FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

Preacucernicului Părinte Ioan Cucu, Parohia „Buna Vestire” Sfântu-Gheorghe

Preacucernice Părinte Ioane,
La împlinirea frumoasei vârste de 65 de ani şi a 41 de ani de slujire a Bisericii Ortodoxe şi a Neamului Românesc, membrii societăţii civile, ai asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor din Sfântu-Gheorghe care fac parte din Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, au bucuria a Vă ura din suflet tradiţionalul „La Mulţi Ani!” şi calde urări de sănătate şi de păstorire rodnică în Hristos în continuare.
Cu acest prilej, dorim să Vă transmitem sentimentele noastre de preţuire, având fericita ocazie să trecem în revistă principalele repere biografice din cei peste 41 de ani de rodnică păstorire a credincioşilor ortodocşi români din Arcul Intracarpatic.
Părintele Ioan Cucu s-a născut, la 22 ianuarie 1947, în comuna Apoldu de Jos, judeţul Sibiu, părinţii săi fiind Ana şi Alexandru Cucu. A urmat cursurile şcolii primare, respectiv clasele I-IV, în comuna Hăghig, judeţul Covasna, iar gimnaziul, clasele V-VII, la Feldioara, judeţul Braşov. Între 1961-1965, a urmat cursurile Liceului Nr. 1 din Sfântu-Gheorghe, astăzi Liceul „Szekely Miko”, iar în perioada l965-1968, a urmat Şcoala Tehnică de Subingineri în industria uşoară în Bucureşti. Între anii 1968-1972, se va afla la Sibiu, ca student la Institutul Teologic de grad universitar.
La 1 martie 1971, fiind în anul III la Institutul Teologic, deja căsătorit şi având primul copil, va fi numit preot misionar în judeţul Covasna, la Micfalău şi satele aparţinătoare. Pe atunci, avea doar 24 de ani. După mărturia părintelui, doar doi preoţi acopereau jumătate din judeţ, distanţele fiind de multe ori parcurse pe jos. Aita-Seacă, Baraolt, Căpeni, Bixad, Turia (sanatoriu), Băţanii- Mici şi Băţanii-Mari, Biborţeni, Bodoş, Valea-Zălanului, Herculian, sunt localităţi pe care părintele Ioan Cucu le-a păstorit încă de la începutul activităţii sale, timp de şase ani, între 1971-1976.
În această perioadă, repară bisericile din Bixad-Olt, Micfalău, Băţanii-Mari, Valea-Zălanului şi Aita-Seacă, obţine înfiinţarea secţiei de predare în limba română la grădiniţa şi şcoala din Micfalău, face misiune ortodoxă şi menţine vie flacăra credinţei strămoşeşti şi sentimentul patriotic-naţional în această parte a ţării, greu încercată.
Organizează pelerinaje cu credincioşii păstoriţi la hramurile unor mănăstiri şi biserici, dar înlesneşte credincioşilor păstoriţi şi cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, prin organizarea participării acestora la evenimente importante din comunităţile româneşti păstrătoare ale tradiţiilor strămoşeşti din Mărginimea Sibiului.
În anul 1976, la dorinţa IPS Nicolae Mladin, acceptă preluarea Parohiei Baraolt, parohie care nu mai avusese preot din anul 1940. În perioada 1976-1982, la Baraolt, a reparat şi a pictat personal Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi a reluat şi finalizat lucrările de construcţie la Biserica cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” din centrul oraşului. Tot în această perioadă, administrează filiile Bodoş şi Căpeni, reparând şi redând slujirii bisericile din aceste două localităţi.
Fiind o zonă misionară, cu puţini credincioşi şi lipsită pentru prea mulţi ani de slujirea bisericească, părintele Ioan Cucu a reuşit să apropie de sfânta biserică pe toţi creştinii ortodocşi, chiar şi pe cei ce având anumite funcţii, pe vremea aceea, se fereau să fie văzuţi pe la biserică. Aşa se face că, la puţin timp după preluarea parohiei, la strană dădea răspunsurile liturgice un fost angajat al securităţii, iar epitrop era fostul secretar de partid al Minei Baraolt.
În anul 1975, s-a lucrat la pictură fără meşteri, doar părintele cu doamna preoteasă. Pictura a fost făcută de mâna şi pe cheltuiala proprie a părintelui, împreună cu familia sa. Ca semn de apreciere a efortului făcut, a fost amendat pentru pictarea fără autorizaţie a bisericii, amenda fiind echivalentă cu valoarea salariului pe două luni. Aflând de această amendă, IPS Nicolae Mladin a venit personal să vadă pictura şi, apreciind lucrarea, i-a restituit integral suma plătită ca amendă. Din păcate, pictura celor 33 de sfinţi nu s-a păstrat decât în câteva fotografii, aceasta, sub pretextul restaurării şi repictării interioare, a fost distrusă în perioada postdecembristă (2002).
În 1982, finalizând lucrarea încredinţată de IPS Nicolae Mladin la Baraolt, părintele Ioan Cucu şi-a depus dosarul pentru o parohie din oraşul Braşov, dar la depunerea dosarului, IPS Antonie Plămădeală, îi sugerează să menţioneze pe dosar că acceptă eventual să preia Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe, care încă nu era finalizată şi târnosită. Aşa se face că, înainte de a se desfăşura examenul pentru parohia din Braşov, a fost numit paroh la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe, care s-a sfinţit la 15 mai 1983.
Între 1982-2007, timp de 25 de ani a slujit la Catedrală, unde s-a străduit să întreţină şi să repare sfântul locaş afectat de timp, intemperii şi cutremur. În această perioadă, singurul sprijin material a venit de la credincioşii din parohie şi cei ce venind din alte părţi treceau pragul Catedralei sau cereau sfatul duhovnicesc al părintelui. Deşi cheltuielile cu întreţinerea sfântului locaş erau foarte mari şi ajutoarele de la autorităţi nu au mai venit, totuşi s-au realizat lucrările de reparaţii la acoperiş şi la turle, grav afectate de cutremur, doar lucrările de consolidare-reparare a turlelor depăşind suma de 800.000 lei.
În perioada 1982-2007, sprijinit de doamna preoteasă Dorina Cucu şi copiii sfinţiei sale, a iniţiat Concertul de Colinde din Ajunul Crăciunului, susţinut de copiii din Sfântu-Gheorghe la Catedrala Ortodoxă. A început acest obicei în decembrie 1982, cu familia şi câţiva copii din parohie şi a ajuns să apropie la această activitate cultural-bisericească, de-a lungul timpului, aproape toţi copiii ortodocşi din oraş, corul de colindători numărând peste 800 de copii în anumiţi ani, pregătindu-se peste 1.200 de pachete pentru copiii colindători şi copiii care veneau însoţiţi de părinţi şi bunici să asculte colindele creştineşti şi să vadă piesa de teatru inspirată de Naşterea Domnului. Mărturie sunt documentele parohiei şi fotografiile de la acest eveniment. Dar, mărturia vie sunt tinerii şi mai puţin tinerii din oraşul nostru.
Sprijină moral şi material înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii Muzeului Spiritualităţii Româneşti, colectarea bunurilor de patrimoniu şi deschiderea expoziţiei muzeale.
După 1989, sprijină lucrările de reparaţii la bisericile din Bixad, Micfalău, Băţanii-Mari, Baraolt, Căpeni, Vârghiş, Lisnău şi Iarăş şi construcţia şi pictarea Bisericii din Arcuş, a Aşezământului filantropic al Parohiei Arcuş şi, între 1994-2002, construieşte şi împodobeşte cu pictură, ca şi ctitor principal, Biserica din Chilieni, construieşte o capelă mortuară în Cimitirul Bisericii Chilieni, construieşte gardul de împrejmuire al Cimitirului Parohial.
În anul 2007, apreciindu-i-se experienţa de 36 de ani de slujire a Sfintei Biserici, îi este încredinţată construcţia Bisericii „Buna Vestire”. Aici a făcut demersurile de reautorizare a construcţiei, a ridicat Capela pentru slujirea sfintelor slujbe până la finalizarea bisericii şi s-a îngrijit de construirea sfântului locaş.
Începând cu 1 ianuarie 2012, părintele este pensionar, dar îşi continuă misiunea începută în 2007, aceea de construcţie şi finalizare a lucrărilor Bisericii „Buna Vestire” din Sfântu-Gheorghe.
Efortul de a ridica un asemenea edificiu, în condiţiile economice pe care le traversăm, este enorm, însă cu sprijinul IPS Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei, cu sprijinul familiei, al enoriaşilor, al credincioşilor din ţară şi din străinătate, al tuturor oamenilor de bine care doresc din suflet să vadă finalizată această Sfântă Biserică, lucrările vor fi duse la bun sfârşit şi va veni şi bucuria sfinţirii acesteia.
În toată activitatea misionar-preoţească de peste 41 ani de slujire în linia I, părintele Ioan Cucu a fost şi este apropiat de credincioşii păstoriţi. Educaţia dată copiilor, doi dintre ei fiind preoţi, precum şi influenţa asupra tinerilor din parohie, a făcut ca mulţi tineri să se apropie de Sfânta Biserică, mulţi dorind urmarea slujirii preoţeşti.
Bunul Dumnezeu să-i dea multă sănătate şi viaţă lungă în slujirea Sfintei Biserici şi spre binele enoriaşilor săi, a noastră, a tuturor!
Sfântu-Gheorghe,
9 decembrie 2012

Categorie: