Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.670, 18.08.2012; Titlu: Protest român faţă de cartea maghiară

În afara reprezentanţei parlamentare, comunităţii româneşti din Ungaria îi sunt asigurate toate drepturile - a declarat Kreszta Trajan. Postul Erdelyi Magyar Televizio i-a luat un interviu preşedintelui Autoguvernării Naţionale a Românilor din Ungaria în contextul declaraţiilor făcute de ministrul de externe, Titus Corlăţean, potrivit cărora Ungaria se comportă mai rău cu minoritatea română decât România cu cea maghiară. Corlăţean a fost de părere că guvernele de la Budapesta nu sprijină suficient sau mimează sprijinirea păstrării identităţii culturale a comunităţii româneşti din Ungaria, ceea ce conduce la asimilarea treptată a românilor din Ungaria. Kreszta a accentuat: minorităţilor din Ungaria le sunt asigurate autonomia culturală, iar şcolile aparţinând naţionalităţilor funcţionează în administrarea proprie a autoguvernărilor naţionale.
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (MRKSZ) este solidară cu minorităţile naţionale din alte ţări şi consideră drept o greşeală gravă, din partea politicienilor oricărei ţări, utilizarea cărţii minoritare în funcţie de interesele de moment - a comunicat organizaţia, ca reacţie la declaraţia ministrului român de externe. MRKSZ îşi exprimă regretul în legătură cu faptul că membrii comunităţii româneşti ungare au devenit din nou instrumentul conflictelor politice dintre cele două ţări. În acelaşi timp, este indignată de faptul că la declaraţiile concrete ale lui Titus Corlăţean, Budapesta a oferit doar răspunsuri cu caracter general, iar accentul s-a pus pe asemuirea lipsită de sens a situaţiei românilor din Ungaria cu situaţia maghiarilor din România.
Potrivit poziţiei adoptate de organizaţie, Ungaria a creat baza juridică necesară validării intereselor naţionalităţilor. Este indiscutabil faptul că în Ungaria există şcoli şi biserici pentru cei de naţionalitate română, însă bisericile ortodoxe - care sunt parte a patrimoniului cultural din Ungaria - sunt în ruină, preoţii îşi primesc salariile cu întârziere, iar organizaţiile civile ale naţionalităţilor sunt subfinanţate. MRKSZ a formulat obiecţii în legătură cu faptul că în ministere şi în instituţiile guvernamentale nu lucrează specialişti de naţionalitate română. Organizaţia îşi exprimă speranţa că cele două ţări vor fi capabile să evalueze în comun problemele reale ale instituţiilor române din Ungaria şi că guvernul ungar îşi va respecta angajamentele asumate anterior, cum ar fi susţinerea vieţii ştiinţifice române sau a presei române - se menţionează în comunicat.