„EXCELENŢĂ ÎN ACTIVITĂŢILE EDUCATIVE”

O deosebită manifestare de suflet, la Sfântu-Gheorge

Îmi aduc aminte, parcă s-ar fi întâmplat mai zilele trecute, de convocarea profesorului Ioan Paul Voinescu la o adunare a cadrelor didactice. Scopul? Constituirea Asociaţiei Pedagogilor Români (APR). Era o zi frumoasă din primăvara anului 2001. O mulţime de cadre didactice erau prezente la Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”. Chiar şi oaspeţi veniţi de la Bucureşti. L-am cunoscut atunci pe Eugen Popescu, preşedintele organizaţiei „Românii de Pretutindeni”. Desigur, s-a discutat atunci statutul noii organizaţii, după câte îmi aduc aminte întocmit de avocatul Ioan Solomon, fost o perioadă îndelungată cadru didactic. Am primit chiar şi o broşurica în care era redactat statutul şi înfăţişată emblema Asociaţiei, în care, atunci, mi-am făcut însemnări şi sublinieri. O am în faţă şi redau pentru readucerea aminte a membrilor săi, dar şi spre ştiinţa altor neisprăviţi în ale învăţământului care-şi bagă nasul în treburile Asociaţiei, scopul şi obiectivele, care au rămas valabile şi astăzi. Ele sunt cuprinse în articolele 2 şi 6 ale statutului. „Scopul Asociaţiei Pedagogilor Români din Judeţul Covasna este de a contribui prin toate mijloacele legale la crearea cadrului favorabil necesar, de a sprijini şi stimula dezvoltarea învătământului românesc din judeţul Covasna, solidaritatea celor implicaţi în acest domeniu pentru apărarea şi promovarea intereselor şi valorilor şcolii şi culturii româneşti”… „Obiectivele asociaţiei sunt: Sprijinirea unităţilor şcolare şi a secţiilor cu limba de predare română pentru asigurarea condiţiilor necesare bunei lor funcţionări, stimularea colaborării şi într-ajutorării acestora în vederea atingerii obiectivului comun propăşirii învăţământului românesc din zonă; Atragerea tinerilor educatori, învăţători şi profesori calificaţi în zonă, prin asigurarea condiţiilor necesare de trai şi locuit; Sensibilizarea autorităţilor competente, a colectivităţilor locale şi a opiniei publice de problemele cu care se confruntă învăţământul românesc covăsnean, în vederea implicării acestora în soluţionarea lui; Creşterea nivelului de competenţă profesională a pedagogilor români din învăţământul covăsnean, a gradului lor de implicare în bunul mers al procesului educaţional, precum şi în viaţa socială, culturală şi spirituală a comunităţilor locale şi a judeţului Covasna; Creşterea demnităţii şi a prestigiului profesional al membrilor asociaţiei, prin stimularea competenţei şi a conştiinţei profesionale, a unui comportament profesional adecvat; Cultivarea sentimentelor de solidaritate şi colegialitate între membrii asociaţiei, de preţuire a valorilor fundamentale naţionale, culturale şi spirituale ale poporului român, a limbii române, a tradiţiilor strămoşeşti, precum şi motivarea acestor sentimente şi atitudini în sufletul copiilor şi tinerilor ca valori şi repere esenţiale în formarea personalităţii acestora; Cultivarea respectului faţă de fiinţa umană, în general faţă de valorile universale, precum şi cele specifice ale celor de altă naţionalitate, limbă, cultură şi confesiune, a unei atitudini deschise comunicării şi convieţuirii armonice cu aceştia; Corelarea cu celelalte asociaţii şi fundaţii ale societăţii civile româneşti din zonă, precum şi din ţară şi străinătate, în vederea intrării şi promovării valorilor culturii şi spiritualităţii româneşti; Constituirea unor relaţii de parteneriat reciproc benefice cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, conducerilor unităţilor de învăţământ şi ale celorlalte instituţii şi organisme implicate în bunul mers al învăţământului românesc din zonă; Iniţierea şi derularea unor proiecte privind domeniile vizate prin scopul şi obiectivele asociaţiei.”
Eram optimist atunci şi simţeam acelaşi optimism din partea participanţilor în privinţa realizării celor propuse, cu atât mai mult cu cât au fost discutate şi analizate principalele probleme care se ridicau în faţa învăţământului în limba română şi stabilite demersurile care trebuiau întreprinse la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale. În finalul Adunării de constituire a APR, a fost ales Consiliul Director, din care făceau parte: prof. Ioan Paul Voinescu - preşedinte, prof. Rădiţa Albu - prim-vicepreşedinte, prof. Rodica Pârvan, prof. ing. Maria Peligrad - vicepreşedinţi, prof. Ligia Dalila Ghinea - secretat general şi alţi şase membri, toţi foarte buni specialişti şi cunoscători profunzi ai învăţământului românesc covăsnean, garanţie a îndeplinirii scopului şi obiectivelor propuse. În anul 2003, în fruntea APR a fost aleasă prof. Ligia Dalila Ghinea, iar în toamna anului trecut, prof. Marcela Ştefu.
Diplome, flori, medalii, într-un cuvânt recunoştinţă, exclusiv pentru cadrele didactice
De-a lungul celor aproape 13 ani de existenţă, am auzit în dese rânduri de APR ca fiind co-organizatoare la diferite manifestări, participantă la diferite demersuri întreprinse de alte organizaţii neguvernamentale sau sub egida Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), dar, spre regretul meu, niciodată ca fiind iniţiatoarea şi organizatoarea unor manifestări proprii, specifice scopului şi obiectivelor propuse. Spre surprinderea mea, acum câteva zile, din mai multe surse (diferite unităţi şcolare, e-mail, facebook, foşti colegi), eu şi soţia mea, profesoară de istorie-geografie, am primit nu mai puţin de patru invitaţii din partea... Asociaţiei Pedagogilor Români şi a prof. Marcela Ştefu. Le-am primit cu o mare plăcere, constatând cu mulţumire că cei tineri, de la catedră, nu ne-au uitat. Şi mai mare a fost satisfacţia în momentul în care am sosit la locul întâlnirii. Cocheta sală a fostului cinematograf „Arta”, actualul Teatru „Andrei Mureşanu”, era frumos aranjată, florile şi costumele populare ale artiştilor de pe scenă, lumea voioasă şi galant îmbrăcată dând un aspect deosebit de sărbătoresc manifestării. Toată lumea vorbea, zâmbea, se saluta, se săruta. Feţele tuturor radiau bucuria întâlnirii. Am simţit că eram la o sărbătoare a fiecăruia dintre noi şi a tuturor în acelaşi timp. Bravo, profesor Marcela Ştefu! Bravo de mai multe ori dumneavoastră şi celor care aţi iniţiat, organizat şi reuşit să ne strângeţi sub acoperământul Thaliei în care fiecare obiect aminteşte de un act de cultură. Bravo că v-aţi gândit ca reînvierea activităţii Asociaţiei Pedagogilor Români să cuprindă totalitatea cadrelor didactice, tineri şi vârstnici, bărbaţi şi femei, inspectori, directori, profesori, învăţători şi educatori. Şi nu numai. Ci şi produsul cel mai reprezentativ al muncii noastre, elevii cu performanţe artistice sau şcolare care să închine în aceste clipe sărbătoreşti pentru dascălii lor ode sau câte o floare a recunoştinţei pentru tot ce au însemnat în învăţământul românesc din municipiul Sfântu-Gheorghe! Bravo şi pentru cuvintele rostite în deschiderea şi desfăşurarea manifestării: „În această zi frumoasă, 6 februarie 2014, cu emoţii vă adresez un călduros bun venit, dumneavoastră, stimaţi invitaţi şi colegi, şi declar deschisă prima ediţie a festivităţii „EXCELENŢĂ ÎN ACTIVITĂŢILE EDUCATIVE”, organizată de către Asociaţia Pedagogilor Români”.
Pentru început, preşedintele Asociaţiei, prof. Marcela Ştefu, l-a invitat la cuvânt pe ing. Dumitru Marinescu, prefectul judeţului Covasna, implicat în actul educaţional prin funcţia pe care o deţine, dar şi prin soţia sa, învăţătoare. Dânsul, să spunem aşa, a dat „binecuvântarea guvernamentală” acestei manifestaţii: „Dragi profesori, învăţători şi educatori, vă mulţumesc mult pentru invitaţia de a participa la acest eveniment dedicat dumneavoastră. Vreau să felicit Asociaţia Pedagogilor Români pentru iniţiativa de a reuni cadrele didactice din toate generaţiile, pentru efortul deosebit pe care-l depune în conjunctura actuală a atâtor frământări la nivelul învăţământului în general. Rezultatul muncii dumneavoastră nu se vede imediat, ci se vede în timp, după ani şi ani. Rezultatul şi satisfacţia dumneavoastră este atunci când, mergând pe stradă, vă întâlniţi cu foşti elevi şi constataţi că elevul va depăşit, că a făcut ceva deosebit în viaţa lui pentru care dumneavoastră vă mândriţi, deoarece aţi fost arhitectul în a-l clădi pas cu pas. Şi acum îmi aduc, cu deosebită plăcere, aminte de dascălii pe care i-am avut la Şcoala din Araci, cărora în acest context le mulţumesc la toţi, cu toate că unii nu mai sunt printre noi. Fiecare dintre ei au pus câte o pietricică, câte o literă, la construcţia mea ca om. Vă mulţumesc dragi profesori, dragi învăţători pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în continuare pentru noi. Celor care sunteţi pensionari, vă doresc să aveţi parte de pensie un timp cât mai îndelungat şi cât mai mare (pensia - n.n.). Sănătatea fiind cea mai importantă, vă doresc la toţi multă, multă sănătate şi succes în activitate! Doamne ajută!”.
Sensibilele şi constructivele cuvinte de mulţumire, adresate cadrelor didactice de prefectul judeţului Covasna, au fost însoţite de caldul discurs al prof. Rădiţa Palela, inspector general adjunct al ISJ Covasna, care, vizibil emoţionată, a spus: „Este o bucurie să fim astăzi împreună la ceas de sărbătoare. Ştim cu toţii că şcoala este acel loc unde copiii merg să se pregătească pentru viaţă, pentru a acumula cunoştinţele şi abilităţile necesare reuşitei în viaţă. Învăţătura este esenţială, căci ea le dă oamenilor valoare şi semnificaţie vieţii. Suntem astăzi aici, în sala Teatrului „Andrei Mureşanu” din Sfântu-Gheorghe, pentru a premia ,,Excelenţa în educaţie” în învăţământul românesc din judeţul Covasna. Învăţătura este frumuseţea cea mai aleasă a omului; învăţătura dă glorie şi bucurie, învăţătura e o avere mare care nu se împuţinează prin dăruire. Numele judeţului, numele elevilor noştri figurează pe listele premianţilor de la olimpiadele şi concursurilor naţionale şi internaţionale pentru că la catedră avem cadre didactice care ştiu să dăruiască, avem oameni valoroşi, avem oameni care îşi fac cu conştiinciozitate datoria. Avem, însă, pe lângă performanţe în domeniul disciplinelor studiate şi performanţe în formarea unor competeţe de viaţă la tinerii noştri, şi aceştia sunt dascălii care nu se opresc din activitatea lor la finele unei ore de curs, ei desfăşoară activităţile extracurriculare şi de voluntariat. Prezenţi în sală sunt şi colegii noştri care ne-au învăţat pe noi, dascălii de astăzi, ce este important în cariera de dascăl. Ne-au vândut ,,micile secrete” ale profesiei de DASCĂL. În numele generaţiilor pe care le-aţi format, daţi-mi voie să fiu purtătorul lor de cuvânt şi să vă mulţumesc pentru răbdarea şi profesionalismul cu care v-aţi aplecat asupra mlădiţelor din bănci. Vă mulţumesc pentru bucuria cu care v-aţi exercitat profesia, bucurie transmisă elevilor dumneavoastră, care astăzi sunt Oameni în societate. Aţi depus eforturi considerabile pentru ca elevii să înveţe că la temelia oricărui succes stă doar MUNCA. Dragi colegi de ieri şi azi, vă mulţumesc pentru grija, răbdarea, perseverenţa şi dăruirea cu care aţi lucrat. Vă felicit pentru generaţiile minunate pe care le pregătiţi sau le-aţi pregătit”.
A urmat la cuvânt reprezentantul societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, dr. Ioan Lăcătuşu, care, în numele organizaţiilor componente a FCRCHM şi a preşedintelui său onorific, IPS Ioan al Munţilor, a spus: „Am deosebita plăcere şi onoare a vă transmite în numele IPS Ioan cuvântul de binecuvântare şi de mulţumire pentru faptul că, iată, organizatorii ne-au scos din casă şi suntem astăzi aici bucuroşi să ne vedem unii cu alţii. După cum ştiţi, anul acesta se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. În toţi aceşti 20 de ani, Vlădica Ioan a fost alături de şcoală cu fapta şi cu vorba, cu sfatul şi sprijinul concret. S-a implicat în rezolvarea unor probleme punctuale, cât şi-n mari probleme ale învăţământului românesc, atunci când am avut nevoie şi am apelat la Sfinţia Sa. Deoarece, din pricini binecuvântate, IPS Ioan astăzi nu este aici, dânsul a ţinut să vă transmită binecuvântarea sa şi să vă felicite atât pe organizatori, cât şi pe dascălii premiaţi, deopotrivă pe cei care sunteţi în activitate, cât şi pe cei care sunteţi pensionaţi. Bineînţeles că nu trebuie să subliniez eu aici cât este de importantă relaţia biserică-şcoală, şcoală-biserică, două instituţii fundamentale, în ceea ce înseamnă păstrarea identităţii naţionale în acest mediu multietnic şi pluriconfesional. În al doilea rând, vă rog să-mi permiteţi ca în numele societăţii civile româneşti din judeţ să vă adresez sincere felicitări şi să felicit, mai cu seamă conducerea Asociaţiei Pedagogilor Români din judeţul Covasna. De mult, de foarte mult timp, am aşteptat un semn în viaţa comunităţii locale a acestei asociaţii. Ştim cu toţi câte speranţe ne-am pus în momentul când am înfiinţat Asociaţia şi câtă nevoie este de activitatea dumneavoastră. Bineînţeles că Inspectoratul Şcolar Judeţean, Prefectura, instituţiile de stat abilitate fac ceea ce trebuie şi ce le permite legea, dar ONG-ul acesta trebuie să asigure, pe de o parte, sprijinul în rezolvarea unor numeroase probleme cu care se confruntă învăţământul românesc din judeţul Covasna, iar pe de altă parte, să contribuie la gestionarea provocărilor care stau în faţa şcolilor româneşti din zona noastră. Cea mai mare provocare pe care o avem, o reprezintă scăderea numărului de copii români, faptul că după zeci de ani, pentru prima dată numărul acestora a scăzut, în majoritatea localităţilor. Sunt probleme grele în ceea ce priveşte reorganizarea unităţilor şcolare pe care le ştiţi dumneavoastră foarte bine. De aceea, pe lângă ce fac ISJ, Prefectura, este nevoie de vocea societăţii civile, de decizii gândit elaborate pe baza unor studii temeinice. Nimeni nu are voie să ia decizii fără o documentare bine chibzuită, pentru că sunt decizii care marchează şcoala noastră pe termen lung. De aceea, v-aş adresa rugămintea respectoasă să continuaţi asemenea activităţi. Este nevoie de schimburi de experienţă cu celelalte asociaţii cu profil asemănător, cu Asociaţia Pedagogilor Maghiari din judeţ, care are performanţe în organizarea unor asemenea activităţi, cu colegii români din Harghita şi Braşov. Bineînţeles, va trebui şi cu noi, pensionarii, să fie găsite modalităţi diferenţiate de atragere la unele activităţi specifice, pentru că nici în acest caz nu trebuie să descoperim noi roata. Fără a strica frumuseţea momentului, vă rog ca în încheierea vorbelor mele să păstrăm un moment de reculegere pentru cei care astăzi nu sunt aici, dar au fost ani de zile printre noi, trudind cu folos pe Altarul învăţământului covăsnean. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Doamne ajută!”.
Câteva cuvinte a ţinut să adreseze adunării şi profesorul Iosif Radu, directorul Şcolii Gimnaziale din Sita-Buzăului, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Pedagogilor Români din judeţul Covasna: „Dragi şi stimaţi colegi - nu ştiu ce apelativ mai potrivit şi sincer aş putea folosi când, privind în sală, văd trei generaţii de pedagogi, şlefuitori de caractere, semănători de cultură şi civilizaţie. Ce păcat c-a trebuit să treacă atâta timp până a se concretiza un asemenea moment de referinţă, de satisfacţie şi mai ales de consideraţie pentru cei ce prin natura misiunii lor, dascălii, au dat sens şi putere exemplului, au animat imitaţia pentru atâtea generaţii, nu atât pentru ceea ce ştiu şi pentru ce au învăţat pe alţii, cât pentru ceea ce sunt! Îndrăznesc a spune că poate cei mai mulţi dintre noi, cei ce încadrează meseria aceasta în sfera strict vocaţională, fiind prea preocupaţi de rosturile şi implicaţiile pedagogice, fiind şi foarte puţin pretenţioşi la reacţiile de feedback ale societăţii, am observat tardiv că unele medii sociale sau politice, chiar unele categorii umane, s-au îndepărtat mult de a-nţelege că educaţia, care apasă pe umerii dascalilor, se confundă cu însăşi viaţa pentru fiecare. Încercând să vă încadrez în timp, individual sau pe eşantioane, constat o încrengătură de relaţii informale şi formale între noi, toate glazurate de suflet, unii fiind formatorii şi mentorii celorlalţi, alţii modele, şi foarte adesea admiratori. În acest moment de reîntâlnire simbolică, eu însumi fac cu greu faţă emoţiilor şi-mi cer scuze dacă mi-am formulat oarecum haotic alocuţiunea mea. Aşadar, cred că rostul acestei Asociaţii se justifică în primul rând operând cu stări emoţionale, stârnind emoţii prin recunoştiinţă şi trebuie să aibă, printre atlele, ca obiectiv prioritar, reconsiderarea „Zilei Învăţătorului”, ca festivitate reprezentativă a cadrelor didactice, prilej de omagiere a acestei profesiuni, când simţim că pulsează şi se intersectează minţile şi demnitatea de dascăl. Sunt bucuros să vă transmit salutul colegial şi prietenesc al celor peste o sută cincizeci de dascali activi din zona Buzaielor şi altor câtorva zeci ajunşi la bine-meritata, dar modesta pensie. Alese felicitări pentru cei evidenţiaţi prin nobila iniţiativă a organizatorilor!”.
„Ţin să subliniez că acţiunea noastră de astăzi - a continuat preşedinta APR, Marcela Ştefu - se desfăşoară sub maxima Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe, lansată de Aristotel acum mai bine de două milenii. Scopul întâlnirii noastre de astăzi este acela de a promova calitatea şi performanţa în educaţie şi de a motiva învăţământul românesc din judeţul Covasna prin acordarea unor premii în semn de recunoştinţă faţă de cadrele didactice cu merite deosebite din municipiul Sfântu-Gheorghe. Dorim ca astfel de festivităţi de premiere să organizăm şi în celelalte patru zone ale judeţului, respectiv Întorsura-Buzăului, Covasna, Târgu-Secuiesc şi Baraolt.
Vreau să precizez că APR este o organizaţie profesională şi este momentul ca ea să devină activă, vizibilă pe plan local, şi nu numai, să-şi promoveze obiectivele şi să şi le îndeplinească. Dorim mult să promovăm valoarea profesională autentică, ideile novatoare, constructive şi concrete ale învăţământului românesc covăsnean, dar nu putem realiza acest lucru fără sprijinul dumneavoastră. Căutăm să creăm un mediu concurenţial, să stimulăm şi să recompensăm moral şi material cadrele didactice cu rezultate deosebite. Acest deziderat se va atinge şi prin sensibilizarea şi implicarea autorităţilor locale competente.
Este momentul să redefinim demnitatea şi prestigiul profesional al dascălului ca stâlp al societăţii. Pornind de la premisa că la români a existat, de foarte multă vreme, o adevărată vocaţie pentru educaţie, putem afirma cu certitudine că rolul dascălului a contribuit la propăşirea neamului românesc. În spatele fiecărui om, bogat sau sărac, celebru sau anonim, se află pedagogul, fie că amintim acum educatorul, învăţătorul sau profesorul. Fiecare, cu trudă şi migală se apleacă asupra sufletelor de copii spre a le modela, spre a le îmbogăţi. Sădim în sufletele lor încrederea şi respectul pentru valorile fundamentale, iubirea, binele şi adevărul, speranţa, munca, încrederea, responsabilitatea.
Este foarte greu să măsori în câteva cuvinte ce înseamnă pedagogul în societatea modernă de astăzi, dar recunoştinţa trebuie să fie mare dacă o raportăm la menirea acestei categorii profesionale. Olimpiadele şi concursurile naţionale şi internaţionale ne-au adus multe satisfacţii atât nouă dascălilor, cât şi elevilor şi părinţilor. Aceşti elevi au fost pregătiţi de profesorii lor cu multă pasiune şi dăruire, pentru care le mulţumesc.
Tânăra generaţie are nevoie de modele pe care să le descopere şi la care să se raporteze. Consideraţiile noastre se îndreaptă astăzi către toţi cei care construiesc sau au construit, de-a lungul anilor, personalităţi şi au înţeles şi înţeleg că activitatea didactică se ridică la rangul de artă în a-i învăţa pe alţii bine şi foarte bine.
Dragii mei colegi, vă mulţumesc pentru profesionalismul de care daţi dovadă an de an, şi vă urez să fiţi sănătoşi, puternici şi răbdători, pentru ca împreună să ducem elevii noştri pe o treaptă mai sus, pe o treaptă a performanţei.”
A urmat mult aşteptata (de peste zece ani) festivitate de premiere, care a constat în acordarea unor diplome de excelenţă, cărţi şi flori pentru cei aflaţi încă în activitate şi diplome, flori şi medalii cu emblema APR pentru pensionari. Astfel, au fost premiaţi şi s-au spus cuvinte de apreciere pentru 12 profesori care au avut performanţe deosebite obţinute la olimpiadele şi concursurile internaţionale şi naţionale (premii şi menţiuni), pentru 20 de cadre didactice care au desfăşurat activităţi extracurriculare deosebite, având în vedere, în ambele cazuri, numai rezultatele obţinute în anul şcolar 2012/2013 şi 50 de cadre didactice pensionate, premiate pentru întreaga activitate didactică desfăşurată în învăţământul românesc covăsnean.
Momentele artistice, armonios incluse în desfăşurarea programului, susţinute de soliştii vocali Elena Istrate, fostă elevă a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, Diana Mogoş, elevă la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Alexandru Baciu, student la Sfântu-Gheorghe, acompaniaţi de cunoscutul prof. Adrian Negrilă (claviaturi), precum şi solista instrumentistă Alexandra Voiculescu (vioară), elevă la Liceul de Artă „Plugor Sandor”, dar şi foarte mica recitatoare Mălina Urdă, de la Grădiniţa „Csipike”, au încâtat publicul care i-a răsplătit cu binemeritate şi îndelungate aplauze.
Nu pot să închei relatarea desprea această deosebită manifestare de suflet fără a aminti impresia, „la cald”, a două dintre participante: „A fost foarte frumos. M-a făcut să mă simt utilă pe deoparte, iar pe de altă parte ne-a mai şters din umilinţa şi desconsiderarea acelora care văd în cadrele didactice cei mai mari corupţi ai României” (Maria Bularca, Şcoala Gimnazială „Ady Andre”); „APR-ul a găsit drumul pe care, de multă vreme, îl bâjbâia. Sperăm ca, de acum încolo, să fie tot mai implicat în activitatea cadrelor didactice din judeţ. ... Felicitări doamnei inspector Rădiţa Palela, care sper că ne va susţine mai departe, şi doamnei Marcela Ştefu pentru debutul în funcţia de preşedinte APR” (Săndica Borchină, educatoare Grădiniţa „Csipike”);
Da, felicitări doamna Marcela Ştefu, dumneavoastră şi ajutoarelor pe care le aveţi, pentru minunatele clipe pe care le-aţi dăruit tuturor cadrelor didactice participante, dar, mai cu seamă, a celor pensionate, care au simţit că nu au rămas singure într-o societate individualistă prin excelenţă, că nu au fost uitate şi că mai fac încă parte din nobilă grupare a dascălilor neamului!
Un neisprăvit s-a trezit să iasă în evidenţă, adică să se bage în seamă
Desigur, ca întotdeauna când se întâmplă ceva frumos în viaţa unei comunităţi, se găseşte câte un neisprăvit care să iasă în evidenţă, adică să se bage în seamă, prin murdărirea muncii, a realizărilor altora şi, bineînţeles, asumarea laurilor. În cazul acesta, un neisprăvit a „empatizat”, mai bine spus pentru cititori, a vrut să se confunde cu Asociaţia Pedagogilor Români, organizaţie nonguvernamentală, care a iniţiat şi organizat activitatea. Care era impactul chemării de către neisprăvit a cadrelor didactice la o activitate didactică nu ştiu, dar bănuiesc, ştiu însă foarte bine care a fost impactul acţiunii Asociaţiei. Despre acuzele aduse consilierilor locali prof. Rodica Pârvan şi prof. Rădiţa Palela, în presa cotidiană de limbă română (atenţie!, n-am spus românească) din judeţul Covasna, nu voi comenta decât parţial, deoarece dânsele se pot apăra şi singure. În acest sens, atrag atenţia că cele două profesoare nu numai că sunt membre fondatoare ale Asociaţiei, ci au îndeplinit funcţii de conducere în cadrul acesteia, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al organizaţiei timp de trei ani de la constituirea acesteia. Cine poate reprezenta mai bine Asociaţia şi interesele acesteia în Consiliul Local? Distinsele profesoare sau un individ care nici nu face parte din rândul cadrelor didactice? În privinţa veniturilor APR, cap. V, art. 37, litera f din Statut prevede că acestea se constituie şi din „resurse obţinute de la bugetul de stat şi de la bugetele locale”. Deci obţinerea acestor fonduri de la bugetul local şi cheltuirea lor (cap. V, art. 39), revine în exclusivitate reprezentanţilor APR, care dau raport Consiliului Director şi Adunării Generale şi nicidecum unuia care se bagă în seamă făcându-şi campanie electorală. Piţifelnicul a folosit aceeaşi metodă ca politicienii în anul 2009, când au votat în Parlament, inclusiv Partidul Liberal din care face parte, majorarea salariului cu 50 la sută, iar după alegeri ne-am trezit cu 40 la sută mai puţin din cuantumul salariului dinaintea votului. Amestecul acestui neisprăvit în activitatea şi cheltuirea veniturilor APR este cu atât mai grosolană cu cât acesta nu este nici măcar membru în Comisia de învăţământ-cultură a Consiliului Local, din care distinsele profesoare fac parte.
Se vede că marile dureri ale neisprăvitului, care ar fi, totodată, marile probleme ale învăţământului românesc covăsnean, ar consta în eludarea lui de la dezbaterea chestiunilor didactice româneşti de către APR şi, la fel de important pentru el, „cursa” în care a fost atrasă preşedinta APR privind alcătuirea prezidiului, unde „au fost prezenţi exclusiv reprezentanţi ai PSD local” şi care au defăşurat „un întreg proces de manipulare în toată splendoarea lui” - vezi Doamne, locul său cuvenit în capul mesei a fost ocupat de oricare dintre membrii din prezidiu. Băgătorului nostru de şi în seamă trebuie, în acest caz, să-i aducem la cunoştinţă unele obiective prevăzute în statutul Asociaţiei şi astfel să punem capăt politicii sale nesimţite de a se amesteca, băga în seamă şi asuma merite necuvenite pe seama învăţământul românesc covăsnean. Citeşte, domnule, statutul APR (cap. I, art. 6, lit. h, i). Cum s-ar putea să nu-l ai, reproduc aliniatele mai sus amintite: „h) Corelarea cu celelalte asociaţii şi fundaţii ale societăţii civile româneşti din zonă, precum şi din ţară şi străinătate, în vederea intrării şi promovării valorilor culturii şi spiritualităţii româneşti; i) Constituirea unor relaţii de parteneriat reciproc benefice cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, conducerilor unităţilor de învăţământ şi ale celorlalte instituţii şi organisme implicate în bunul mers al învăţământului românesc din zonă”. Alcătuirea prezidiului reprezintă o formă de manifestare a acestor colaborări ale Asociaţiei cu diverşi parteneri. Din acest motiv, prezidiul a fost format dintr-un reprezentant al societăţii civile, în cazul nostru - dr. Ioan Lăcătuşu, fost preşedinte al FCRCHM, împuternicit de a-l reprezenta pe preşedintele de onoare al Forumului, IPS Ioan; un reprezentant al ISJ - cel mai mare în ierarhia instituţiei fiind prof. Rădiţa Palela, inspector general adjunct, lider şi membru fondator al organizaţiei APR; reprezentanţi ai instituţiilor implicate în bunul mers al învăţământului - ing. Dumitru Marinescu, prefectul judeţului Covasna; prof. Iosif Radu, consilier judeţean şi vicepreşedinte al APR. Probabil neisprăvitul viza locul preşedintelui APR în prezidiu, fiind vizibil şi „din avion” rolul său manipulator.
Într-adevăr, ca participant la această adunare, recunosc faptul că preşedintele Marcela Ştefu a prins în „cursă” şi a manipulat politic, în cel mai mare grad şi la cel mai înalt nivel, timp de o oră şi 45 de minute, tot ce se putea manipula. Şi pe penelişti, şi pe pesedişti, şi pe pedelişti, şi pe conservatori, şi pe peremişti, şi pe populişti, şi pe diferiţi lideri ai societăţii civile, prezenţi la manifestare, şi pe... dracul gol, dacă ar fi fost în sală, tot îl manipula. „Dată-n măsa! Deşteaptă muiere, doamna Ştefu asta!”, ar fi spus bunicul meu, dacă ar mai fi trăit. N-a făcut altceva decât a manipulat politic tot ce s-a putut manipula politic, adică a făcut tot timpul o politică, POLITICA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC, nici a partidelor politice şi nici a găştilor locale sau a unor neisprăviţi care se pretind a reprezenta ceva în sistemul de învăţământ covăsnean.
Pentru ca opinia publică să constate această manipulare, am redat, integral, cuvântările tuturor celor care şi-au exprimat ideile la această sărbătoare a învăţământului românesc din Sfântu-Gheorghe, deci şi a manipulatoarei. Vorbind în numele meu, din rândul celor participanţi la întâlnire, îmi exprim dorinţa ca o asemenea manipulare să aibă loc la toate întâlnirile care vor urma sub egida Asociaţiei Pedagogilor Români din judeţul Covasna. Şi-i mai doresc noii conduceri a APR, care a pornit cu dreptul în înfăptuirea obiectivelor Asociaţiei, activităţi cât mai multe, variate, atractive şi instructive în folosul întregului învăţământ din judeţul Covasna şi al cadrelor didactice. Mult succes!