Dr. Ioan Ranca - istoricul românilor din fostele scaune secuieşti

Pe data de 19 februarie 2020, distinsul arhivist şi istoric Ioan Ranca (foto) a împlinit frumoasa vârstă de 88 de ani. În semn de respect şi preţuire pentru o viaţă dedicată instituţiei Arhivelor Naţionale şi studierii istoriei naţionale, redăm o sinteză a bogatei sale biografii ştiinţifice şi un text intitulat Haiducul STAN CRĂCIUN din BIXAD, preluat din teza sa de doctorat, publicată în anul 2000, la Editura Pax-historica, din Târgu-Mureş, cu titlul Românii din Secuime şi răscoala lui Horea.
Ioan Ranca s-a născut la 19 februarie 1932, în localitatea Aiud, judeţul Alba. În anul 1951, a absolvit Liceul „Titu Maiorescu”, azi „Avram Iancu” din Aiud şi, în 1955, Facultatea de Istorie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj-Napoca. După absolvirea facultăţii, la 1 septembrie 1955, a fost angajat la Arhivele Statului Cluj, fiindu-i încredinţată misiunea de a înfiinţa filiala din Aiud a instituţiei amintite. Astfel, încă de la începutul carierei, tânărul arhivist Ioan Ranca a avut de soluţionat numeroasele probleme care condiţionau buna funcţionare a noii filiale, de la asigurarea unui spaţiu corespunzător şi a dotărilor aferente, la constituirea fondurilor şi colecţiilor arhivistice, desfăşurarea activităţii de punere în valoare ştiinţifică a documentelor, şi la gestionarea relaţiilor cu principalii creatori şi deţinători de arhive.
În anul 1962, i s-a încredinţat conducerea Arhivelor de Stat din fosta regiune Autonomă Maghiară, instituţie care după 1968, a devenit filiala, iar mai apoi Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, şi care a fost condusă de Ioan Ranca până în 1990. Cu experienţa acumulată la Aiud, Ioan Ranca şi-a canalizat eforturile sale şi ale colectivului pe care l-a condus spre realizarea unor obiective prioritare precum: completarea, depozitarea şi prelucrare arhivistică a documentelor existente în valorosul patrimoniu documentar-istoric al Arhivelor mureşene; îmbogăţirea Fondului Arhivistic Naţional prin cercetări în arhivele din Ungaria şi Franţa; construirea noului sediu al Arhivelor mureşene; punerea în valoare ştiinţifică a documentelor, prin publicarea a numeroase lucrări, studii şi articole şi prin participarea la manifestări ştiinţifice organizate în principalele centre culturale ale Ţării şi, nu în ultimul rând, preocuparea pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, prin participarea la cursuri de specializare în Franţa, în anul 1976, şi prin obţinerea titlului ştiinţific de doctor în istorie la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Babeş - Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1986, având ca temă „Răscoala lui Horea în centrul şi răsăritul Transilvaniei” (conducător ştiinţific acad. Ştefan Pascu).
Rodnica activitate de punere în valoare ştiinţifică a documentelor s-a concretizat în publicarea a peste 80 de lucrări, studii şi articole. Ioan Ranca a fost un colaborator constant al Revistei arhivelor, făcând parte din Colegiul de redacţie al publicaţiei respective, între anii 1972-1985. Din totalul de lucrări şi studii publicate, aproape o treime au apărut în Revista arhivelor şi la Editura Arhivelor Naţionale. De asemenea, a fost membru în Colegiul de redacţie al publicaţiei Mariasia - Anuarul Muzeului Judeţean Mureş.
Organizator a numeroase sesiuni de comunicări, simpozioane, colocvii, dezbateri şi expoziţii, în acelaşi timp, Ioan Ranca a participat la numeroase asemenea manifestări ştiinţifice şi culturale care au avut loc la Bucureşti, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Iaşi, Deva, Arad, Zalău, Drobeta Turnu-Severin, Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Reghin, Târnăveni, Gheorgheni ş.a.. De aproape 40 de ani este un colaborator apropiat al Radio Târgu-Mureş, în toţi aceşti ani fiind prezent pe lungimile de undă ale postului amintit cu medalioane, evocări, interviuri pe teme de istorie locală şi naţională.
Aceeaşi statornică şi benefică colaborare a avut-o şi o are Ioan Ranca cu presa locală din zonă, îndeosebi cu ziarul „Cuvântul liber” din Târgu-Mureş. De remarcat faptul că cele peste 300 de articole de popularizare apărute în mass-media locală, purtând semnătura lui Ioan Ranca, au aceiaşi temeinică documentare şi rigurozitate, fiind deosebit de apreciate şi de solicitate de către publicul cititor.
O importantă contribuţie la îmbogăţirea fondului documentar de microfilme, a adus-o Ioan Ranca prin cercetarea arhivelor din străinătate. Între anii 1964-1986, anual câte o lună, două a fost component al delegaţiilor Arhivelor Naţionale din România la depistarea de fonduri şi documente în Arhivelor Naţionale Ungare din Budapesta. Împreună cu Iosif Adam a cercetat importante fonduri arhivistice referitoare la istoria Transilvaniei şi la relaţiile româno-maghiare, aflate în Arhiva Naţională a Ungariei.
Lucrările de specialitate evidenţiază contribuţiile lui Ioan Ranca la studiul unor importante evenimente din istoria naţională precum: istoria ţărănimii transilvănene, istoria instituţiilor din Transilvania, răscoala lui Horea, personalitatea lui Avram Iancu, lupta pentru emancipare naţională (Enciclopedia istoriografiei româneşti, Bucureşti, 1978, p.278). Ca o recunoaştere a îndelungatei şi rodnicei activităţi desfăşurate pe tărâmul arhivisticii şi istoriografiei româneşti, a fost inclus în Enciclopedia Istoriografiei Româneşti (1978), a fost distins cu Fibula de la Suseni şi Diploma de Excelenţă acordate de Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş (2006), mai multe distincţii - diplome de onoare, diplome de excelenţă, medalii jubiliare - din partea Arhivelor Naţionale şi a altor instituţii şi asociaţii ştiinţifice, culturale şi civice.
Adeptul dialogului pe bază de argumente, şi nu a disputei sterile, Ioan Ranca a dat răspunsuri argumentate la multiple probleme ridicate de unii istorici maghiari referitoare la convieţuirea româno-siculică, cu bunele şi relele ei, la dinamica populaţiei româneşti şi la „polarizările etnice” consemnate statistic şi documentar, în primul rând în antroponimele din conscripţii. Continuând cercetările distinşilor săi înaintaşi David Prodan, Ion I. Russu şi Ştefan Pascu, istoricul şi arhivistul Ioan Ranca a cercetat cu migală şi scrupulozitate, ca nimeni altul, problematica antroponimelor românilor din fostele scaune secuieşti, în cadrul unui proiect amplu, care în final se va materializa în 4 volume. Cele două volumele intitulate „Românii din scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii”, vol. I, Scaunul Mureş şi Vol. II, Scaunul Ciuc, Giurgeu, Caşin - apărute până în prezent (volumul III, Scaunul Treiscaune fiind în curs de editare - n.n.), sunt lucrări grele şi anevoioase, realizate de un singur om, depunând o adevărată muncă de sisif, migăloase şi deloc atractive, ocolite chiar şi involuntar de cercetători. Lucrări de o asemenea factură şi complexitate sunt de regulă elaborate de institute specializate.
Satisfacţia noastră este cu atât mai mare cu cât dr. Ioan Ranca se numără printre cei mai apropiaţi şi statornici colaboratori ai Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. După înfiinţarea instituţiilor muzeale româneşti laice şi eclesiastice din judeţele Covasna şi Harghita, cu bogata sa experienţa şi generoasă disponibilitate, cu înţelepciune şi echilibru, Ioan Ranca „ne-a fost baci”, monitorizându-ne, sprijinindu-ne, iar când a fost cazul, atenţionându-ne şi sfătuindu-ne de bine. Alături de alţi cunoscuţi cercetători din întreaga Ţară, Ioan Ranca a participat la manifestările ştiinţifice organizate în judeţele Covasna şi Harghita, a publicat în „Angvstia” şi în alte publicaţii locale, fiind unul din colaboratorii de bază ai lucrării „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, apărut cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, primul Episcop al Covasnei şi Harghitei, azi Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, la Editura „Grai Românesc” din Miercurea-Ciuc, în anul 2003.
Prin tot ceea ce a făcut şi face, pe tărâmul istoriografiei şi arhivisticii româneşti, Ioan Ranca şi-a înscris numele în galeria marilor personalităţi arhivistice de la cumpăna dintre secolele XX şi XXI. La Mulţi şi Binecuvântaţi Ani!

Categorie: