Crâmpeie din activitatea asociaţiilor culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita (III)


Autor: 

dr. Ioan Lăcătuşu

În perioada 2006-2008, în peisajul mass-media local şi regional s-a afirmat o nouă publicaţie românească, de istorie, cultură şi de atitudine civică, care, iniţial, a purtat denumirea „Adevărul Covasnei”, iar în prezent se remarcă în şase judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) cu noua denumire „Condeiul ardelean”. La înfiinţare, tipărirea săptămânalului a fost asigurată de Fundaţia Naţională Neamul Românesc, ca unic asociat al societăţii ce editează publicaţia - SC Tracia SRL. În continuare, publicaţia este editată tot de această societate, care însă a fost achiziţionată, în urmă cu mai bine de doi ani, de o altă organizaţie nonguvernamentală - Asociaţia „Noi Românii”, din oraşul Covasna. Prin politica sa editorială şi datorită prestigiului colaboratorilor săi,

săptămânalul „Condeiul ardelean” îşi croieşte un drum distinct în publicistica locală şi regională, caracterizat prin promovarea cu curaj şi consecvenţă a valorilor naţionale şi ale ortodoxiei şi prin abordarea frontală a problemelor referitoare la convieţuirea interetnică româno- maghiară din sud-estul Transilvaniei. Pe aceeaşi linie se înscrie şi site-ul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, www.forumharghitacovasna.ro, racordat la internet, începând cu anul 2006, în cuprinsul căruia se pot consulta: ştirile la zi despre activitatea principalelor componente ale societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, apariţii editoriale, recenzii, revista presei maghiare din cele două judeţe, dar şi a presei în limba română din zonă şi din ţară cu tematică interetnică ş.a..
Pe lângă asociaţiile cultural-creştine, ştiinţifice şi civice româneşti care activează de mai mulţi ani în judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 2006-2008 s-au înfiinţat şi au fost prezente în viaţa comunităţilor locale şi alte asociaţii din care amintim: Asociaţia Cadrelor Didactice din Judeţul Harghita, Asociaţia Comunităţii Ortodoxe din Dobolii de Jos, Asociaţia Muzeul Maria din Dobârlău, Corul Catedralei Ortodoxe din Sfântu-Gheorghe ş.a..
Insistându-se pe ceea ce s-a realizat din perioada 2006-2008, nu înseamnă că am pierdut din vedere neîmplinirile, „verigile slabe”, vulnerabilităţile societăţii civile şi ale comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita. Ne referim, în primul rând, la implicaţiile scăderii natalităţii şi a depopulării unor aşezări rurale, la problemele grave din şcolile şi căminele culturale de la sate, care au condus la dispariţia unor formaţii care asigurau transmiterea peste ani a tradiţiilor culturii populare, la plecarea tinerilor din zonă din cauza lipsei locurilor de muncă, dar şi a condiţionării ocupării funcţiilor publice de cunoaşterea limbii maghiare. Deşi suntem conştienţi de implicaţiile ce derivă din structura etnică specifică a Covasnei şi Harghitei, judeţe în care românii reprezintă 25 la sută şi respectiv, 15 la sută din totalul populaţiei, nu reuşim ca, acolo unde politicul dezbină, credinţa şi cultura să unească; sunt în continuare greutăţi în comunicarea între membrii Forumului; încă nu avem capacitatea de a iniţia şi implementa proiecte cu finanţare naţională şi europeană; nu s-au înfiinţat asociaţii comunitare la nivelul principalelor localităţi. Acolo unde, în mod firesc, intervine uzura la nivelul conducerii unor asociaţii, nu este asigurată schimbarea „din mers” cu reprezentanţii noului val. Dialogul cu ONG-urile maghiare este încă timid.
În pofida drepturilor democratice obţinute de comunitatea maghiară, asistăm la continuarea demersurilor separatiste şi autonomiste ale liderilor UDMR şi PCM, în lipsa unei strategii a Guvernului României, care să stimuleze evoluţiile specifice unui mediu multietnic şi pluriconfesional. În aceste condiţii, societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita îi revin, în continuare, responsabilităţi deosebite. Dezvoltând capacitatea de anticipare a evoluţiilor viitoare, demersurile societăţii civile româneşti pe lângă factorii politici, instituţiile fundamentale ale Statului Român, mediul academic ş.a., trebuie să contribuie la găsirea soluţiilor optime problemelor care vizează direct păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, alături şi împreună cu concetăţenii maghiari din zonă, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional.

Categorie: