Crinul veştejit ofileşte România

Prezidenţiabilul liberal Crin Atonescu a decis să părăsească Uniunea Social Liberală (USL), pentru a-şi asigura o candidatură la Cotroceni din poziţia de primadonă a opoziţiei. Evident, o candidatură din partea unei alianţe aflate la guvernare poate însemna o erodare a imaginii şi, implicit, un număr mai mic de voturi, mai ales atunci când rezultatele guvernării nu sunt pe măsura aşteptărilor electoratului. Este surprinzătoare îmbrăţişarea acestei paradigme din partea liderului liberal, care şi-a arătat neputinţa de a se impune în cadrul USL. Problema nu este atât că domnul Crin Antonescu nu dă dovada că ar fi avut putere să se impună în Guvernul Ponta, ci faptul că acesta, alături de întreaga echipă liberală, nu a avut puterea de a impune măsuri economice care să redreseze efectiv economia şi nivelul de trai al românilor. În mod normal, dacă Partidul Naţional Liberal ar fi avut viziunea şi capacitatea de a funcţionaliza economia, atunci, fără doar şi poate, că la şedinţele repetate ale liberalilor în cadrul cărora s-a decis părăsirea Guvernului, s-ar fi găsit şi nişte profesionişti liberali, ataşaţi de ideile lor reformatoare, salvatoare, care ar fi afirmat că aceste idei sunt atât de valoroase şi într-atât de viabile încât vor asigura acea creştere economică României care va genera şi satisfacţie în rândul electoratului. Nu a fost cazul... Singurul care a arătat „goliciunea împăratului” cu subiect şi predicat, dar totuşi prea ţintit, a fost Călin Popescu Tăriceanu, care a concluzionat activitatea vizionară a lui Crin Antonescu făcând referire la prestaţia acestuia în calitate de preşedinte al Comisiei de Revizuire a Constituţiei. „Ai avut o cloşcă cu pui de aur în braţe şi a-i dat-o în bară”, a concluzionat Tăriceanu. Într-adevăr, Crin Antonescu a avut cloşca în braţe şi a dat-o în bară. Dar a avut mai mult decât o cloşcă. A avut chiar piatra filozofală, care putea transforma totul în aur. De la înălţimea celor 70 de procente ale USL din Parlament, liderul liberal îşi putea asuma chiar nişte reforme puternice, benefice României. Chiar dacă pierdea cinci, zece sau mai multe procente, USL îşi putea permite acest lucru, iar Crin Antonescu tot ar fi câştigat en-fanfare alegerile prezidenţiale, mai ales ţinând cont de faptul că opoziţia este practic inexistentă, fărâmiţatul PDL, alături de partidele „Albă ca Zăpada” (devenită între timp mai mulţi pitici), neavând aproape nicio vizibilitate şi atractivitate electorală. Ce vor înţelege oare românii din laşitatea, lipsa de viziune şi soluţii a liberalilor şi a onorabilului prezidenţiabil Crin Antonescu? Un lucru e clar: gestul lui Antonescu a aruncat iarăşi Guvernul ţării, soarta românilor şi a României sub presiunea şantajului politic al UDMR.

Categorie:

Aparut in :