Cronica Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”, Ediţia a XXIII-a

Manifestare de nivel academic desfăşurată, în condiţii excelente, prin grija Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei

Sub egida Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, reprezentată de instituţia sa specializată - Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sfântu-Gheorghe, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” Sfântu-Gheorghe, Asociaţiei „Ştefadina” Bucureşti, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sfântu-Gheorghe şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna, Consiliului Local Sfântu-Gheorghe, Asociaţiei de Tineret GRIT Covasna, Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” Covasna şi Hotelului „Bradul” Covasna, s-a desfăşurat în oraşul-staţiune Covasna, în zilele 29-30 septembrie a.c., cea de-a XXIII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”, manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la glorioasele lupte desfăşurate în timpul Războiului de Reîntregire Naţională şi al apropiatului Centenar al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Devenită tradiţională, de înaltă recunoaştere ştiinţifică pentru valoarea comunicărilor prezentate, rezultat al acribiei cercetătorilor din domeniile istoriei, arhivisticii, sociologiei, culturii şi spiritualităţii româneşti, Sesiunea a fost onorată de participarea unor recunoscute personalităţi ale cercetării istoriei şi culturii naţionale, precum: Ioan Scurtu, Petre Ţurlea, Corneliu-Mihail Lungu, Alexandru Porţeanu (Bucureşti), Catinca Agache (Iaşi), Costin Scurtu (Constanţa), Vasile Şt. Tutula, Vasile Lechinţan, Zeno Milea (Cluj-Napoca), Mihai Suciu (Târgu-Mureş), Anton Coşa (Bacău), Adrian Deheleanu (Timişoara), Ion Ciurea-Weidner (Koln, Germania), pentru a nu numi numai o parte din cei 32 de cercetători, doctori în specialităţile istorie, istorie militară, arhivistică, sociologie şi filologie care au prezentat comunicări la această manifestare şi de alţi 38 de participanţi - ofiţeri superiori, profesori, arhivişti, muzeografi şi teologi din întreaga Ţară.
Deschiderea manifestării de către organizatori şi lucrările în plen au avut loc în sala mare de conferinţe a Hotelului „Bradul”, debutând prin urarea de bun sosit şi succes în desfăşurarea şi valorificarea comunicărilor şi dezbaterilor, în plen şi pe secţiuni, adresate participanţilor, rostite de Sebastian Cucu, prefectul judeţului Covasna, urmat de reprezentantul Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei - dr. Sebastian Pârvu, consilierul cultural al Eparhiei şi directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, şi de dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita. Susţinerea lucrărilor în plen a debutat cu tema „1917 - preludii ale unirii Bucovinei cu România”, prezentată de ilustrul istoric prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru fondator şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Comunicarea sa a marcat etapele redeşteptării conştiinţei naţionale ale românilor basarabeni în condiţiile deosebite ale desfăşurării evenimentelor de pe frontul din răsăritul Europei în anii 1917-1918, a subliniat rolul înfiinţării Partidului Naţional Moldovenesc şi evoluţia obiectivelor politice a basarabenilor de la autonomie la autodeterminare şi independenţă, paralel cu crearea instituţiilor statale specifice - Sfatul Ţării şi Guvernul. Progresele în plan spiritual şi instituţional au avut drept rezultat firesc hotărârea Sfatului Ţării de a vota Unirea cu România, la 27 martie 1918, iar întreaga evoluţie - spunea istoricul - s-a constituit într-un adevărat model urmat şi de celelalte provincii româneşti aflate sub stăpânire străină: Bucovina şi Transilvania. Profesorul universitar a concluzionat prin a evidenţia „inteligenţa, curajul şi, trebuie să spun, patriotismul liderilor politici români de a acţiona şi realiza Marea Unire de la 1918. Este o lecţie!”. Desigur, lecţiile sunt destinate educării urmaşilor, care trebuie să audă şi să urmeze exemplul moşilor şi strămoşilor lor.
Deosebit de interesante s-au dovedit a fi temele următoare comunicate de istoricii: dr. Alexandru Porţeanu - „Vicisitudini ale memoriei publice şi ale istoriografiei Marii Uniri”, tratând despre evoluţia şi involuţia aniversării şi semnificaţiei Marii Uniri, în condiţii istorice total nefavorabile Poporului Român, privind interpretările generate de evenimentele desfăşurate, punctate cronologic, cu exemplificări de fapte, nume, represiuni, motive de natură politică, religioasă, interese naţionale, relaţii internaţionale, în final revenind asupra enunţului „Ţineţi cu poporul că poporul nu uită!”, enunţată în partea introductivă a expunerii sale; prof. univ. dr. Petre Ţurlea - „Regionalismul românesc transilvănean la începutul perioadei interbelice în plan bisericesc”, comunicare pe care „Condeiul ardelean” a publicat-o în ediţia sa precedentă, nr. 341 (376) din 22 septembrie - 5 octombrie 2017; prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu - „Surse de arhivă privind salvarea fiinţei naţionale în 1917”, în esenţă o comunicare-răspuns dată „detractorilor” şi „demitizatorilor” Istoriei Naţionale, „care merg cu impertinenţa şi neruşinarea mult prea departe”, replică adresată, în mod deosebit, celui care este „mai mult eseist decât istoric”, autorului scrierii „Primul război mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări”, formulată, cum de altfel participanţii se şi aşteptau, pe bază de documente de arhivă, de această dată din arhivele străine, în primul rând documente diplomatice, din care am reţinut: Rapoartele întocmite de însărcinatul cu afacerile Elveţiei în România, din 17 iulie şi 1 septembrie 1917; Raportul legaţiei Belgiei către Ministerul de Externe expediat la 1 august 1917; Memoriul-raport al corespondentului militar american în România înaintat Guvernului Statelor Unite în august 1917 şi Informarea ataşatului militar sârb la Bucureşti din 1 august 1917. Localnicii au fost reprezentaţi în plen de cetăţeanul german din Koln, dar român, covăsnean neaoş, prof. univ. dr. Ion Ciurea-Weidner şi „moldoveanul” din Sfântu-Gheorghe dr. Valeriu Cavruc, directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, care au vorbit despre „Două etnii, un singur teritoriu, un singur viitor: împreună” şi respectiv, „Priorităţi ale Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni privind cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural din estul Transilvaniei”.
După o scurtă pauză, „de o cafea mică”, lucrările manifestării au fost reluate cu lansarea şi prezentarea de carte, constând din 15 apariţii editoriale ale anului 2017, cu autori sau teme din arealul transilvan sau limitrof acestuia. Pentru informarea publicului cititor, voi enumera numai titlul, autorul şi editura acestora: Subcetate-Mureş. Prezentare monografică, de Doina şi Vasile Dobreanu, Editura „Cezara-Codruţa Marica”, Târgu-Mureş; Poiana Sărată - un sat românesc din Carpaţi, în vâltoarea istoriei, de Ciprian Hugeanu, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe; „Noi şi maghiarii”. Câteva aspecte importante privind Revoluţia românilor de la 1848-1849 din Transilvania, intenţionat ignorate până acum, de Gelu Neamţu, ediţie îngrijită de Ela Cosma şi Vasile Lechinţan, Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca; Scriitori. Case memoriale, de