Cuvânt Pastoral la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos

Prin Harul lui Dumnezeu,

† Andrei,

Episcopul Covasnei şi Harghitei

Preacuviosului cin monahal,
Preacucernicilor Părinţi, slujitori ai Sfintelor Altare,
Stimate autorităţi,
Iubiţi fraţi şi surori întru Domnul,

„Proorocii au proorocit şi drepţii au dorit să vadă…”

Ceea ce patriarhii Vechiului Testament cu mare dor au aşteptat, proorocii au vestit dinainte şi drepţii au dorit să vadă, s-a împlinit în ziua de astăzi. Dumnezeu a venit în trup pe pământ între oameni. De aceea să ne bucurăm şi să ne veselim, iubiţi fraţi şi surori!
Dacă Sfântul Ioan Botezătorul, încă din pântecele mamei sale fiind, când a venit Fecioara Maria la Sfânta Elisabeta a săltat de bucurie, cu cât mai mult noi, astăzi, văzând nu pe Preacurata Sa Maică, ci pe însuşi Mântuitorul nostru, să ne unim şi să ne bucurăm de Taina cea mare a Întrupării lui Hristos, care covârşeşte toată mintea omenească.
Pruncul dumnezeiesc s-a născut în timpul celui dintâi recensământ. Cezarul August n-a dat acea poruncă din propria iniţiativă, ci pentru că sufletul său a fost mişcat de Dumnezeu, pentru ca el fără să vrea să slujească venirii pe lume a Celui Unuia Născut.
Galileea fiind o provincie din Palestina, Nazaretul este o cetate a Galileei, iar Iudeea provincie din Palestina, numită aşa după locuitorii ei, din seminţia lui Iuda, iar Betleemul era o cetate din Iudeea. Toţi proorocii au proorocit că Regele Mesia se va naşte din Betleem, nu din Nazaret, pentru că scris este: „Şi tu Betleeme Efrata, deşi eşti cel mai mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei” (Miheia 5,1).
Când iudeii au fost întrebaţi de Irod unde se va naşte Hristosul, i-au adus această mărturisire (Matei 2, 6). De aceea şi Natanael când i-a zis lui Filip: „Aflat-am pe Iisus din Nazaret”, a răspuns: „Din Nazaret poate fi ceva bun?” (Ioan 1, 45). Natanael nu s-a lăsat ademenit pentru că ştia bine că Domnul Hristos nu se va naşte nici în Nazaret, nici în Galileea, ci în Betleemul Iudeii cum s-a şi întâmplat: „Cercetează şi vezi că din Galileea nu s-a ridicat prooroc” (Ioan 7, 52).
Dreptul Iosif şi Fecioara Maria, născuţi în Betleem, părăsesc locul natal şi se stabilesc în Nazaret, însă Hristos Pruncul trebuia să se nască în Betleem. Porunca cezarului trebuia împlinită, fiecare să se înscrie în patria lui, aşa au făcut şi Fecioara Maria şi Dreptul Iosif, au mers să se înscrie în Betleem. Dar pe când erau ei acolo s-au împlinit zilele ca ea să nască şi l-a născut pe Fiul său Cel Unul Născut şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei” (Luca 2, 6-7).
Vedeţi iubiţi fraţi şi surori rânduiala lui Dumnezeu, care pentru scopurile Sale se foloseşte atât de cei credincioşi, cât şi de cei necredincioşi, pentru ca cei ce sunt străini de adevărata cinstire a lui Dumnezeu să înveţe a cunoaşte puterea şi virtutea Lui.
Steaua i-a adus pe magii de la Răsărit. Porunca Cezarului a adus-o pe Fecioara în cetatea sa părintească, Betleemul numit de prooroci loc de naştere a lui Hristos din neamul lui David. Magii vin şi aduc daruri Pruncului Iisus: aur, smirnă şi tămâie. Aurul simbol al regalităţii, tămâia - dumnezeirea şi smirna - suferinţa prin patimi. I se închină, apoi primind înştiinţare prin vis, să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale se întorc în ţara lor. Ei nu se mai întorc la Irod să-i dea de ştire despre Prunc, ci se întorc „pe altă cale”.
Noi la acest Praznic luminat, pe care cu drag l-am aşteptat, ne închinăm Lui ca unui Împărat şi Dumnezeu Adevărat în Biserica Lui. Nu ne mai putem întoarce la casa noastră pe acelaşi drum al păcatului, al egoismului, al necredinţei, la viaţa de dinainte de a-L afla în ieslea Betleemului. Trebuie să urmăm un alt drum al vieţii, drumul cu Pruncul Iisus găsit la Crăciun.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei atât de frumos prezintă Naşterea Pruncului Hristos, cu profunde semnificaţii pentru fiecare dintre noi. Împăratul Dumnezeiesc nu are loc în casa de oaspeţi. El se naşte în peştera Betleemului Iudeii. Dar oare noi îi facem loc în ieslea sufletelor noastre sau îşi caută „peşteri îngheţate”?
Magii sunt călăuziţi de steaua de la răsărit şi au primit „înştiinţarea din vis, să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor” (Matei 2, 12). De ce? Pentru că Irod în nebunia sa voia să ia viaţa Pruncului Iisus. A auzit de la magi: „Unde este Regele iudeilor, cel ce s-a născut” (Matei 2, 2). Credea că astfel va scăpa de un rege cu o faimă şi cu o împărăţie mai mare ca şi a lui. Noul-Născut este definit drept rege, prin naşterea Lui, ceea ce a stârnit reacţia Lui Irod.
Şi Evanghelistul Matei ne spune că: „După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând. Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare” (Matei 2, 13).
Îngerul care i se arată lui Iosif nu este altul decât Arhanghelul Gavriil, care este prezent în acţiunile relatate de către Sfântul Evanghelist Matei în primele două capitole din Evanghelia sa. Odată se arată magilor (Matei 2, 12) şi de mai multe ori lui Iosif cu mesaje precise privind viaţa Mântuitorului. Dreptul Iosif ascultă de înger, ia noaptea Pruncul şi pe mama Sa şi pleacă în Egipt, locul de refugiu pentru Evreii aflaţi în situaţii grele. Aici vedem o profeţie a Vechiului Testament: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt!” (Osea 11, 1).
După moartea lui Irod, îngerul i se arată din nou în vis lui Iosif, în Egipt, şi-i spune: „Ridică-te, ia pruncul şi pe mama Sa şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului” (Matei 2, 20). Sfântul Evanghelist Matei ne spune că au venit şi au locuit în Nazaret; „Nazarinean se va chema” (Matei 2, 23), adică om pus deoparte pentru Dumnezeu = „nazireu”.
Iubiţi fraţi şi surori,
Hristos Domnul S-a născut în Betleem, dar de 2000 de ani El vrea să se nască, să ia trup în inimile creştinilor.
Ne punem întrebarea: Unde este Pruncul Iisus născut în ieslea Betleemului? În ieslea inimilor noastre sau pribegeşte printre străini, alungat prin păcatele noastre, prin interesele de multe ori neîntemeiate, prin egoismul nostru, prin desconsiderarea noastră şi de multe ori prin necredinţă. Oare nu trebuie să fugă de noi? Nu cumva suntem contemporani cu pribegia Sa?
La fiecare Sfântă Liturghie Hristos vine în ieslea proscomidiarului, e purtat pe Sfântul Disc, pentru ca apoi din Sfântul Potir, împărtăşindu-ne să devenim cu toţii trupul Lui şi să trăim viaţa Lui. La fiecare Sfântă Liturghie Hristos vrea să se nască şi să învie în noi, poporul Lui. De aceea Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie rămâne centul întregii noastre vieţi duhovniceşti.
La acest Praznic luminat, vă îndemn fraţilor şi surorilor să ne întoarcem la Hristos Domnul, prin pocăinţă şi cu credinţă să ne rugăm Lui, în aceste vremuri grele pentru omenire, când această molimă zguduie sănătatea oamenilor. Să învăţăm ceva în aceste vremuri de grea încercare îngăduite de Dumnezeu. Această perioadă de încercare poate fi un început al unui mod de viaţă mult mai frumos, mult mai bogat în cele duhovniceşti şi plin de sens.
Iubiţii mei, lăsaţi-L pe Hristos să se nască în sufletele voastre, fiţi oameni ai „luminii” Betleemului, oameni ai bucuriei; Dumnezeu ne vrea pe toţi luminaţi şi fericiţi, nicidecum panicaţi, isterizaţi, judecători, analişti, nepăsători şi neiubitori faţă de aproapele. Este vremea să învăţăm să ne bucurăm şi să căutăm sensul vieţii noastre în viaţa lui Hristos. Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut!
Cu aceste sfaturi şi poveţe părinteşti, de Praznicul Naşterii Domnului, vă urez din toată inima: Harul Domnului nostru Iisus Hristos să vă cerceteze inimile şi belşugul bucuriei veştii celei mari, a lui Dumnezeu întrupat care se vine la poporul Său, să nu lipsească din nicio casă în aceste zile sfinte de Sărbători!
„Dă-ne, la toţi, bucurie,
Amin! Doamne slavă Ţie!
La mulţi ani, s-aveţi folos,
De Naşterea lui Hristos!”
(Colindul „Toată legea creştinească”, în vol. „Colinde şi cântece de stea”, p. 46).
„Sărbători fericite!” şi „La mulţi ani!”
Vă zice al vostru Arhipăstor, de tot binele doritor,

† Andrei,
Episcopul Covasnei şi Harghitei
(Dată astăzi din Reşedinţa Eparhială, 25 Decembrie 2020)