Gheorghe Marin, un primar de 7 stele

- Buna ziua, domnule primar Gheorghe Marin! Iată-ne sosiţi din nou în localitatea al cărei prim gospodar sunteţi imediat de trei decenii: comuna Barcani. Situată în colţul sud-estic al judeţului Covasna, pe Drumul Naţional 121 E, la o altitudine de 720-750 m, localitatea dumneavoastră mai are în componenţă, pe lângă centrul de comună Barcani, şi satele aparţinătoare Lădăuţi şi Sărămaş, şi, împreună cu oraşul Întorsura-Buzăului şi cu comunele învecinate Sita-Buzăului şi Vama-Buzăului, formează Depresiunea Buzaielor.
- Buna ziua şi bine aţi revenit în comuna noastră. Aşa este, aţi făcut o descriere succintă, dar foarte exactă a comunei şi zonei noastre, pe care ştiu că aţi umblat-o şi dumneavoastră la pas, în calitate de jurnalist, în ultimii 20 de ani, relatând fapte şi evenimente nenumărate de pe frumoasele plaiuri ale Buzaielor Ardelene.
- Domnule primar, ştiu că aţi participat de curând la Sesiunea jubiliară a Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), în care şi comuna Barcani este membră, şi că aţi şi fost decorat cu acest prilej ca fiind unul dintre puţinii primari din Ţară de 7 stele, adică edil care se află la al şaptelea mandat, maxim cât se poate din 1990 încoace. Ce ne puteţi spune despre cum au decurs evenimentele în cadrul acestei sesiuni?
- În perioada 19-22 februarie 2017, în Capitală au avut loc lucrările Sesiunii jubiliare a Asociaţiei Comunelor din România, de la înfiinţarea căreia s-au împlinit 20 de ani. Au participat peste 500 de primari, viceprimari şi secretari din toată Ţara. Comuna Barcani a aderat la această organizaţie, fiind membru activ, încă de la începuturi, din anul 1997 şi cred că, personal, din cele 20 de întâlniri câte s-au desfăşurat până în prezent, am participat de cel puţin 15 ori, adică i-am dat o mare importanţă Asociaţiei noastre întrucât ea reprezintă unul din ultimele bastioane care ne ţine, nouă primarilor, spatele, cum se spune. ACOR-ul este singurul for care îi mai apără pe primari, pentru că în rest nu o face nimeni. Noi semnăm contracte de sute de mii şi milioane de lei şi, dacă o firmă vrea să ne păcălească, vine, lucrează două luni, apoi intră în insolvenţă şi pleacă, iar după aceea o tragem ani de zile din cauza asta prin sălile de judecată. În România nu există nicio lege care să te apere ca primar, care să îl strângă puţin cu uşa pe acel ticălos care face una ca asta, intenţionat sau nu; atunci mai bine să nu se apuce de treabă, dacă nu e în stare să o şi ducă la capăt…
Înfiinţarea Asociaţiei Comunelor din România, îmi aduc aminte cu plăcere, a avut loc la Sinaia, iar aniversarea împlinirii celor 10 ani de existenţă a ei, tot acolo. Acum, la 20 de ani, iată că festivul eveniment s-a ţinut la Bucureşti, la Hotelul Rin Grand şi, în una din zile, la Palatul Parlamentului. În judeţul Covasna, într-o perioadă preşedinţia Asociaţiei a deţinut-o comuna Chichiş, iar în urmă cu patru ani a fost aleasă comuna Bodoc, nouă, Barcaniului, revenindu-ne poziţia de vicepreşedinte. Numai că, pe fondul faptului că primarul din comuna Bodoc nu a mai vrut să participe la întrunirile Asociaţiei, mi-a predat mie toate documentele şi astfel, în aceşti ultimi patru ani, chiar dacă eu am fost vicepreşedinte, am activat ca preşedinte interimar, ca lider pe judeţ al organizaţiei. Acum, la această şedinţă solemnă, am mers la Bucureşti, din judeţ, împreună cu colegii din comunele Sita-Buzăului şi Dobârlău, respectiv Nicolae Stoica şi Bogdan Barbu. Şi da, aşa este: am fost unul dintre cei doar 27 de primari din întreaga Românie decoraţi cu distincţia de Primar de 7 stele.
Dar, în afară de acest fapt, sunt mulţumit pentru că, din punctul meu de vedere, la această întâlnire s-au discutat, aplicat, cu adevărat probleme foarte importante care ne privesc pe noi primarii. Mai mult, rând pe rând, în fiecare din cele trei zile consacrate evenimentului, au fost prezenţi printre noi aproape toţi membrii Cabinetului Grindeanu. Astfel, actualul Guvern al României a arătat că îi pasă de problemele noastre, de care noi ne izbim în fiecare zi. La Palatul Parlamentului au participat şi cei doi preşedinţi, ai Senatului - Călin Popescu Tăriceanu şi Camerei Deputaţilor - Liviu Dragnea, dar şi primul ministru Sorin Grindeanu. Cu alte cuvinte, a onorat cu prezenţa aproape toată conducerea României, mai puţin preşedintele Klaus Iohannis, care a fost şi el invitat, dar n-a găsit de cuviinţă să şi participe pentru că… probabil nu ştie cum e să fii primar.
Mai vreau să vă spun că sunt cel mai vechi din toate primăriile din Ţară şi pentru că, pe 10 februarie 2017, am împlinit 40 de ani de când lucrez în administraţie. În data de 10 februarie 1977, am devenit contabil-şef la Primăria Barcani, funcţie pe care am deţinut-o până în 1980. Din 3 aprilie 1980, am devenit consilier şi vicepreşedinte al Biroului executiv al comunei suburbane Barcani, până în 1985. Apoi, începând din 1985, am fost secretar adjunct cu probleme de propagandă, iar din 1988 şi până în 1990, am fost din nou vicepreşedinte. De atunci şi până astăzi, sunt primarul comunei Barcani, unul dintre cei 27 de primari din România de 7 stele, din totalul de circa 2.800 de primării. Ei bine, acesta este motivul pentru care am fost premiat de conducerea Asociaţiei, ca o recunoaştere a muncii mele de peste decenii.
- Într-una din seri, atunci la finalul celor trei zile ale manifestării ACOR-ului, v-am văzut la Realitatea TV, împreună cu alţi numeroşi primari. Nu a fost o emisiune chiar atât de reuşită, în sensul în care mă aşteptam să fie mai deschisă, mai relaxată, nicidecum aşa…, parcă prea tensionată.
- Da, am participat la acea emisiune la insistenţele conducerii ACOR-ului. Am fost acolo 44 de primari, dintre care 43 din România, fiecare reprezentând câte un judeţ, plus primarul din Bangui, Capitala Republicii Centrafricane. Ceea ce bine aţi remarcat dumneavoastră, şi anume că emisiunea în cauză nu a fost una chiar aşa cum ar fi trebuit să fie, s-a datorat faptului că dintre acei primari 42 erau înregimentaţi politic, doar unul fiind apolitic, respectiv primarul comunei Vulcana-Băi din judeţul Dâmboviţa, Emil Drăghici, preşedintele ACOR-ului. De altfel, acest lucru este prevăzut şi în statutul Asociaţiei, ca funcţia de preşedinte să fie mereu deţinută doar de un primar independent. Dar, revenind la emisiune, vă spuneam că eram primari înregimentaţi politic; păi da, dar dintre aceştia 42, de la PSD am fost cei mai mulţi - 34, doar 8 fiind de la alte partide, şi asta a deranjat, pentru că ştim cu toţii că orientarea acestui post de televiziune este în altă direcţie, spre PNL. Pe parcursul celor 5 ore de emisiune, am simţit în permanenţă faptul că realizatorul Rareş Bogdan nu era deloc imparţial, şi nu ştia cum să ne dea deoparte mai repede pe noi, cei de la PSD. Vă spun, am plecat tare nemulţumit de la acea emisiune. Nu ştiu cum s-au simţit colegii mei de aici din apropiere, din judeţele limitrofe Braşov şi Harghita, Tiberiu Chirilaş de la Vama-Buzăului şi respectiv, Marcel Vancu de la Tulgheş, dar mie nu mi-a plăcut deloc. Rostul acestei emisiuni trebuia să fie acela ca primarii să aducă în faţa telespectatorilor pulsul şi realităţile de jos, de la firul ierbii, din localităţile lor şi din cele pe care le reprezentau acolo. Cât am putut, eu am încercat să ating câteva puncte importante, cum sunt situaţia urgentă şi vitală a realizării cadastrului unităţilor administrativ-teritoriale la nivelul întregii Românii, situaţia drumurilor forestiere şi cea a implementării proiectelor de apă şi canal în localităţile rurale; dar vă spun, multe dintre problemele importante au fost lăsate deoparte. Apoi, dacă aţi văzut, în finalul cuvântului meu m-am referit la o altă mare dezamăgire a mea, şi anume la faptul că dacă în primele mandate de primar am crezut că toţi oamenii sunt cinstiţi şi vor binele Ţării, inclusiv, sau mai ales, de acolo de sus dintre guvernanţi, acum sunt convins că nu este deloc aşa… Sunt puţini aceia care se ţin de cuvânt, aceia cu care se poate lucra, aceia care ceea ce spun azi, spun şi fac şi mâine şi poimâine şi peste o lună şi peste un an. Din acest motiv stau localităţile noastre pe loc, sau mă rog, se dezvoltă foarte încet în comparaţie cu ceea ce vedem în Uniunea Europeană, pentru că politicienii, majoritatea, nu se ţin de cuvânt, îi doare undeva. Şi atunci stăm şi observăm cum Ţara asta bogată, care are de toate, nu avansează, pentru că de fapt nu se vrea să se facă treabă.

„Oamenii îmi spun ca să mai stau încă un mandat, ca să-mi pot finaliza toate proiectele”

- Domnule primar, să schimbăm puţin registrul. Ne aflăm, iată, în această frumoasă zonă de agrement din partea de sus a comunei, la amenajarea căreia lucraţi de câţiva ani…
- Mi-a venit ideea să amenajez aici o zonă de agrement, în această foarte frumoasă poiană de la întrepătrunderea pâraielor Lughet, Chetag şi Coşa, cu o deschidere superbă aşa cum vedeţi, în urmă cu 8 ani. Am propus acest lucru într-o şedinţă a Consiliului Local şi… a picat la vot. Apoi, peste vreun an, iar am propus acest proiect şi din nou a picat la vot. Deci am avut două încercări nereuşite în Consiliul Local, în condiţiile în care consilierii sunt majoritatea de la PSD. Da, părerile erau împărţite, majoritatea nu aveau încredere în aşa ceva, spuneau ca să facem întâi apă, canal şi drum, şi abia apoi turism. Eu nu eram de aceeaşi părere, eram pe principiul ca să derulăm proiecte în paralel, că aşa este mai bine. De ce am revenit de fiecare dată cu această propunere? Pentru că veneam duminica aici şi vedeam cât de frumos este acest plai şi îmi dădeam seama ce perspective oferă. Apoi, la încă un an distanţă, adică acum 6 ani, a venit la mine un băiat de bine, care m-a întrebat: „Dar o zonă atât de frumoasă de ce să nu o transformăm în una turistică?!”. Atunci l-am chemat pe secretar, am scos cele două proiecte mai vechi, respinse, din sertar şi i le-am arătat acelui domn. Practic, atunci el mi-a ridicat mingea la fileu şi în următoarea şedinţă amenajarea acestei baze turistice s-a aprobat. Imediat am adus un buldozer şi am nivelat zona pe care am ridicat prima casă de protocol a Primăriei. În primul an, pe fundaţie am pus nişte umbreluţe şi aşa am ţinut zilele comunei; şi acum mi-e mai mare dragul când mă uit la acele poze! Apoi a venit amenajarea stadionului, a celorlalte construcţii, a primei cabane, a celei de-a doua, a scenei, a gardului şi, uite aşa, de la an la an, Zilele comunei Barcani au reprezentat ediţii tot mai reuşite în această deosebită poiană. De atunci, din urmă cu 6 ani, am devansat data Zilelor comunei, pentru că în anii de mai dinainte ele se organizau de sărbătoarea Sfântului Nicolae, când avem şi hramul bisericii, dar vă daţi seama că era mult prea frig pentru aşa ceva. După aceea am înfiinţat o echipă de fotbal, care a funcţionat o vreme şi pe care ne străduim acum să o reînfiinţăm, căci, nu peste mult timp, vom avea tot aici şi o adevărată bază sportivă, cu vestiare ş.a.m.d.. Tot ce vedeţi aici realizat până în acest moment este din fonduri proprii, circa 700 de mii de lei. De acum înainte însă, dorim să apelăm şi la fondurile europene. Intenţionăm să amenajăm chiar şi o pârtie de schi, pentru care avem deja proiectul pregătit.
- Înţeleg că doriţi să amenajaţi aici, în final, o adevărată zonă de agrement, dar care să aibă suplimentar şi o bază sportivă aferentă.
- Da. Vreau ca atunci când toate proiectele vor fi duse la bun sfârşit, aici să se poată face multe lucruri, să vină la noi oameni începând de la turistul simplu, sosit pe cont propriu, şi până la echipe de fotbal care să îşi facă aici cantonamentele, dar şi până la organizarea de tabere şcolare. Gândiţi-vă că aici, în zona noastră, se poate veni în fiecare anotimp, atât în sezonul rece cât şi în cel cald. Însă, pentru ce vă spuneam cu cantonamentele echipelor de fotbal ne mai trebuie încă o pensiune mai mare, cu o capacitate de 20 de camere. Cred că în viitor, toate aceste eforturi ale noastre se vor simţi şi în bugetul comunei. De asemenea, vom avea amenajate trasee turistice de o zi, pe coamele acestor splendide dealuri, spre Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” de la Sita-Buzăului şi spre Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Valea-Mare. Nu în ultimul rând, avem în proiect un teren de joacă pentru copii, încă o scenă şi un amfiteatru cu acoperiş, ca turiştii să aibă unde se adăposti atunci când plouă.
- Lucraţi efectiv de 6 ani la acest important proiect. De câţi mai aveţi nevoie pentru ca să îl şi vedeţi finalizat?
- Nu eu spun aceasta, ci oamenii din comună: să mai stau încă un mandat, pentru ca să îmi pot duce toate proiectele până la capăt. Aceasta, desigur, o voi face dacă voi avea şi sănătate. Pentru că, vreau să vă spun, mai sunt şi alte lucruri pe care le am de finalizat, cum ar fi asfaltarea DN 13 E, pentru înfiinţarea căruia din patru drumuri judeţene, în urmă cu un deceniu şi jumătate, prima semnătură a fost a lui Gheorghe Marin, pe timpul Guvernului Năstase. Ştiu că din lungimea totală a acestui drum naţional, de 89 de km, 70 sunt deja prevăzuţi pentru reamenajare, mai puţin deocamdată zona serpentinelor peste dealul Zagonului. Apoi, mai vreau să văd asfaltat DJ 121 A, pe care şi anul trecut s-au turnat 5 km, dar mai urmează şi anul acesta două tronsoane. În fine, DC 22 şi DC 23 vreau să le asfaltez şi, totodată, să văd şi cele şase străzi principale din comună cu „covor”.
- Domnule primar, vă aflaţi din nou într-o circumstanţă favorizantă. Partidul dumneavoastră a revenit la guvernare şi, în plus, aveţi pentru întâia dată şi un senator în şi din Buzaie, care vă poate susţine chiar dacă este din opoziţie. Păi dacă nu acum vă finalizaţi toate aceste proiecte - atunci când?
- Aveţi perfectă dreptate. Am relaţii deosebite cu domnul senator Gheorghe Baciu, de mulţi ani, de când eram colegi de serviciu la Primăria Barcani şi, mai apoi, de eram colegi primari, eu aici şi dumnealui la Primăria oraşului Întorsura-Buzăului. Aşa cum am relaţii de bună vecinătate şi cu domnul primar Kis Iosif, de la Zagon, a cărui localitate este tot pe DN 13 E. Prin urmare, acum este momentul să ne dezlănţuim şi să ducem la bun sfârşit proiectul acestui drum, atât pentru cetăţenii români din zona Buzaielor, cât şi pentru cei maghiari de dincolo de munte. Totuşi, vreau să subliniez că acest drum naţional tot este bine că a fost clasificat în acele vremuri ca atare, pentru că de atunci încoace, chiar dacă nu a intrat încă într-o amplă modernizare, măcar este practicabil; dar să ştiţi, au fost şi vremuri, eu le-am prins, când acest tronson era efectiv impracticabil. Însă, vă spun sincer, până acum nici nu am insistat foarte tare asupra reabilitării DN 13 E pentru că nu aveam finalizată apa şi canalizarea. Acum sper că până la sfârşitul acestui mandat vom avea apa şi canalul finalizate în toată comuna, dar şi asfaltarea tuturor drumurilor. Mai vreau să adaug aici, că tot suntem la capitolul investiţii, că dacă la începutul discuţiei noastre îi criticam pe politicienii de la nivel înalt, nu acelaşi lucru pot să îl fac şi în cazul celor de la „judeţ”. Comuna Barcani are o relaţie foarte bună cu Consiliul Judeţean Covasna, a cărui conducere nu ne-a minţit niciodată. Ceea ce s-a spus că se va face, s-a făcut. Sunt convins că aşa se va întâmpla şi de această dată în cazul asfaltării DJ 121 A, unde se va porni din ambele părţi, atât dinspre Boroşneu cât şi dinspre noi, iar în acest an se va realiza şi treaba aceasta. Drumul va fi asfaltat de la intersecţie de la Reci spre Valea-Mare şi din capătul satului nostru aparţinător, Sărămaş, înspre Valea-Mare, aşa încât va rămâne deocamdată neacoperit doar tronsonul 3, care reprezintă zona serpentinelor. Deci două tronsoane se modernizează anul acesta, iar banii pentru acestea sunt deja veniţi. Probabil că zona serpentinelor va intra şi ea în reabilitare în anul 2018. Însă, sincer vă spun, în sufletul meu sunt mulţumit că va fi anul acesta turnat asfaltul pe tronsonul din faţa Mănăstirii Valea-Mare, lucru care i l-am promis cândva regretatului părinte stareţ Gheorghe Avram şi care, iată, acum se realizează. Şi sunt sigur că de acolo de sus, el ne vede şi se bucură.
- Ce ar mai fi de spus în acest moment la capitolul dezvoltarea infrastructurii?
- Avem două proiecte în lucru: Sala de Sport din centrul de comună, cu o capacitate de 100 de locuri, care este în faza de licitaţie, şi modernizarea Căminului Cultural Barcani, pentru că celelalte cămine, de la Lădăuţi şi Sărămaş, au fost deja modernizate. Sala de Sport va costa 3 milioane de lei, iar Căminul Cultural 1,5 milioane de lei şi, mai mult ca sigur, la anul vor fi finalizate ambele proiecte. De asemenea, ca şi căminele culturale din cele două sate, şi şcolile şi grădiniţele de acolo au fost reabilitate. Mai avem de modernizat acum doar şcoala din centrul de comună şi grădiniţa, pentru aceasta din urmă având solicitări să o transformăm să fie cu program prelungit. Se va face şi acest lucru, pentru că atunci când am construit-o, am gândit managerial şi în proiect am lăsat posibilitatea ca să se mai ridice încă trei săli la etaj; deci vom realiza şi aceasta şi nu cu costuri foarte mari.
- În final, ştiu că doriţi să faceţi câteva referiri şi la activităţile culturale, la câteva dintre evenimentele pe care le organizaţi peste an.
- Prin hotărârea Consiliului Local Barcani s-a statornicit ca la nivelul comunei, pe lângă multe altele, să fie organizate trei evenimente principale, importante, în fiecare an: Ziua Naţională a României, Nunta de Aur în Duminica Tomii şi Zilele comunei în ultimul sfârşit de săptămână al lunii august. Vreau să vă spun că ediţia de anul trecut a Zilelor comunei Barcani a fost la superlativ, având o participare de circa 5-6.000 de oameni. Era plină, de nu puteai să arunci un ac, zona aceasta a noastră de agrement, căci tocmai despre ea am vorbit mai la început. Ne străduim ca an de an programul artistic să fie superb, cu capete de afiş. Ne bucurăm, de asemenea, şi de faptul că avem participare din alte judeţe ale Ţării şi, în acest an, pentru întâia oară, vom avea şi oaspeţi din Republica Moldova, unde şi noi vom merge, la Chişinău, la sfârşitul lunii iunie.
- Domnule primar, mă bucur să văd că faceţi lucruri frumoase în comuna dumneavoastră, iar acest fapt nu poate fi decât lăudabil. Succes şi pe mai departe!
- Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră aici, în munţi, în frumoasa noastră localitate şi vă mai aşteptăm cu prietenie pe la noi, ca de fiecare dată!

Categorie: