat, într- un timp scurt, din experienţa asociaţiilor similare din ţările democratice, modalităţile pragmatice de a elabora şi implementa proiecte fi nanţate din fonduri publice. S-a acumulat o experienţă vastă. Anual, se organizează zeci de stagii de iniţiere şi perfecţionare a activiştilor din ONG-uri; are loc târgul naţional al ONG-urile, concursuri de proiecte; se predau cursuri, în universităţi, despre organizarea şi funcţionarea mediului asociativ, despre parteneriatul public-privat ş.a..
În lucrările de specialitate despre organizaţiile neguvernamentale din România, în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele obţinute, acestea sunt grupate în mai multe categorii, printre altele şi în: ONG-uri care activează pragmatic, performant, pe bază de proiecte şi ONG-uri care pun accentul pe latura tradiţională, afectivă - exemplu: Asociaţia Veteranilor de Război ş.a.. Indiscutabil că asemenea parteneri sau, după caz, concurenţi, nu existau, de o asemenea amploare, până în anul 1948, iar astăzi, în tot ceea ce întreprindem nu putem face abstracţie de această realitate.
De aceea, din punctul nostru de vedere, pentru ca activitatea Asociaţiunii ASTRA să se înscrie în rândul asociaţiilor performante, păstrându-şi un loc fruntaş în cadrul societăţii civile româneşti actuale (societate care, din păcate, în prezent este acaparată de câteva asociaţii ce sunt departe de promovarea valorilor culturale româneşti), trebuie să iniţieze urgent analiza propusă, care să rezolve următoarele aspecte:
- Identifi carea priorităţilor societăţii româneşti contemporane, care trebuiesc incluse în programele de activitate ale Asociaţiunii ASTRA: afi rmarea identităţii româneşti în condiţiile globalizării, recăpătarea încrederii în potenţialul românilor, diminuarea efectelor ştirilor de la ora 5, solidaritatea cu românii din vecinătate, problema românilor din ţările Uniunii Europene, starea culturală a satelor româneşti, tineretul şi valorile naţionale, integrarea populaţiei de ţigani, gestionarea demersurilor care urmăresc separatismul şi autonomia pe criterii etnice ş.a.
- Propuneri de îmbunătăţirea a structurii şi funcţionalităţii Asociaţiunii: organizarea optimă a cercurilor, despărţămintelor, a conducerilor locale şi centrale a Asociaţiunii, inclusiv a modului de desfăşurarea a adunărilor generale, actualitatea regionalelor ASTRA, problema secţiunilor ştiinţifi ce, optimizarea relaţiei conducerii centrale - despărţăminte şi a colaborării dintre despărţăminte, folosirea avantajelor comunicării prin internet ş.a.
- Stabilirea modalităţilor adecvate, prin care se pot realiza obiectivele propuse: obţinerea abilităţilor de elaborare şi implementare a proiectelor culturale, asigurarea surselor de fi nanţare necesare
- Alegerea partenerilor: în primul rând cu Biserica şi Şcoala, apoi cu instituţiile de cultură şi ştiinţă - muzee, biblioteci, arhive, centre şi case de cultură, institute de cercetare; cu alte asociaţii cu profi l asemănător şi, nu în ultimul rând, promovarea parteneriatului public-privat, pentru asigurarea fi nanţării unor proiecte de interes local, regional şi naţional
- Strategia de promovare a imaginii Asociaţiunii: îmbunătăţirea conţinutului şi mesajelor presei astriste, postarea pe internet a publicaţilor editate de Asociaţiunea ASTRA, promovarea parteneriatelor cu mass-media.

Categorie: