Crâmpeie din activitatea asociaţiilor culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita (II)


Autor: 

dr. Ioan Lăcătuşu

O influenţă benefică asupra activităţii culturale româneşti a avut-o şi solidaritatea manifestată şi sprijinul acordat de mai multe instituţii academice, de cultură şi învăţământ (institute şi centre de cercetare, muzee, biblioteci, facultăţi cu profil socio-uman din cadrul universităţilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş, Braşov, Ploieşti, Iaşi, Bacău, Arad, Oradea ş.a.), ONG-uri din ţară şi de peste hotare: Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni - membră a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna şi Agenţia Romanian Global News, Institutul de Sociologie al Academiei Române, Centrul de Geopolitică al Universităţii din Bucureşti, Centrul European pentru Studierea Problemelor Etnice al Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj- Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Asociaţia Romano - Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Asociaţiunea ASTRA - mai multe despărţăminte, dintre care menţionăm: „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, „Andrei Şaguna” Constanţa, „Vasile Alecsandri” Bacău, Braşov, Mureş ş.a., Asociaţia „Sfântul Sava” Buzău, Federaţia Arhiviştilor din România, Asociaţiile Studenţilor Creştini Ortodocşi Români - ASCOR şi ai Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român - LTCOR din Bucureşti, Sibiu, Braşov ş.a., Asociaţia Pro Vita Sibiu, Asociaţia „Cristiana” Braşov, Catedrala Ortodoxă Târgovişte, Asociaţia „Alfa” Fieni, Aşezământul „Sfântul Iosif” din Odorheiu-Secuiesc ş.a..

Lista personalităţilor marcante ale ştiinţei şi culturii româneşti care, în decursul acestor ani, ne-au onorat cu prezenţa la manifestările organizate şi care au arătat disponibilitatea necesară sprijinirii eforturilor noastre de păstrare şi afirmare, prin credinţă şi cultură, a identităţii naţionale, într-un areal bântuit încă de proiecte separatiste şi autonomiste, cuprinde academicieni, profesori universitari, cercetători, muzeografi, bibliotecari şi arhivişti. Grăitoare este, în acest context, participarea personalităţilor din întreaga ţară la manifestări precum: Zilele Sfântu- Gheorghe, Zilele Andrei Şaguna şi Zilele Nicolae Colan din Sfântu- Gheorghe, Zilele Miron Cristea din Topliţa, Zilele Iustinian Teculescu din Covasna şi la alte manifestări culturale şi ştiinţifice organizate în judeţele Covasna şi Harghita. O participare de marcă se înregistrează, an de an, la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, sesiune iniţiată de Liga Cultural - Creştină Andrei Şaguna şi organizată, în prezent, de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Arhivele Naţionale Covasna şi Harghita şi Centrul Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan.

S-au remarcat pentru participarea lor la sesiunile şi simpozioanele organizate în zonă muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi şi alţi intelectuali, care îşi desfăşoară activitatea în judeţele Covasna şi Harghita. Cu sprijinul scriitorilor braşoveni Ioan Popescu Topolog, Doru Munteanu, alături de Ioan Nete din Miercurea- Ciuc şi Ilie Şandru din Topliţa, au devenit membri ai Uniunii Scriitorilor din România poeţii Ionel Simota din Miercurea-Ciuc şi Mioara Nicolau, alias Anthonia Amatti, din Covasna.

O modalitate eficientă de cunoaştere a adevărului despre problematica specifică a convieţuirii interetnice din judeţele Covasna şi Harghita a constituit-o acţiunea de lansare a lucrărilor Un fals „referendum” pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente, de Ioan Solomon şi Ioan Lăcătuşu şi Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, de Ioan Lăcătuşu, în mai multe oraşe din ţară şi din Republica Moldova, precum: Bucureşti, Bacău, Cluj-Napoca, Chişinău, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş, Zalău ş.a.. Problematica convieţuirii interetnice din judeţele Covasna şi Harghita, a culturii şi spiritualităţii româneşti din Arcul intracarpatic, a fost reflectată în multe publicaţii regionale şi naţionale, cărora le mulţumim pentru interesul acordat cunoaşterii problemelor noastre, care de fapt sunt ale ţării întregi. Împreună cu prestaţia publiciştilor profesionişti, de remarcat prezenţa în presa de limbă română din cele două judeţe, a unor condeieri din rândul profesorilor şi preoţilor şi a altor intelectuali din cele două judeţe. (va urma)

Categorie: