Cui foloseşte învrăjbirea?


Către Redacţia publicaţiei „Condeiul ardelean”

Vă trimit o scrisoare cu rugămintea de a o publica, dacă veţi crede de cuviinţă. Ea este mai mult un ecou al gândurilor mele, a multiplelor sentimente care mă încearcă acum: mâhnire pentru ceea ce se întâmplă în ţara noastră, membră a Uniunii Europene, în secolul XXI; durere faţă de umilirea a 22 de milioane de locuitori, prin umilirea preşedintelui lor; revoltă faţă de lipsa de reacţie consistentă, sau deloc, a instituţiilor Statului Român şi neputinţa mea da a pune lucrurile la punct.

Domnilor ziarişti, Stimaţi cititori,

Sunt cetăţean român, locuitor al judeţului Covasna, un om simplu, obişnuit, ca mulţi alţii, care asistă zilnic la evenimente politice, culturale, sportive, lansări de branduri turistice sub sintagma „Ţinutul Secuiesc”.
De 20 de ani, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, această sintagmă - lansată în 1991 de politicienii UDMR şi preluată de oamenii politici români, mass-media locală şi naţională, analişti de toate tipurile şi pe la toate colţurile - este folosită cu maximă iresponsabilitate din dorinţa de a fi implementată în conştiinţa românilor, a guvernelor străine. Cu alte cuvinte, să se obişnuiască tot omul că există „Ţinutul Secuiesc”, chiar dacă sunt aproximativ 300 de secui declaraţi pe plan naţional la ultimul recensământ şi în ciuda faptului că, prin Constituţie, organizarea teritorial-administrativă stabileşte noţiunea de judeţ.
Cu câteva zile în urmă, „figura centrală” a revoluţiei din decembrie 1989 (dacă a fost revoluţie), pastorul Laszlo Tokes, decorat cu Steaua României în decembrie 2009 de preşedintele Traian Băsescu (pentru ce merite?!), vicepreşedinte al Parlamentului Europei, cocoţat acolo pe un loc al Ungariei şi ales cu concursul unanim al europarlamentarilor PD-L, şi-a exprimat din nou ideile sale iredentiste, autonomiste, cum face în mod constant şi virulent de 20 de ani încoace (poate şi mai mulţi). Nimic nou sub soare, aş putea spune.
Ce nu înţeleg:
1. CUM POATE un cetăţean român, care încalcă sistematic şi extrem de grav Constituţia României, să rămână nepedepsit?
2. CUM POATE un europarlamentar, ales pe listele UDMR, vicepreşedinte al Parlamentului Europei, să-şi blameze ţara pe care o reprezintă acolo, să provoace şi să întreţină tensiuni interetnice în ţară, în spaţiul european, fără să fi e sancţionat de instituţia în care se lăfăie?
3. CUM POATE un pastor, un creştin care se presupune că este mai aproape de Dumnezeu, să instige la tulburarea ordinii statului de drept, la violenţă fi zică prin chemarea „secuilor” în stradă?
4. CUM POATE preşedintele Traian Băsescu să dea mâna cu dumnealui (în semn de respect), cunoscând atitudinea şi cerinţele de autonomie teritorială a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc” prin asemănarea cu obţinerea, în mod sângeros, a independenţei statului Kosovo (de altfel, sunt ani de zile de când se pomeneşte pe aici de modul cum Kosovo şi-a obţinut independenţa)? Să nu uităm, totuşi, că din judeţul Covasna au fost unii reprezentanţi de seamă chiar prezenţi la proclamarea independenţei Kosovo…
5. DE UNDE atâta tupeu (ca să nu folosim cuvântul neruşinare) la domnul Laszlo Tokes ca să prostească 22 de milioane de locuitori ai ţării, invocând, ca de obicei, faptul că s-a înţeles greşit ce a spus? Bineînţeles, el „a cerut doar autonomie personală şi culturală”, concepte care nu există, iar libertăţile personale şi culturale sunt asigurate de către Constituţia României, în mod egal pentru toţi cetăţenii şi de care toate minorităţile benefi ciază din plin.
6. CINE POATE crede că se cere acest gen de autonomie când la întâlnirea de la Balvanyos, în prezenţa preşedintelui României, se fl uturau drapele secuieşti, ştiind că drapelul, imnul, stema sunt însemnele unui stat (există deja şi imn secuiesc, stemă secuiască…)? De altfel, drapelele secuieşti se fâlfâie pe frontispiciul instituţiilor Statului Român, sau în interiorul lor, fără nicio jenă şi fără sancţiuni.
7. CUM POATE domnul preşedinte Traian Băsescu să asculte la căşti, în ţara lui, limba „poporului său”? Sau poate ştie că de ani de zile în primăriile dominate de UDMR aşa se desfăşoară şedinţele şi a dorit să experimenteze ascultarea la căşti, alături de „prietenul” său, Viktor.
8. ESTE România sat fără câini? Se pare că da. Domnul Viktor Orban, premierul Ungariei, afl at şi cu alte ocazii similare la Balvanyos, pe teritoriul României, nu s-a sfi it niciodată să nu ceară autonomia teritorială a ceea ce socoteşte el că este „Ţinutul Secuiesc”. Vicepremierul Ungariei, prezent şi el, a afi rmat: „Ungaria vrea pentru maghiarii din diasporă autonomie culturală, iar pentru cei care trăiesc mai mulţi într- un loc, autonomie teritorială”. Ce s-ar întâmpla dacă un reprezentant de acelaşi rang al guvernelor din Anglia, Franţa, Irlanda sau Spania, afl at într-un oraş oarecare de pe teritoriul celor două Americi, ar solicita autonomie teritorială pentru cei care vorbesc aceeaşi limbă? Ce reacţii, oare, ar avea statele americane?
9. NU ŞTIU dacă mai există uzanţa diplomatică a expresiei „persona non grata”. Dacă da, de ce nu se aplică?
10. NICIODATĂ, a fost răspunsul ferm al preşedintelui Băsescu, anul trecut, în acelaşi loc, la aceeaşi întrebare. Cu acest prilej, vicepremierul Marko Bela, în Guvernul României a declarat: „Am învăţat că în politica românească «niciodată » nu există niciodată”. Să fi e dumnealui un fi n politician?! Să ştie ceva ce noi nu ştim?!
11. Anul acesta, domnul preşedinte Traian Băsescu a dat un răspuns foarte diplomatic: „Reconcilierea româno-maghiară este unul dintre pilonii consolidării Europei centrale”. Dacă este acest lucru aşa de important, de ce se permite SĂPAREA acestui pilon prin nesancţionarea propagării manifestărilor iredentiste, revanşarde, prin care se discriminează românii din această zonă?! Pumnul de arginţi s-a transformat în voturi, în susţinerea Guvernului Boc?! Niciun reprezentant PD-L nu a luat o atitudine fermă faţă de declaraţiile de la Balvanyos. Toţi le-au ignorat sau minimalizat.
12. Totuşi, am CERTITUDINEA că nu vor obţine autonomia cerută în veci, pentru că, în vremuri de mare cumpănă, poporul ştie şi a demonstrat că poate fi unit.
13. Eu, Valerica Rizea, mă adresez tuturor ONG-urilor, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, şi, prin intermediul lor, SOLICIT intervenţia instituţiilor abilitate ale Statului Român, care TREBUIE să ia atitudine fermă, de răspuns la astfel de provocări şi să aplice legea, odată pentru totdeauna.
14. Ar fi INTERESANTĂ, spre ştiinţă şi analiză, publicarea unei situaţii cu posturile ocupate de reprezentanţii UDMR în Guvern (cel puţin 4 eşaloane), prefecţi şi subprefecţi, directori şi directori adjuncţi de agenţii, companii de stat (Romgaz, Tarom, Aeroport Otopeni, Societatea Naţională de Radiodifuziune), directori şi inspectori de instituţii etc.. Cred că depăşesc 5% din numărul total de posturi…
15. În CONCLUZIE, vânturarea expresiei „Ţinutul Secuiesc” a făcut ca judeţul Covasna să fi e unul din cele mai sărace judeţe: investitori alungaţi direct (să nu schimbe compoziţia etnică a zonei) şi indirect (de toate manifestările şovine şi indiferenţa instituţiilor statului), locuri de muncă puţine, şomeri mulţi, tineri români şi maghiari şcoliţi care pleacă cât văd cu ochii.
De foame se moare la fel, în orice limbă. Iar apele au inundat şi au lăsat lacrimi şi disperare şi în gospodăria lui nea Ion şi în a lui Janos baci. Deci, cui foloseşte învrăjbirea?

Cu stimă, Valeria Rizea 26 iulie 2010