Contribuţia Armatei Române şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920)

- Coordonatori: Dan Prisecaru, Petre Otu, Marius Iorgulescu

O veste îmbucrătoare, pentru istoricii români şi iubitorii de istorie din România, era publicată în presa ieşeană în urmă cu 3 ani: „reînfiinţarea unei entităţi muzeale militare în Garnizoana Iaşi”, entitate care fiinţase în perioada 1920-1994 în cadrul Diviziei 10 Mecanizate „Ştefan cel Mare”. Mai concret, se înfiinţa Filiala Iaşi a Muzeului Militar Central „Ferdinand I” începând cu data de 12 iunie 2018. Pentru noi, istoricii din sud-estul transilvan, bucuria era şi mai mare. La conducerea noii filiale era numit un valoros cercetător al Istoriei militare româneşti, col. (r) dr. Dan Prisecaru, cu abilităţi organizatorice remarcabile, colaborator activ al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, fapt ce ne facilita legăturile ştiinţifice cu noua entitate muzeală, cunoscând şi faptul, din relaţiile noastre cu Filiala Constanţa a Muzeului Militar Central, că unul din obiectivele prioritare ale filialelor Muzeului este organizarea şi desfăşurarea de manifestări ştiinţifice dedicate unor evenimente semnificative din istoria naţională şi a relaţiilor de parteneriat şi cooperare ale României cu Aliaţii săi, care au contribuit la asigurarea securităţii regionale şi apărarea valorilor democratice. Faptele demonstrează că nu ne-am înşelat. La un an de la înfiinţarea filialei am fost invitaţi să participăm la Conferinţa Internaţională cu tema „Contribuţia Armatei României şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920)”, desfăşurată la Iaşi, în zilele 20-22 iunie 2019, iar în acest an, la Conferinţa Internaţională „România şi Polonia în avanpostul securităţii europene. Tradiţie şi continuitate (1919-2021)”.
O deosebită contribuţie la succesul manifestării, din iunie 2019, după cum mărturisea col. (r) Dan Prisecaru, l-a avut parteneriatul Statului Major al Apărării cu Academia Română şi alte 12 instituţii ştiinţifice, militare şi spirituale din Țară, dintre care enumerăm: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Brigada 15 Mecanizată „Podul Înalt”, Cercul Militar Iaşi, Muzeul Naţional al Banatului, Primăria Municipiului Iaşi şi altele. Ţin să remarc că manifestarea ştiinţifică de la Iaşi a beneficiat de participarea unor reprezentanţi de frunte ai istoriografiei româneşti şi ai lumii ştiinţifice din Franţa şi Polonia, care au „dezbătut pe larg multiple aspecte ale problematicii anului 1919”, evidenţiindu-se „noutăţi informative şi interpretative, expresie a unui travaliu intens al istoricilor prezenţi şi al nivelului ridicat al comunicărilor şi intervenţiilor”. Potrivit evaluării participanţilor, cât şi a specialiştilor în domeniu, Conferinţa Internaţională de la Iaşi, la care reprezentanţii Centrului European de Studii Covasna-Harghita au fost prezenţi prin comunicarea Mass-media maghiară din spaţiul central european, privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), poate fi considerată ca fiind cea mai amplă şi complexă manifestare ştiinţifică organizată în 2019 la nivel naţional, dedicată Centenarului bătăliilor duse de Armata Română şi elitele Țării pentru apărarea şi consacrarea juridică, prin tratatele de pace încheiate după Marele Război, a Marii Uniri din 1918.
Spre satisfacţia intelectuală a cititorilor, iubitori de istorie, valorificând excelentele comunicări susţinute la conferinţă, organizatorii, coordonaţi de istoricii col. (r) dr. Dan Prisăcaru, directorul Filialei Iaşi a Muzeului Militar Central „Regele Ferdinand I”, col. (r) prof. univ. dr. Petre Otu, preşedintele Comisiei Române de Istorie Militară, şi Marius Iorgulescu, redactorul-şef al Editurii Militare, sub egida Academiei Române, Statului Major al Apărării şi al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” - Filiala Iaşi au publicat volumul Contribuţia Armatei României şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920), apărut, într-un spaţiu tipografic de 600 de pagini, la Editura Militară, Bucureşti, în anul 2020.
Volumul cuprinde, în prima sa parte, cuvântul de deschidere al Conferinţei Internaţionale, rostit de col. (r) dr. Dan Prisăcaru, şi mesajele transmise participanţilor din partea unor importante instituţii ştiinţifice, militare şi spirituale din Țară şi de peste hotare ei, din care remarcăm cel susţinut de prof. univ. dr. Acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Excelenţa Sa a început prin a aduce „salutul pentru această manifestare din partea celei mai importante instituţii erudite, ştiinţifice şi culturale a României, instituţie de consacrare a valorilor intelectuale ale acestei Țări” şi a finalizat mesajul său prin a aprecia munca organizatorilor manifestării: „Felicit Statul Major al Apărării, Filiala Iaşi a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” şi pe directorul acesteia, col. (r) dr. Dan Prisăcaru, precum şi pe toţi cei care au contribuit la organizarea acestei manifestări ştiinţifice deosebite!”.
Problematica istorică, a anilor 1919-1920, privind contribuţia armatei şi elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri este cuprinsă în cele 34 de studii ştiinţifice care formează cele trei capitole ale volumului: Elita românească în vâltoarea bătăliei diplomatice pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (13 studii); Rolul Armatei Române în restabilirea ordinii interne în spaţiul central-european şi apărarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (13 studii) şi Acţiunile de propagandă şi război informaţional împotriva Marii Uniri. Trecut, prezent, implicaţii (8 studii).
Sintetizând profesionist conţinutul interesantei lucrări pentru cititori, renumitul istoric militar, col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă afirma:
„Studiile publicate reflectă diversitatea de aspecte cu care societatea românească și europeană s-a confruntat în cei doi ani de pace pentru unii, război pentru alții, disputele și diferendele pe plan politic, diplomatic și militar, activitatea oamenilor politici, diplomaților și militarilor de înalt rang, pentru soluționarea situațiilor în diferite momente, uneori decisive, ale Conferinței de Pace.
Cititorul găsește în paginile lucrării aspecte specifice ale situației politice și militare din Basarabia, Pocuția, Transilvania și Ungaria, în anii când potrivnicii unirii românilor au acționat, uneori în colaborare, la Nistru, în Carpații Occidentali și la Tisa, pentru reinstaurarea dominației în teritoriile românești pe care le-au asuprit secole de-a rândul.
Nu în ultimul rând, în lucrare sunt studii destinate acțiunilor revizioniste și de propagandă ale unor entități maghiare, desfășurate în acei ani în Transilvania, Ungaria, la Paris, Londra și Washington, care vizau convingerea autorităților și opiniei publice asupra „drepturilor milenare” ale ungurilor asupra teritoriilor românești de la nord-vest de Arcul Carpatic.
Studiile publicate nu sunt doar o expunere de fapte și evenimente, ci, poate mai mult, exprimarea și argumentarea unor puncte de vedere în legătură cu situații politice și militare din anii 1919 și 1920, adevărate lecții învățate pentru prezent și viitor în domeniul politic și militar, al diplomației în general, a celei militare în special.
Aspectele prezentate în comunicări pot constitui un prilej de cunoaștere și aprofundare a unor cunoștințe în legătură cu locul și rolul elitelor politice, diplomatice și militare implicate în evenimentele din anii 1919-1920, oameni cu o înaltă pregătire de specialitate și experiență, ceea ce confirmă seriozitatea cu care au fost abordate evenimentele previzibile și desfășurate. Comunicările confirmă faptul că succesul politic, diplomatic și militar din anii 1919 și 1920, a fost rezultatul unor acumulări din perioada 1914-1918, a utilizării valorilor și specialiștilor în rezolvarea problemelor majore ale Țării, într-o perioadă în care amenințările și riscurile la adresa unui ideal îndeplinit erau vizibile și conștientizate.
Ca de fiecare dată când se publică comunicările unor manifestări științifice, cititorul este vitregit de discuțiile, uneori aprinse, generate de conținutul aspectelor prezentate, care, în cele din urmă dau farmecul activității și evidențiază, odată în plus, personalitatea fiecărui participant.
Şi, aş mai adăuga eu: informaţiile inedite, din multe studii publicate în această valorosă lucrare, aduc completări binevenite la lucrările de referinţă din domeniu - Istoria Războiului pentru Întregirea României, 1916-1919, de Constantin Kiriţescu (vol. II, partea a IX-a şi a X-a), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 şi Istoria militară a Poporului Român (volumele V şi VI), Editura Militară, Bucureşti, 1989.
Impresinantul volum mai conţine o Notă asupra ediţiei, semnată de col. (r) prof. univ. dr. Petre Otu, un Indice de persoane cu peste 1400 de nume şi o Coliţă foto (23 de fotografii), care surprinde aspecte din cadrul expoziţiilor Filialei Iaşi a Muzeului Militar Central „Regele Ferdinand I” şi din timpul desfăşurării Conferinţei internaţionale, din perioada 20-22 iunie 2019.
În final, aş încheia cu îndemnul către cititori al prietenului meu, istoricul militar Ion Giurcă: „Lucrarea, prin studiile pe care le include, este o contribuție prestigioasă dedicată Centenarului apărării și recunoașterii Marii Uniri, drept pentru care îndemn la studiu și reflecție pentru tot ceea este scris în paginile sale, cu convingerea că, în final, fiecare cititor va fi recunoscător comunicatorilor, realizatorilor și editorului”.
Lectură plăcută!