Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 85, 08.05.2013; Titlu: Autonomii funcţionale în Europa / Întrecerea discursurilor, Semnează: Erdely Andras

Partidele politice maghiare din România se întrec între ele pentru a arăta care este mai autonomist, însă în practică fac foarte puţin în interesul cauzei - a constatat Szekely Istvan Gergo, angajat al Institutului Naţional pentru Cercetarea Minorităţilor, din Cluj-Napoca, în cadrul primelor activităţi de atelier ale conferinţei pe tema autonomiei, organizate de consiliul judeţean.
În opinia lui Szekely Istvan, una din primele probleme ale înfiinţării Regiunii Autonome Pământul Secuiesc este definirea Pământului Secuiesc.
- Dacă luăm ca bază scaunele istorice, ar trebui să aparţină aici şi aşezări cu o majoritate puternic românească, situate în Moldova. În judeţul Mureş se găsesc numeroase aşezări cu populaţie majoritar maghiară, care nu au făcut niciodată parte din Pământul Secuiesc, şi încă nici nu ne-am referit şi la scaunul Arieş, care nu are nici măcar un contact fizic cu Pământul Secuiesc - a spus el.
În opinia sa, în principiu pot fi aplicate următoarele forme de autonomie: teritorială în cazul Pământului Secuiesc, culturală în cazul Partium şi asigurarea unui statut special pentru insulele maghiare din Transilvania interioară.
Proiect-managerul internaţional Ann-Sofi Backgren a vorbit despre acel proces de zece ani, prin intermediul căruia arhipelagul Kvarken din Finlanda, locuit de suedezi, a fost inclus pe lista UNESCO, respectiv despre avantajele acestui fapt în contextul lansării turismului.