Luminiţa Cornea, vol. II, Editura „Nico”, Târgu-Mureş; Sabin Gherman şi transilvanismul său şi Politice, ambele de Zeno Milea, Editura „Napoca Star”, Cluj-Napoca; Destine după destine..., de Ilie Şandru, Editura „Vatra veche”, Târgu-Mureş; Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de operaţiuni, vol. I, de Horia Dumitrescu, Marian Moşneaga, Cornel Ţucă, Dan Pintilie, Editura „Pallas”, Focşani; Mărcuş - Lada de zestre, de Ioan Stoica, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe; De vorbă prin Voineştii Covasnei, de Florentina Teacă, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe; Blocaţi în labirint, de George Simion, Editura „Timpul”, Chişinău; Revista Buzăul Ardelean, director Corina Sporea-Bărăgan, nr. 1-2/2017; Grai Românesc, periodic de spiritualitate ortodoxă al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, nr. 2(75)/2017; Buletinul Ligii Cultural-Creştine, nr. VI/2017. În finalul activităţii a fost lansată „regina” apariţiilor, socotită astfel după înfăţişarea grafică, volumul de informaţii, numărul colaboratorilor, importanţa socio-istorică a subiectului abordat şi contextul temporal. Este vorba de volumul cu numărul 22 al colecţiei „Profesioniştii noştri”, îngrijit de Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, tehnoredactat de Erich Mihail Broanăr şi corectat de Florentina Teacă, intitulat Ioan Lăcătuşu la 70 de ani. Documentar biobibliografic aniversar, apărut în cadrul Editurii „Eurocarpatica”, la Tipografia „Magic Print” din Oneşti, cu prilejul aniversării a 70 de ani a omului care a făcut istorie pe aceste meleaguri, arhivistul, sociologul şi istoricului Ioan Lăcătuşu. Lansarea, integrată aniversării omului şi prietenului Ioan Lăcătuşu a fost un dar omagial al prietenilor şi colaboratorilor apropiaţi domniei sale, pe lângă diplomele de excelenţă, sutele de scrisori, mesaje, răvaşe şi felicitări primite din întreaga Ţară şi din peste zece state ale lumii. La sfârşitul lansării, Ionică a ţinut să spună următoarele: „Vă mulţumesc din inimă pentru minunata seară pe care mi-aţi oferit-o, cu ocazia lansării volumului „Profesioniştii noştri 22. Ioan Lăcătuşu la 70 de ani”, şi sărbătoririi celei de a 70-a aniversare a zilei mele de naştere. M-aţi copleşit cu daruri, cu cuvinte de apreciere şi cu gânduri bune şi urări de sănătate şi prosperitate, pentru mine şi pentru familia mea. Dar cea mai mare bucurie o constituie trăirea în comuniune sufletească, satisfacţia de a ne regăsi ca într-o mare familie românească. Vă rămân profund îndatorat şi vă asigur de întreaga mea preţuire. Sincere mulţumiri!”. Cu acestea fiind zise, prima zi a manifestării s-a încheiat cu un sănătos „La Mulţi Ani!” dedicat sărbătoritului şi cântat cu însufleţire la un pahar de vin din excelentele podgorii ale Moldovei.
A doua zi a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice a creat posibilitatea celor 63 de cercetători să-şi susţină comunicările şi să participe la dezbateri în cadrul a trei secţiuni: Istorie I, Istorie II şi Etnografie-Cultură Românească, activitate desfăşurată în sălile aceluiaşi primitor Hotel „Bradul”. Pentru a sublinia varietatea şi profunzimea cercetărilor istorice ale participanţilor, ţin să precizez câteva dintre comunicările susţinute la cele două secţiuni de Istorie, la care am participat.
La Secţiunea Istorie I am remarcat temele: Unele aspecte cu privire la mobilizarea românilor ardeleni în armata austro-ungară între anii 1914-1918, susţinută de prof. Bogdan Tămaş, Sibiu; Amintiri din două armate - prof. Eugen Criste, Arad; Nicolae Samoilă, soldat-ţăran al Imperiului?! (Jurnal din cei trei ani de armată ai unui ţăran din Măieruş) - prof. dr. Luminiţa Cornea, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna; Acţiuni militare ale armatei române în sudul judeţului Covasna în timpul campaniei din toamna anului 1916 - prof. cercetător Traian T. Cepoiu, Ceraşu, judeţul Prahova; Cotidianul „Brassoi Lapok” despre intrarea României în Primul Război Mondial - dr. Ana Dobrean, Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita; Implicarea lui Octavian Codru Tăslăuanu în înfiinţarea Corpului voluntarilor ardeleni şi bucovineni (1917) - prof. Ilie Şandru, Topliţa, judeţul Harghita; Contribuţii privind activitatea Corpului Voluntarilor Români din Austro-Ungaria în perioada mai-decembrie 1917 pe frontul din Moldova - prof. drd. Dragoş Curelea, prof. dr. Ştefan Firu, Sibiu; Unele aspecte privind contribuţia voluntarilor transilvăneni şi bucovineni la afirmarea naţional-românească a Basarabiei între 1917-1918 - prof. Daniela Curelea, Sibiu; Eroi săceleni în marele război al reîntregirii Ţării (1914-1919) - prof. Corina Sporea-Bărăgan, Vama-Buzăului, judeţul Braşov; Transilvania şi problema maghiară în comunicatele oficiale ale Marelui Cartier General Român (octombrie-decembrie 1918) - drd. Daniel Nicolae, Bucureşti; Contribuţia trupelor române din Dobrogea la apărarea Marii Uniri de la 1918 - dr. Costin Scurtu, Constanţa; Consideraţii privind rolul preotului militar în Primul Război Mondial - prof. Ciprian Fărcaş, Topliţa; 100 de ani de la marile bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz - etapă importantă în declanşarea actelor Marii Uniri de la 1918 - dr. Vasile Şt. Tutula, Cluj-Napoca; Corespondenţa de război, mărturie a unei realităţi obiective şi expresie a sufletului românesc. Lumea satului reflectată în corespondenţă - prof. Maria Stoica, Sfântu-Gheorghe. În finalul manifestărilor, în şedinţa de plen, dr. Costin Scurtu, moderatorul Secţiunii alături de dr. Vasile Şt. Tutula, a caracterizat lucrările ca fiind la obiect, încadrându-se tematicii Sesiunii de comunicări, bine documentate şi emoţionante având în vedere dramele prin care au trecut militarii români din armata austro-ungară, în acest ultim caz cu trimitere directă la constituirea şi acţiunile desfăşurate de corpul voluntarilor ardeleni şi bucovineni, corespondenţa de război, memoriile şi amintirile scrise de participanţii la operaţiunile militare de pe fronturi, inclusiv de pe frontul românesc. O atenţie specială în cadrul dezbaterilor din secţiune a fost acordată contribuţiei militare a trupelor dobrogene la apărarea Marii Uniri şi marilor bătălii din vara anului 1917 de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, subliniindu-se şi slăbiciunile, ezitările, greşelile manifestate în rândul corpului ofiţeresc român.
La Secţiunea Istorie II, interesante şi incitante la discuţii au fost pentru cercetătorii participanţi atât comunicările din domeniul arhivisticii, cât şi cele de istorie, heraldică, sigilografie şi sociologie: Actualitatea şi importanţa indexării documentelor digitale - Mihai Nicolae, Bucureşti; Valoarea documentar-istorică a Arhivei Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” - Cristina Lixandru, Carmen Bejgu, Bucureşti; Evenimentele anului 1918 oglindite în presa maghiară din Transilvania - ing. Ciprian Hugeanu, dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe; Românii din America şi lupta lor pentru cauza românească în anii Primului Război Mondial - dr. Adrian Deheleanu, Timişoara; Reacţiile secuilor privind Hotărârea Adunării Naţionale de la Alba-Iulia - 1 Decembrie 1918 - prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe; Memoria istoriei. Martori şi înfăptuitori ai Marii Uniri din 1918 - prof. dr. Mihai Suciu, Târgu-Mureş; Stema României - simbol al Marii Uniri de la 1918 - dr. Anton Coşa, Bacău; Marele Război pentru reîntregirea Neamului în medalistică - prof. Vilică Munteanu, Bacău; Premise ale integrării judeţelor Covasna şi Harghita în România întregită - Pr. drd. Marius Banciu, Sărmaş, judeţul Covasna; Aspecte cinematografice privind instrucţia militarilor din Corpul 5 Armată, în anul 1928 - arhivist Elena Zîrnă, Piteşti; Protocolul proceselor verbale ale consiliului şi adunării Parohiei Ortodoxe Române Gheorgheni-Ciuc. Anii 1923-1940 - drd. Laurenţiu-Gabriel Panciu, Miercurea-Ciuc; File de istorie locală - Covasna între cele două războaie mondiale - prof. Florentina Teacă, Covasna, judeţul Covasna; Consideraţii privind relaţiile interetnice româno-maghiare în timpul Regiunii Autonome Maghiare - prof. dr. Costel Cristian Lazăr, Topliţa; Memorie, adevăr/minciună şi manipulare în discursul istoric contemporan - prof. univ. dr. ing. Doru Victor Iancu, Cluj-Napoca; Aspecte referitoare la starea cimitirelor şi monumentelor eroilor din Primul Război Mondial, din judeţul Covasna - col. (r) Ioachim Grigorescu, Sfântu-Gheorghe; Proiecte, acţiuni şi manifestări preconizate a fi organizate în judeţele Covasna şi Harghita pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri - dr. Sebastian Pârvu, dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe. Sarcina de a caracteriza activitatea secţiunii a revenit dr. Ioan Lăcătuşu, care a subliniat: „Comunicările au generat dezbateri adevărate, cu argumente pro şi contra care au dat farmecul acestora. Realmente nu a lipsit informaţia inedită, nu au lipsit problemele care efectiv ne-au pus pe gânduri obligându-ne să medităm. Comunicările serioase, bine elaborate, concluziile pe măsură, conferenţiarii de foarte bună calitate au constituit caracteristicile activităţii din această secţiune”.
Pentru Secţiunea Etnografie şi Cultură Românească detalii asupra desfăşurării lucrărilor ne-au fost puse la dispoziţie de dr. Catinca Agache, moderatoarea secţiunii, care în şedinţa finală de plen a spus: „Caracterizând valoarea lucrărilor prezentate, pot afirma cu sinceritate şi certitudine, că toate s-au ridicat la nivelul unei secţiuni a Academiei Române. Ele au abordat domenii variate, dar toate sunt tot atâtea argumente ale susţinerii identităţii naţionale româneşti pe meleagurile judeţelor Covasna şi Harghita şi a rolului important al Bisericii în acest sens. Individualizând autorii şi lucrările lor, încep de la faptele de cultură admirabile prezentate de poetul Ionel Simota (a susţinut comunicarea „Poezia în viaţa cetăţii. Repere din activitatea Cenaclului literar „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc” - n.n.), dar şi de profesoara Elena Mândru, inspector şcolar în judeţul Harghita, care a prezentat un admirabil proiect privind susţinerea intelectualităţii româneşti din acest spaţiu literar-cultural (un proiect în curs de finalizare: volumul „Ctitori de neam. Dascăli de ieri şi de azi” - n.n.). O altă lucrare, foarte bună, privitoare la istoria românilor în situaţie de minoritate, situaţie extrem de dramatică, cea de la Târgu-Secuiesc, este cea a tinerei poete Mihaela Aionesei, care m-a surprins prin exemplele concrete (consideraţii privind nevoia de unitate a românilor din medii multietnice - n.n.), dar şi cea a tinerilor entuziaşti care au înfiinţat „Alianţa pentru Centenar”, care ne-au invitat, pe toţi cei care gândim pentru acest Centenar, să le trimitem ideile noastre pentru a forma un proiect de ansamblu în vederea aniversării Marii Uniri („Alianţa pentru Centenar”, demers important al Mişcării unioniste, George Simion şi Cosmin Iosub - n.n.). Domnul Mihai Trifoi a venit cu surpriza unei reviste în a cărei redacţie se află („Clepsidra de Cristal” - revistă de cultură şi spiritualitate, Tăuţii Măgherăuş, judeţul Maramureş - n.n.), ca apoi prof. ing. Maria Peligrad şi domnul Marian Bobei să lanseze o idee extraordinară referitoare la susţinerea tradiţiei meşteşugăreşti, atât de necesară în aceste spaţii şi nu numai, deoarece se uită aceste meşteşuguri, cu excepţia puţinelor târguri de olărit care se mai desfăşoară la ora actuală, în acest sens fiind necesară o puternică susţinere morală şi administrativ-financiară (demersuri pentru înfiinţarea Asociaţiei Meşterilor Tradiţionali din judeţul Covasna - n.n.). Interesantă a fost şi comunicarea muzeografului Florin Herţeg, care a pledat pentru necesitatea de a nu uita nici de sporturile noastre tradiţionale, cum ar fi hoina (Oina din bătrâni - în comunităţile româneşti din Depresiunea Întorsurii-Buzăului - n.n.), urmată de şi mai interesanta comunicare a domnului Cătălin Vlădăreanu, care m-a surprins, în mod extrem de plăcut, cu referirile sale toponimice la oronimul „Ciucaş”, dar şi a altor toponime din zonă, argumentând ştiinţific provenienţa acestora din vechiul substrat românesc. Cunoscând marea calitate a toponimiei de a reflecta istoria unui neam şi aplecându-ne cu atenţie asupra toponimiei spaţiului de locuire, vom cunoaşte istoria oamenilor locului. Încă odată, felicitările mele din toată inima! Aşa cum am spus şi la început, toate comunicările prezentate s-au ridicat la un nivel academic, care, cu toată varietatea lor, au reuşit împreună să susţină ideea identităţii naţionale pe aceste locuri”.
Un ultim cuvânt din partea organizatorilor, la închiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice, a fost exprimat de părintele consilier cultural al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, dr. Sebastian Pârvu, care a spus: „Este o mare bucurie sufletească pentru noi venirea dumneavoastră aici, la noi acasă. Dacă până de curând foloseam sintagma de „prieteni ai zonei”, astăzi, mulţi dintre dumneavoastră participând la un număr însemnat de ediţii, într-adevăr, ne îndreptăţeşte să vă considerăm a fi „membrii ai familiei noastre”. Chiar dacă, de mult timp, simţim lipsa unui proiect riguros de cercetare a istoriei zonei, proiect asumat de o instituţie de specialitate a României, deocamdată noi, aici, încercăm să facem ceea ce putem prin propriile forţe şi-n acest sens trebuie să vă mulţumim din toată inima că, din întreaga Ţară, veniţi la noi onorând astfel atât instituţiile ştiinţifice la care lucraţi, dar şi conştiinţa dumneavoastră „frăţească” de a fi ajutor al românilor de pe aceste meleaguri ale Ţării. Următorul pas pe care ni-l dorim este tocmai acela de a avea o asemenea instituţie de cercetare care să spună: acesta este proiectul şi acestea sunt obiectivele noastre de cercetare, egalând în acest sens armele intelectuale cu a acelora care au pretenţia de a ne face şi scrie istoria naţională. De asemenea, ţin să adaug şi mulţumirile noastre, ale organizatorilor, dar şi cele ale participanţilor, adresate Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, pentru binecuvântarea dată de a ne pune la dispoziţie pentru organizarea sesiunii a Hotelului „Bradul”, dovedind astfel valenţele sale ştiinţifice pe lângă partea de cult. Hotelul care tratează în special trupul, a devenit în aceiaşi măsură şi un sanatoriu al sufletului, cât şi al minţii, reuşind să se ridice la nivelul organizării unei sesiuni academice naţionale, chiar şi internaţionale. Mulţumim întregului personal al Hotelului „Bradul”, care s-a dovedit a fi o gazdă de „mai multe stele”. Tuturor participanţilor le urăm drum bun, călătorie plăcută spre casă şi vă invităm de pe acum să participaţi şi la cea de-a XXIV-a Sesiune Naţională „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”. Încă odată, vă urăm călătorie plăcută! La revedere pe anul viitor!”.

Categorie: