Expoziţia fotodocumentară: Presa românească şi bilingvă din judeţele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune, din perioada interbelică

Una dintre priorităţile Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), în anul 2020 o reprezintă proiectul Recuperarea şi punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din judeţele Covasna şi Harghita, prin care realizăm, printre altele, scanarea şi punerea în circuitul public, sub formă digitală, a publicaţiilor româneşti editate în perioada interbelică în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita - efort cultural de recuperare a memoriei identitare naţionale, astfel încât aceasta să slujească atât ca mărturie a prezenţei românismului în regiune, cât şi ca sursă de documentare ştiinţifică în legătură cu diversele aspecte ale societăţii umane existente în Arcul Intracarpatic, în secolul al XX-lea.
Astfel, împreună cu Biblioteca virtuală Eurocarpatica, se creează oportunitatea existenţei, la Sfântu-Gheorghe, a unui spaţiu de informare, comunicare şi formare, în care accesul la informaţie va fi rapid şi direct, iar tradiţiile, istoria şi cultura românească vor putea fi accesate de către toţi cei ce iubesc, promovează şi susţin valorile spiritualităţii româneşti. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României (SGG), prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
O primă valorificare culturală a proiectului menţionat o reprezintă Expoziţia foto documentară care a fost vernisată duminică, 15 noiembrie 2020, în cadrul proiectului Presa românească şi bilingvă din judeţele Ciuc, Odorhei şi TreiScaune, din perioada interbelică, finanţat de Consiliul Local Sfântu-Gheorghe.
Expoziţia conţine imagini şi informaţii despre peste 30 de publicaţii în limba română şi bilingve şi despre principalii publicişti care au scris în paginile lor, apărute în judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în perioada interbelică, reprezentând o modalitate eficientă de cunoaştere a realităţilor vieţii cotidiene din judeţele Ciuc, Odorhei şi TreiScaune, în perioada interbelică, prin intermediul presei locale, de către specialişti, dar şi profesori din judeţul Covasna, iubitori de istorie locală.
Publicaţiile româneşti editate în zonă între 1918-1940 şi-au propus „să acopere un gol pe tărâmul exprimării publice naţionale”, „să lupte pentru afirmarea mai puternică a importanţei şi rolului elementului românesc”. Aproape toate sunt publicaţii săptămânale, iar câteva bilunare, având format mijlociu. Toate se declară independente, aceasta şi explică într-un fel apariţiile de scurtă durată şi întreruperile din unele perioade. Semnau frecvent în coloanele ziarelor amintite principalele personalităţi ale vieţii cultural româneşti şi colaboratori din afara judeţului.
Majoritatea ziarelor îşi propun, la apariţie, ca obiectiv, preocuparea de a promova în paginile lor apărarea intereselor identitare ale românilor din cele trei judeţe, spiritul de colaborare, prietenia şi înţelegerea pe plan local. În editorialul apărut în primul număr, din 6 noiembrie 1932, intitulat „Ce vrem”, directorul săptămânalului „La noi - în judeţul Treiscaune”, dr. Rauca Răuceanu, preciza: „Prin apariţia ziarului nostru se urmăreşte umplerea unui gol ce-l reprezintă lipsa unei publicaţii româneşti în judeţ, prin învingerea inerţiei şi ţinerea pasului cu ritmul vremii”. La rândul său, I.N. Ţuţuianu, directorul săptămânalului „Neamul nostru”, prezentând programul publicaţiei menţiona faptul că aceasta urmăreşte „redeşteptarea simţului naţional patriotic în rândul românilor din judeţ”. În editorialul din primul număr al revistei „Era nouă”, din ianuarie 1933, printre altele se spune „de mult se simţea nevoia unui organ publicistic care să apere interesele noastre în acest judeţ şi să netezească calea spinoasă ce avem de străbătut”.
Buletinul Despărţământului ASTRA al judeţului Treiscaune (redactor-şef Eugen Sibianu) se dorea „să fie o oglindă fidelă a năzuinţelor spre cultură a acestui ţinut…, un rezumat al manifestărilor culturale care se produc în judeţ şi în Ţară, precum şi a oricăror mişcări şi manifestaţiuni de activitate şi solidaritate românească”.
Se remarcă abordarea frontală şi demnă a celor mai presante probleme cu care se confruntau comunităţile româneşti din fostele judeţe Treiscaune, Ciuc şi Odorhei: Întărirea administraţiei româneşti şi integrarea zonei în realităţile socio-economice, culturale, politice şi administrative ale României Mari, consolidarea bisericilor româneşti, sprijinirea învăţământului în Limba Română, revitalizarea tradiţiilor româneşti, aducerea la matcă a românilor maghiarizaţi etc..
Demnă de menţionat este, aşadar, activitatea tuturor jurnaliştilor care, în decursul anilor, au trudit pe ogorul presei româneşti din judeţele menţionate, dar şi celor care s-au născut pe aceste meleaguri şi au activat în redacţiile presei culturale, teologice, ştiinţifice şi a celei cotidiene din întreaga Ţară, în rândul cărora se află nume precum: Octavian C. Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Nicolae Colan, Romulus Cioflec, Aurel Gociman-Oituz. Numele lor rămân încrustate pe răbojul timpului, făcând cinste acestei frumoase zestre a culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei.

Categorie: