Educaţia şi cultura, prioritare la Sita-Buzăului - Interviu cu primarul comunei, Nicolae Stoica

- Domnule primar Nicolae Stoica, iată că vă aflaţi la primul interviu în publicaţia regională „Condeiul ardelean”. Sunteţi la întâiul mandat de primar al comunei Sita-Buzăului, din judeţul Covasna. Care sunt impresiile pe care vi le-aţi făcut în legătură cu administraţia locală în cele 10 luni ce au trecut de la alegerea dumneavoastră ca prim-gospodar al acestei frumoase comune din zona numită Buzăul Ardelean?
- În calitate de proaspăt primar al comunei Sita-Buzăului mi-am format o seamă de impresii pozitive, dar şi unele negative. De ce spun aceasta. Despre locuitorii satelor ce alcătuiesc comuna noastră am o părere bună. Şi eu provin din rândurile lor, îi cunosc bine, sunt oameni harnici şi îi simt că sunt alături de mine. Eu am activat de-a lungul anilor exact în domeniul cu care se ocupă marea lor majoritate, adică agricultura, zootehnia. Din acest motiv, voi încerca să-i sprijin cum voi putea mai bine. Pe de altă parte, cum vă spuneam, m-am lovit şi de mai multe aspecte negative de la alegerea mea în funcţie. Principalul neajuns este că, de la nivel naţional, nu sunt fonduri pentru investiţii, sau în orice caz, sunt foarte puţine.
- Apropo de asta, cum staţi la acest capitol, pentru că, totuşi, este unul dintre cele mai importante într-o comună aflată în plină dezvoltare?
- Păi cum. Avem o investiţie începută în anul 2007, pe Ordonanţa 7, mă refer aici la baza sportivă, la care lucrările sunt efectuate în proporţie de 30-40 la sută, şi pe care nu o putem finaliza deoarece în 2013 nu vom primi niciun ban din cei 500.000 de lei de care mai este nevoie. Tot pe Ordonanţa 7, avem proiectul de canalizare în satele Crasna şi Zăbrătau, executat în proporţie de 86 la sută, dar şi aici mai este nevoie de încă 670.000 de lei pentru a finaliza lucrarea. La alte investiţii pentru care să accesăm fonduri de la bugetul naţional nici nu ne gândim, deoarece s-a spus foarte clar că nu vor fi bani. Sperăm, deci, să le încheiem pe cele care le avem demarate mai demult şi, în paralel, ne vom orienta spre investiţiile din fonduri europene. În acest an, există o singură şansă, şi anume să atragem nişte fonduri prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) din care facem parte împreună cu alte 11 primării din zonă. Prin GAL vom putea face formare profesională, pe măsura 322, dar şi aici sunt bani puţini, deoarece suntem mulţi parteneri afiliaţi, iar fondurile sunt limitate. În rest, ne ocupăm aşa cum putem de amenajarea, modernizarea şi utilarea căminelor culturale din comună, lucrări pe care le facem din bugetul local. Astfel, la sfârşitul acestui an vom avea toate cele trei cămine - Ciumernic, Zăbrătău şi Sita-Buzăului - aranjate cu finisaje interioare (parchet, gresie, faianţă), cu iluminat, staţii de amplificare, mese şi scaune etc.. Îmi doresc foarte mult ca aceste obiective să fie finalizate la standarde moderne, deoarece vreau să promovez o strategie între Primărie, Biserică, Şcoală şi doctorii umani prin care să facem un pas important în comuna noastră către educaţie şi cultură. Consider că acesta este cel mai important lucru, nivelul de educaţie şi cultură la care se situează oamenii. Dacă putem face acest lucru, putem face orice. Vreau să organizăm cât mai multe evenimente în Sita-Buzăului, să nu fie perioade „moarte” lungi, fără evenimente culturale.
- Domnule primar, ştiu că aţi şi început, concret, să faceţi paşi în acest sens, deoarece chiar eu am participat, în ultimele luni, la câteva astfel de evenimente, la invitaţia dumneavoastră, lucru pentru care vă mulţumesc.
- Aşa este. Cu mare plăcere şi să ştiţi că vă aşteptăm şi în continuare. L-am avut invitat pe actorul Dan Puric la Căminul Cultural din Sita-Buzăului chiar pe 15 ianuarie, când îl aniversăm pe Poetul Naţional Mihai Eminescu. Altă dată, pe 16 martie, am avut bal de lăsata secului, cum este tradiţional la noi; atunci, toată lumea a venit îmbrăcată în costum popular. Au fost, de asemenea, alte şi alte evenimente culturale, dar şi unele cu fermierii şi întreprinzătorii din comună.
- Cu alte cuvinte, Sita-Buzăului va fi o comună în care manifestările culturale vor fi din ce în ce mai dese.
- În fiecare lună mi-am propus să avem un invitat de seamă, în cel mai rău caz la două luni, acesta este obiectivul meu ca primar. Trebuie să învăţăm oamenii care muncesc să se şi distreze. Au uitat oamenii să se distreze. Cu oricine stai de vorbă, în afară de bani nu mai vede nimic. Nu mai ştie să se bucure, numai când vede banul se bucură, este o prostie. Omul trebuie să se bucure în primul rând pentru că are sănătate, în al doilea rând pentru că a reuşit ieri-alaltăieri să facă ceva, să se bucure că poimâine îşi va mai atinge o ţintă.
- Dumneavoastră sunteţi unul dintre primarii care au înţeles că fără educaţie şi fără cultură nu se poate. Degeaba vrei să le faci pe celelalte, dacă nu ai educaţie - corect?
- Trebuie să ne descoperim identitatea. Sunt copii care astăzi habar nu au cine sunt, din ce neam provin, pe ce lume trăiesc. Eu am fost alături de ei şi voi fi în continuare. Chiar vreau să le măresc Biblioteca din cadrul Căminului Cultural Sita-Buzăului, ca să le dau posibilitatea să vină să citească cu toată clasa, nu doar câţiva elevi. Să vină cu profesorul, în mod organizat, nu doar unii, iar ceilalţi să „o şteargă” acasă. Nu! Toată lumea merge la Bibliotecă, obligatoriu.
- Alte planuri pe care le aveţi, domnule Stoica?
- Păi să revenim la investiţii, că nu încheiasem. Vreau neapărat să ne apucăm să construim trotuare în comună. Comuna fiind tranzitată de DN 10 pe o distanţă de 15 km, trotuarele sunt absolut necesare, deoarece circulaţia este intensă. Mi-am propus să fac 4-600 metri de trotuar în fiecare an. Pe o parte vreau să avem trotuare pentru pietoni, iar pe cealaltă, pistă pentru biciclete. Dacă trotuarele le vom face din fonduri proprii, pistele le vom realiza din fonduri europene, pentru că investiţia este prea mare. Dar, înainte de toate, toţi locuitorii comunei vor trebui să se racordeze la apă şi canal. Toţi locuitorii de la DN 10 au la poartă canalul şi apa, la care trebuie să se racordeze până în luna mai, deoarece pe urmă venim cu trotuarele peste. Iar când vom începe cu trotuarele, nu ne vom mai bate joc de investiţie, să începem să o spargem.
- Mai aveţi şi alte investiţii începute şi neterminate, sau pe care doriţi să le realizaţi în acest an?
- Mai vrem din bugetul local să băgăm apa potabilă pe o stradă, iar pe altele două să introducem canalizarea.
- Apropo, cât la sută din populaţia comunei beneficiază în momentul de faţă de apă şi canalizare?
- De apă de la sistemul centralizat beneficiază aproximativ 40-45 la sută din totalul populaţiei, dar apă curentă şi canal au cam 50 la sută. Foarte puţine gospodării au fântâni, cam 10-20, deoarece toată lumea s-a gospodărit şi a captat izvoare, introducându-şi apa.
- Spuneaţi mai devreme că proveniţi din sectorul agricol şi că doriţi să îi sprijiniţi din noua calitate pe care o aveţi pe localnici.
- Da. Am fost preşedinte de asociaţie în acest domeniu şi cunosc foarte bine toate problemele. Am patru mari proiecte, ale căror iniţiator sunt. Şi, chiar dacă am predat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Dezvoltatorilor de Bovine şi Producătorilor de Lapte Sita-Buzăului, susţin ONG-ul din poziţia de primar. Ba chiar am lăsat bani frumoşi, peste 800.000 de euro, în conturile asociaţiei. Aceştia sunt chiar banii cu care vom finanţa cele patru proiecte la care am făcut referire. Primul proiect este realizarea unui centru de lapte pentru producători, pentru că noi trebuie să gândim şi economic, nu numai să luăm taxe şi impozite de la cetăţeni, trebuie să le dăm şi posibilitatea să producă bani. Alături de acesta, în cadrul aceluiaşi proiect, vom face şi un centru de fructe de pădure cu spaţii de frig pentru păstrare. Deci aceste două centre vor fi integrate, ambele într-o singură clădire. Apoi, al doilea proiect este un depozit de cereale, pentru că zona noastră nu produce decât fân. Vom aduce cereale din sud şi le vom da fermierilor, care vor aduce lapte la schimb, sau contra cost. Ajutorul constă în faptul că vrem să dăm cerealele la preţul la care le-am achiziţionat. Prin aceasta dorim să evităm samsarismul. Pentru că asta e problema la noi în ţară: cinci muncesc şi doi vând produsul, dar aceştia din urmă trăiesc mai bine decât cei care produc. Al treilea şi al patrulea proiect constă, separat fiecare, într-un centru de bovine şi unul de ovine. Vrem să exportăm bovine şi ovine din zona Buzaielor. Am discutat pe această temă cu cele cinci primării din jur, toate vor veni alături de noi.
- Bugetul pe 2012 l-aţi luat din mers. Spuneţi-ne dacă noul buget local, cel pe 2013, vă mulţumeşte.
- Consider că bugetul este destul de slab, aproximativ la fel cu cel pe 2012. Am rămas cu o datorie de 850.000 de lei. Din cauza sărăciei populaţiei, n-am reuşit să adunăm din amenzi 200.000 de lei, iar din veniturile pe terenurile din extravilan alte vreo 200.000 de lei. De asta m-am şi dus pe ideea de dezvoltare, pentru că fiind sărac, cetăţeanul nu are de unde să plătească. În schimb, când cetăţeanul va fi bogat, la fel va fi şi Primăria.
- Cum staţi la capitolul locuri de muncă în comună?
- Avem mari probleme, pleacă mulţi în Germania şi în alte ţări din Occident. Săptămâna aceasta a însemnat pentru comuna noastră 107 plecări în Germania. E un lucru foarte bun că oamenii pleacă şi se întorc cu banii în localitate. Chiar eu am rugat firma respectivă să îi ducă la muncă două luni. Dar nu-mi place că trebuie să fac asta, bine ar fi să pot să le dau de muncă aici. Însă, până ne vom dezvolta este singura alternativă.
- Deci pe termen lung v-aţi gândit să readuceţi oamenii înapoi, să lucreze în comună?
- Da, exact.
- Câţi concetăţeni din Sita-Buzăului sunt plecaţi peste hotare?
- Din păcate, tineretul, adică cei până în 35-40 de ani, în proporţie de 60-70 la sută. Cei mai în vârstă sunt pe-acasă majoritatea, evident.
- Cu ce se ocupă cei rămaşi acasă? Numai cu agricultura? Când credeţi că Sita-Buzăului va putea fi cu adevărat o localitate turistică, pentru că de peisajul necesar beneficiază?
- În momentul de faţă, majoritatea firmelor care au investit pe teritoriul comunei sunt de exploatarea lemnului şi a masei lemnoase. Şi cele mai multe locuri de muncă sunt în zona aceasta. Mai sunt vreo câteva magazine şi pensiuni. Sperăm că va veni şi ziua în care să înflorească la noi agroturismul, deoarece, aşa cum aţi spus, zona ne ajută. De aceea dorim să reabilităm şi tabăra de copii de la Crasna, care cândva, în urmă cu două, trei decenii, era un obiectiv naţional. Vom încerca să accesăm fonduri europene pentru a o reamenaja şi moderniza.
- Vă mulţumesc pentru amabilitate, domnule primar, şi vă urez ca toate planurile dumneavoastră să se materializeze.
- Eu vă mulţumesc pentru că ne-aţi trecut pragul din nou.

Categorie: