Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 54, 19.03.2013; Titlu: Martonyi Janos despre evoluţia relaţiei ungaro-române / Drapelul secuiesc este o problemă de ordin moral

Guvernul ungar a gestionat cu succes atacurile internaţionale din ce în ce mai puternice după 2010, până la modificarea legii slovace a limbii într-un mod favorabil pentru maghiarimea locală va mai trece probabil mult timp, iar conflictele ungaro-române ar putea ajunge şi ele într-un punct în care ţara-mamă să nu mai poată menţine relaţia de parteneriat - ne-a dezvăluit ministrul de externe Martonyi Janos.
- Într-o conferinţă de acum câteva săptămâni spuneaţi următoarele: ne temem că relaţia extrem de bună la care s-a ajuns cu România, parteneriatul acela strategic, ar putea fi periclitate. Azi se poate afirma că au ajuns în pericol.
- Într-adevăr, situaţia nu s-a îmbunătăţit, însă noi avem un punct de vedere foarte clar: interesul nostru fundamental este ca rezultatele pe care le-am obţinut în ultimii ani să nu ajungă în pericol. Din acest motiv noi nu facem declaraţii jignitoare. Spre deosebire de premierul român, cel ungar nu s-a pronunţat în cazul drapelului secuiesc. Noi în niciun caz nu agravăm conflictul.
- Arborarea drapelului secuiesc pe Parlamentul ungar se încadrează în atitudinea reţinută a guvernului ungar?
- A fost o exprimare a asentimentului, a solidarităţii noastre, pentru că exprimarea, printr-un simbol, a apartenenţei la o comunitate este un drept fundamental. Arborarea drapelului pe Parlamentul ungar a generat şi în România reacţii diverse. Au spus, între altele, că le este indiferent cine şi unde îl arborează în Ungaria, pentru ei important este ca în România să fie respectate legile.
- La conferinţa despre economia mondială aţi afirmat că încă se discută dacă există sau nu în România o normă care să interzică arborarea acestor simboluri.
- Legea nu interzice arborarea drapelelor comunitare sau judeţene. Întrebarea este cum interpretează instanţele româneşti acest lucru. În acelaşi timp, aceasta este mai degrabă o problemă de ordin moral, politic, nicidecum juridic.
- Specialiştii susţin că votul prin corespondenţă al maghiarilor de peste hotare ar putea ridica probleme de siguranţă a datelor, iar surse ministeriale susţin că reţeaua reprezentanţelor externe nu ar putea nici ea derula corespunzător procedura. În România şi Ucraina există câte trei reprezentanţe externe, iar în Slovacia şi Serbia, câte două.
- Aceasta este sarcina legislativului. Va fi identificată modalitatea prin care atât înregistrarea - pentru că ea se va face la nivelul celor cu dublă cetăţenie - cât şi votarea să se desfăşoare fără probleme.