Din faptele săvârşite de unii „băieţi deştepţi” din judeţul Covasna

Mă adresez cititorilor într-un caz petrecut în familia mea, cu scopul evitării unor eventuale fraude asemănătoare prin informarea opiniei publice. Este vorba despre transferul fraudulos al unui intravilan cu construcţii (în continuare, pe scurt - imobil) din comuna Sânzieni în proprietatea domnului Pall Laszlo Levente. Imobilul în cauză a constituit proprietatea comună tabulară a străbunicului şi a străbunicii mele până în anul 1995, conform cărţii funciare Nr. 2.395 - Sânzieni.

Toată frauda porneşte cu o înregistrare nelegală în foaia de proprietate a imobilului în cauză, efectuată de Judecătoria Târgu-Secuiesc. Frauda constă în faptul că anul înregistrării este aparent 1929, conform căruia imobilul în cauză se intabulează în favoarea lui Dr. Olah Bela (fi ul străbunicului şi a străbunicii mele şi, în acelaşi timp, fratele bunicii mele) cu titlul de moştenire, cu toate că străbunica moare abia în anul 1947 (sic!). Mai mult: sunt în posesia unui extras de carte funciară despre acelaşi imobil, emis în anul 1992, conform căruia proprietarii tabulari sunt încă străbunicul şi străbunica (sic!).

Următoarea înregistrare în foaia de proprietate a imobilului în cauză este datată din 17 iulie 1995, conform căreia imobilul se transcrie din vechea carte funciară Nr. 2.395 în noua carte funciară Nr. 1094 Sânzieni, unde proprietarii tabulari devin Pall Laszlo Levente şi statul român, în urma unui proces de moştenire testamentară „legalizat” prin certifi catul de moştenitor Nr. 133/1977. În acest certifi cat de moştenitor, emis pe baza testamentului dat de Dr. Olah Bela, imobilul fi gurează ca proprietatea extratabulară a defunctului (sic!). Prin urmare, avem cel puţin trei probe care dovedesc că înregistrarea din anul 1929 în foaia de proprietate a imobilului în cauză a fost falsifi cată ulterior, probabil în anul 1995, fi indcă dintr-un studiu grafologic rezultă că cele două înregistrări (din anul 1929 şi din anul 1995) au fost efectuate de aceeaşi persoană.
„Băiatul deştept”, în lăcomia sa, nu se opreşte aici.

Cu concursul autorităţilor publice - şi anume: Primăria comunei Sânzieni, Prefectura judeţului Covasna (în frunte cu prefectul udemerist, domnul Gyorgy Ervin), Judecătoria Târgu-Secuiesc - domnul Pall Laszlo Levente pune mâna pe întregul imobil.
Cercul „băieţilor deştepţi” (legat de cazul meu) se lărgeşte cu unii angajaţi şi conducători ai autorităţilor publice amintite. Drept dovadă constituie faptul că primarul comunei Sânzieni renunţă (în numele statului) la plata sultei către statul român (sic!).
Mai mult, judecătorul - ca ultim garant al legalităţii - ar fi trebuit să ştie că în probleme fi nanciare statul poate fi reprezentat numai de către administraţia fi nanţelor publice (sic!). „Cercul vicios” al fraudei n-ar fi complet dacă protagonistul principal, domnul Pall Laszlo Levente, n-ar fi fost angajatul administraţiei fi nanţelor publice; prin urmare, în această calitate trebuia să cunoască mai mult ca oricine toate prevederile legilor fi nanciare.
În demersul meu de a restabili, în acest caz, legalitatea, am ajuns şi la Bucureşti, unde am fost sfătuit să mă adresez, printre altele, şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a stăvili lăcomia „băieţilor deştepţi”. Un nemustăcios inconciliabil maghiar,

Bidiga Iosif Bela,
Lemnia, judeţul Covasna